DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahaincã

ahaincã (a-há-in-cã) sf pl(?) – tritsearea-a chirolui cu oaspits, measã, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.; ziafeti, zefcã, zefchi, cimbuzi, gimbusi, giumbusi, giumbiushi, diaschedasi, festã, harei
{ro: petrecere, divertisment}
{fr: divertissement}
{en: amusement}
ex: s-gioacã sh-mãnjli n plascu shi ahainca (chefea) tsi sh-au

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

festã1

festã1 (fés-tã) sf festi/feste (fés-ti) – tritsearea-a chirolui cu oaspits, measã, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.; ziafeti, zefcã, zefchi, ahaincã, harei, diaschedasi, cimbuzi, gimbusi, giumbusi, giumbiushi, uspets
{ro: petrecere, divertisment}
{fr: divertissement}
{en: amusement}
ex: s-featsi mari festã (ziafeti) la hãnjuri; avem festã astãndzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giumbusi/giumbuse

giumbusi/giumbuse (gĭum-bú-si) sf giumbush (gĭum-búshĭ) – tritsearea-a chirolui cu oaspits (measã, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.); cimbuzi, giumbushi, giumbiusi, gimbusi, uspets, ziafeti, zefcã, zefchi, ahaincã, harei, festã
{ro: petrecere, ospăţ, divertisment}
{fr: festin, banquet, divertissement}
{en: banquet, amusement}

§ giumbushi/giumbushe (gĭum-bĭú-shi) sf giumbush (gĭum-bĭúshĭ) – (unã cu giumbusi)
ex: mari giumbushi (uspets) featsirã aseara

§ giumbiusi/gium-biuse (gĭum-bĭú-si) sf giumbush (gĭum-bĭúshĭ) – (unã cu gium-busi)
ex: s-n-adunãm nã searã s-fatsim giumbiusi (ziafeti); fu mari giumbiusi

§ gimbusi/gimbuse (gim-bú-si) sf gimbush (gĭum-búshĭ) – (unã cu giumbusi)

§ cimbusi/cimbuse (cim-bú-si) sf cimbush(?) (cim-búshĭ) – (unã cu giumbusi)
ex: tricurã tsisprãdzats di dzãli, pri mãcari, beari shi cimbuse

§ giumbiushliu (gĭum-bĭúsh-líŭ) adg giumbiushlii (gĭum-bĭúsh-lí-i), giumbiushlii (gĭum-bĭúsh-líĭ), giumbiushlii (gĭum-bĭúsh-líĭ) – om tsi lja parti la unã giumbusi; om tsi fatsi (lu-ariseashti s-facã) giumbushi; om di giumbushi
{ro: om de petrecere}
{fr: (quelqu’un) qui prends part à un banquet}
{en: (one) attending banquets or amusements}
ex: tuts suntu giumbushlji, vãr nu va s-u-aspargã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oaspi/oaspe

oaspi/oaspe (ŭás-pi) sm, sf, adg oaspitã (ŭás-pi-tã), oaspits (ŭás-pitsĭ), oaspiti/oaspite (ŭás-pi-ti) –
1: omlu cu cari ti-aducheshti aprucheat sufliteashti (cã vã vrets, cã el mindueashti unã soi cu tini, cã avets idyili intiresi, etc.); sots, cushuri, fãrtat;
2: om tsi easti aprucheat (ashtiptat, cãlisit, acljimat) la cariva (s-mãcã, s-facã muabeti, s-doarmã, etc.); om tsi s-dutsi tu casa-a unui; musafir;
(expr:
1: trã oaspi, u-ardi tãmbarea (u-ardi casa) = trã oaspi, fatsi itsi s-hibã; trã oaspi s-fatsi curbani;
2: oaspili tsi aflã, nu tsi mindueashti mãcã = cãndu fãtsearea-a unui lucru nu-i tu putearea-a ta s-lu fatsi, va s-lu-aprochi ashi cum easti, cum yini, nu cum lu vrei tini;
3: cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi = va s-tsã u ai mintea, s-tsã ai cãshtigã cu-atsel tsi nu-l cunoshti ma s-aspuni bun shi-ts tãxeashti multi)
{ro: prieten; oaspete, musafir}
{fr: ami, connaissance; convive, invité}
{en: friend, acquaintance; guest, visitor}
ex: oaspili (sotslu) s-caftã ma multu di foc sh-di apã; bunjlji oaspits (sots) s-vor di pri frats (ma multu di frats); oaspili (acljimatlu, musafirlu) nu s-ashteaptã cu mãcarea, ma cu gura; oaspi ca oaspi (sots ca sots) ma darea-loarea curatã s-u-avem; mãcash, oaspe! (fãrtate, cushuri; icã musafire!); ore, oaspe! (cushuri!; icã musafire!); nãsi nã suntu oaspiti (soatsã) buni; bunlu oaspi, cãtu-s-dzãts, ahãt fatsi; oaspi veclju, cãni veclju; oaspili s-cunoashti tru angusteatsã; nu-alasã vecljul oaspi, cã noulu nu-l shtii cum va hibã; nu-alasã oaspili veclju, s-acats noulu; oaspili casã adarã, casã nu aspardzi; oaspili atsel bunlu tu ananghi s-cunoashti; acats un oaspi nou? vecljul s-nu lu-agãrsheshti; dushman veclju, oaspi nu s-fatsi; ma ghini un dushman cu minti, dicãt dzatsi oaspits glari; earam oaspi (acljimat, musafir) la el acasã; him oaspits (sots) bunj; tsã vinji oaspili (sotslu; icã, atsel tsi-l cãlisish); di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi

§ uspitoanji/us-pitoanje (us-pi-tŭá-nji) sf uspitoanji/uspitoanje (us-pi-tŭá-nji) – (unã cu oaspitã)
ex: di atumtsea nã him uspitoanji (oaspiti, soatsã)

§ uspitsãlji/uspitsãlje (us-pi-tsắ-lji) sf uspitsãlji/us-pitsãlje (us-pi-tsắ-lji) shi uspitsãlj (us-pi-tsắ-ljĭ) –
1: vrearea tsi u-aduchescu sh-tsi-lj leagã oaspitslji (sotslji) un cu-alantu;
2: atsea tsi fatsi atsel tsi aproachi oaspits; uspitlãchi, filii, sutsãlji, musafirlãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ziafeti/ziafete

ziafeti/ziafete (zi-ĭa-fé-ti) sf ziafets (zi-ĭa-fétsĭ) – tritsearea-a chirolui cu oaspits, measã, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.; zefchi, zefcã, giumbusi, gimbusi, cimbuzi, ahaincã, festã, diaschedasi
{ro: petrecere}
{fr: divertissement à un festin}
{en: amusement, party}
ex: seara atsea deadi unã mari ziafeti (giumbusi, harei); nã deadi nã ziafeti, cã nveasta-a lui lji featsi un ficior; bãneadzã pi ziafeti (mash pi gimbusi); s-vedz apoea, ziafets sh-lucri prit amirãrilja ntreagã

§ zefchi/zefche (zéf-chi) sf zefchi (zéf-chi) shi zefchiuri (zéf-chĭurĭ) – (unã cu ziafeti)
ex: nãsh li-avea agãrshitã tuti sh-mutrea di zefchea (ziafetea) a lor; u bãgã tu zefchi (banã bunã, harei); trapsi zefchi (ziafeti) cãt avu tu cãpisteari; bãnã tu zefchi (tu ziafets); nu-am avutã nã zefchi (nitsiunã ziafeti, harauã) tu bana-a mea

§ zefcã (zéf-cã) sf zefchi (zéf-chi) shi zefcuri (zéf-curĭ) – (unã cu ziafeti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã