DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

semnu1

semnu1 (sém-nu) sn seamni/seamne (seám-ni) –
1: lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); simadi, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã, dãrã;
2: loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; nishani, scupo;
3: lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; provã, mãrturilji;
4: lucrul (nelu) tsi-l da un ficior a unei isusitã ca unã soi di arvunã cã va si nsoarã cu feata; arvunã, arãvoanã, arãvonã, doarã di la numtã;
5: lucru tsi s-aspuni cã nu easti faptu sum nomurli a fisiljei, ma faptu di unã puteari dit lumea alantã; nishani, ciudii, thamã, thavmã;
6: lucru (ca unã cupã turnatã cãtrã nghios cu-unã limbã nãuntru) tsi si spindzurã di gusha-a prãvdzãlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, ciocan, tracã;
(expr: di om cu semnu, largu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlu si s-afireascã di om cu semnu, s-aibã cãshtigã, cã easti om arãu)
{ro: semn, urmă, marcă, ţintă, probă, mărturie, dar de nuntă, arvună, miracol, ciudă, talangă}
{fr: signe, trace, cible, marque, preuve, témoignage, cadeau de noces, arrhes, miracle, sonnaille, prodige, dépit}
{en: sign, trace, target, proof, testimony, wedding present, deposit, miracle, spite, cattle-bell}
ex: featsi un semnu (minari) cu caplu; bãgai tu loclu-atsel un semnu; ai un semnu (urmã alãsatã di fisi i om) pri nari; seamnili dati (urmili alãsati) di ljundarã; a stearpilor fã-lã cãti un semnu; la oili-a meali, semnul easti unã furcã (la ureaclji); trei, patru seamni di oi; cati celnic sh-ari semnul a lui (di oi, di calj); lj-fãtsea pãrintsãlj, semnu; ari semnu
(expr: ari treatsiri, shtii cum s-lu lja omlu tra s-lu facã s-adarã tsi va el); lo semnu (lo tsi lipsea tra s-aibã treatsiri la cariva); nitsi semnu (urmã) di pãlati nu s-videa; si nvitsã s-da tu semnu (s-agudeascã pri nishani, s-nishinipseascã); s-tragã tu semnu (aminã tra s-agudeascã nishanea); s-lj-aducã shi semnul (prova); sh-lo semnul (tesea, loclu) di pãshe; a stearpilor fã-lã cãti un semnu pri lãnã; avea sh-nãs un semnu (aradã) di calj; acãtsãm cãlãujlji shi distupãm seamnili (chiprili tsi spindzura di gusha-a lor); deadirã seamnili (arvuna, arãvoanili) shi u bãsharã nveasta; Dumãnica tsi vinji deadim semnul (arãvoana di isozmatã); elj doilji deadirã semnu (arvuna di isusiri); tricurã cu seamnili la isozmã; nji s-aspusi semnu (ciudii, nishani) mari; cu ocljilj zgãrlits di semnul (ciudia) tsi vidzurã; mãri ãlj suntu seamnili! (nishenjli!); ea mutrea tsi semnu (ciudii) di featã; atsea nu sh-eara featã, cã sh-eara semnu (nishani, ciudii); nu-lj s-astindzea, trã semnu (trã ciudii); vrea-lj vatãmã, trã semnu (trã ciudii, si s-aducã aminti trã totna); s-li chirdem, trã semnu! (trã ciudii, trã njirari); shi, trã semnu! (trã ciudii); semnu (ciudii) s-aspusi tu hoarã; semnu (ciudii) di mustatsã; easti semnu (ciudii) mari aestã tsi featsi; om easti i semnu? (ciudii?); om cu semnu (om di-anami, cunuscut); cu semnu (anami), nicuchirã; nj-u semnu (nj-yini inati) sh-mi doari, cã omlu-a meu nj-u featsi; pãtsã seamnili (nipãtsãtili) sh-pãrmitili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zgãrlescu

zgãrlescu (zgãr-lés-cu) (mi) vb IV zgãrlii (zgãr-líĭ), zgãrleam (zgãr-leámŭ), zgãrlitã (zgãr-lí-tã), zgãrliri/zgãrlire (zgãr-lí-ri) – mutrescu lungu, ca trã ciudii, cu ocljilj mãri, dishcljish (hãscats) sh-cu parangricari la cariva i tsiva; azgãrlescu
{ro: zgâi}
{fr: écar-quiller les yeux}
{en: open (the eyes) wide}
ex: aushlu zgãrli ghini ocljilj shi dzãsi cu mintea-lj; zgãrli ocljilj di canda tu bana-a lui nu-avea vidzutã ahtari lugurii; zgãrli ocljilj sh-li umplu zmeanili di fricã; lji zgãrli ocljilj hirarlu, di ts-ampãrea cã va s-ti bea; ma-l vidzu, zgãrli ocljilj di ciudii shi dzãsi; armasirã tuts cu gura hãscatã sh-cu ocljilj zgãrlits di semnul tsi vidzurã!

§ zgãrlit (zgãr-lítŭ) adg zgãrlitã (zgãr-lí-tã), zgãrlits (zgãr-lítsĭ), zgãrli-ti/zgãrlite (zgãr-lí-ti) – (omlu) tsi sta sh-mutreashti lungu cu ocljilj mãri sh-dishcljish; (ocljilj) tsi suntu mãri, dishcljish sh-mutrescu cu parangricari; zgãrlos, zgãrleai; azgãrlit
{ro: zgâit}
{fr: écarquillé}
{en: (eyes) wide open}
ex: cu ocljilj zgãrlits (hãscats)

§ zgãrli-ri/zgãrlire (zgãr-lí-ri) sf zgãrliri (zgãr-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu zgãrleashti ocljilj; azgãrliri
{ro: acţiunea de a zgâi; zgâire}
{fr: action d’écarquiller les yeux}
{en: action of opening (the eyes) wide}

§ zgãrlos (zgãr-lósŭ) adg zgãrloasã (zgãr-lŭá-sã), zgãrlosh (zgãr-lóshĭ), zgãrloasi/zgãrloase (zgãr-lŭá-si) – (unã cu zgãrlit)
ex: cu oclji zgãrlosh (zgãrlits, hãscats); eara analtã, zgãrloasã

§ zgãrleai (zgãr-leáĭŭ) sm, adg (mash masculin) zgãrleai (zgãr-leáĭ) shi zgãrleaeanj (zgãr-leá-ĭanjĭ) – (unã cu zgãrlos)
ex: omlu-aestu easti zgãrleai (cu ocljilj zgãrlits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn