|
|
zdruminari/zdruminare
zdruminari/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) sf – vedz tu zdrumin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zdruminzdruminãturã
zdruminãturã (zdru-mi-nã-tú-rã) sf – vedz tu zdrumin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zdruminzdruminat
zdruminat (zdru-mi-nátŭ) adg – vedz tu zdrumin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zdruminzdrumin
zdrumin (zdrú-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdrumi-nam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdrumina-ri/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stringu cu multã puteari sh-lu fac cumãts (sãrmi); zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, zmoatic, zmurtic, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma, strânge tare}
{fr: serrer, écraser, contusionner, secouer, briser, étrangler}
{en: press, squeeze, bruise, shake, break, strangle}
ex: unã featã-aruminã, gionjli ma sh-u zdruminã (u strindzi vãrtos ãn bratsã); tu bratsã ma mi zdruminã (mi strindzi vãrtos); cari lji asparsi grãdina, sh-cari lji zdruminã (zmoaticã, plãciuteadzã) lãludzli?; ts-u zdruminai (asparshu, chisai, feci), ts-u zdruminai, sãrmi, sãrmi sh-u-alãsai s-u mãcã puljlji; u zdruminai sfungarea; lo apoea auã, u zdruminã (plãciutã) shi featsi yin; tuti oili cari li muldzea stihiulu di picurar, psusea tru loc, cã lã zdrumina (strindzea vãrtos, zmutica cu mãnjli) udzãrli; lu zdruminai (lu-apitrusii) sãnãtos sum dzinuclji; inima nj-u zdruminã (cripã, stultsinã) un dor; zdruminã (fã sãrmi) sh-niheamã cash; lu zdruminai (lu stresh multu) pi numir; zdru-minã (zmoaticã) aua cu sulu; va mi zdruminã (zdruntsinã) calu cã nu-ari imnatic bun; cu ungljili lu zdruminã (streasi, zgrumã) di gushi
§ zdroamin (zdrŭá-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdruminam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdruminari/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – (unã cu zdrumin)
ex: s-nu n-apitruseascã, di nã zdroaminã; zdroaminã loclu
§ zdru-minat (zdru-mi-nátŭ) adg zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdru-minats (zdru-mi-nátsĭ), zdruminati/zdruminate (zdru-mi-ná-ti) – tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat
ciumulescu
ciumulescu (cĭu-mu-lés-cu) vb IV ciumulii (cĭu-mu-líĭ), ciumu-leam (cĭu-mu-leámŭ), ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) – meastic mãcarea n gurã cu dintsãlj sh-limba sh-u fac etimã tri ngljitari; mastic, meastic, mãcilsescu; (fig: (u, ti) ciumulescu = (i) frec (stranji) cu mãna (icã un cu-alantu) sh-li fac s-aibã sufri; sufrusescu; (ii) mi-arucutescu tu unã baltã cu apã alãcitã; mi muciulescu tu baltã; (iii) (ca bãrbat) u bag (unã muljari) tu ashtirnut, u-ambair; (iv) ti-arãd, tsã trag cãlupea, ti-ancaltsu)
{ro: molfăi, mesteca ceva în gură; şifona, boţi, mototoli; bălăci}
{fr: mâchonner; chiffonner, froisser; patauger}
{en: chew, masti-cate; rumple, wrinkle; splash}
ex: ciumuleashti el ãn gurã; ciumulea nica un os ãn gurã; u ciumulish (fig: sufrusish) fustanea; nu lu-alasã njiclu s-ciumuleascã (fig: muciuleascã) n baltã; u ciumulirã (fig: s-bãgarã tu-ashtirnut deadun, si-ambãirarã, si mpihiurarã); vã ciumuli (fig: vã arãsi; vã trapsi cãlupea) di paradzlji tsi-aveats adunatã
§ ciumulit (cĭu-mu-lítŭ) adg ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumulits (cĭu-mu-lítsĭ), ciumuliti/ciumulite (cĭu-mu-lí-ti) – tsi easti mãcilsit ãn gurã; misticat, mãsticat, mãcilsit
{ro: molfăit, mestecat în gură; şifonat, boţit, mototolit; bălăcit}
{fr: mâchonné; chiffonné, froissé; pataugé}
{en: chewed, masticated; rumpled, wrinkled; splashed}
ex: purta unã fustani ciumulitã (sufrusitã)
§ ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) sf ciumuliri (cĭu-mu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciumuleashti tsiva ãn gurã; misticari, mãsticari, mãcilsiri
{ro: acţiunea de a molfăi; de a şifona, de a boţi, de a mototoli; molfăire, mestecare în gură; şifonare, boţire, mototolire; bălăcire}
{fr: action de mâchonner; de chiffonner, de froisser; de patauger}
{en: action of chewing, of masticating; of rumpling, of wrinkling; of splashing}
§ ciumã4 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – pãtãts zmurticati (zdruminati, tra si s-mãcã la measã) tu cari s-bagã multi ori umtu, lapti, etc.
{ro: piure de cartofi}
{fr: purée de pommes de terre}
{en: mashed potatoes}
ciuplescu
ciuplescu (cĭu-plés-cu) (mi) vb IV ciuplii (cĭu-plíĭ), ciupleam (cĭu-pleámŭ), ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) – zmoatic unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; alas urmi pi trup cu agudirea tsi nj-u fac; zmoatic, zmurtic, zdrumin, stulcinedz, stultsin, plãciutedz, chisedz, etc.; (fig: u ciuplescu = (i) u fur, u spãstrescu, u-agudescu, u sec, u bag tu tastru, etc.; (ii) u ngljit, u-ascapit, u bucusescu, u ciucutescu, u-arucutescu (tu gãrgãlan), u-adun (tu fuljinã), etc.)
{ro: stâlci, zdrobi}
{fr: contussionner, aplatir, écraser}
{en: crush, flatten, bruise}
ex: cãdzu nã ploaci shi-nj ciupli mãna; mi ciuplii la unglji; va s-ducã s-ciupleascã (fig: s-furã, s-agudeascã, si spãstreascã) fluriili; el n-avea ciuplitã (fig: furatã, aguditã, spãstritã) cãpeastrili; nj-ciupli (fig: nj-furã) unã caprã; edlu-aestu fridzets-lu shi ciuplits-lu (fig: mãcats-lu, arucutits-lu tu gãrgãlan)
§ ciuplit (cĭu-plítŭ) adg ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciuplits (cĭu-plítsĭ), ciupliti/ciuplite (cĭu-plí-ti) – tsi easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi easti cu urmi pi trup di agudirea tsi sh-u featsi; zmuticat, zmurticat, zdruminat, stulcinat, stultsinat, plãciutat, chisat, etc.
{ro: stâlcit, zdrobit}
{fr: contussionné, aplati, écrasé}
{en: crushed, flattened, bruised}
§ ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) sf ciupliri (cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciupleashti tsiva; zmuticari, zmurticari, zdru-minari, stulcinari, stultsinari, plãciutari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a stâlci, de a zdrobi; stâlcire, zdrobire}
{fr: action de contussionner, d’aplatir, d’écraser}
{en: action of crushing, of flattening, of bruising}
§ niciuplit (ni-cĭu-plítŭ) adg niciuplitã (ni-cĭu-plí-tã), niciuplits (ni-cĭu-plítsĭ), niciupliti/niciuplite (ni-cĭu-plí-ti) – tsi nu easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi nu easti ciuplit
(expr: om niciuplit = om di la oi, aplo, nipilichisit, badzara, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi)
{ro: nestâlcit, nezdrobit}
pãce
pãce (pã-cé) sm pãceadz (pã-cĭádzĭ) – dzama tsi s-fatsi cu hirbearea multu chiro a cicioarilor di porcu (tu cari s-bagã sh-alti lucri, ca alj, bunãoarã) sh-cari s-mãcã caldã ca ciorbã icã s-alasã s-arãtseascã tra si s-mãcã ncljigatã; paci, pihtii, plihtumã;
(expr: ti fac pãce = ti zdrumin, ti zmoatic, etc.)
{ro: piftie}
{fr: gelée de pieds de porc}
{en: jelly (gelatine) made of pork feet}
ex: pãcelu s-adarã earna; mãcai pãceadz; va-ts fac caplu pãce
(expr: va-ts chisedz caplu, va tsã-l zmoatic caplu)
§ paci1/pace (pá-ci) sf pl(?) – (unã cu pãce)
ex: nu mi-arãsi pacea di oara-aestã; dush la furnu nã oalã cu paci
§ paceagi (pa-cĭa-gí) sm paceageadz (pa-cĭa-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi pãce
{ro: omul care face sau vinde piftie}
{fr: l’homme qui fait ou vends le “pãce”}
{en: “pãce” maker or seller}
ex: n hoarã suntu mulsã paceageadz
§ pacea-gilãchi/paceagilãche (pa-cĭa-gi-lắ-chi) sf paceagilãchi (pa-cĭa-gi-lắchĭ) – tehnea-a-atsilui tsi fatsi shi vindi pãcelu
{ro: meseria celui care face sau vinde piftie}
{fr: le métier du celui qui fait ou vend le “pãce”}
{en: profession of “pãce” maker or seller}
ex: multsã m Poli amintarã multu pãrã cu paceagilãchea
§ paceagi-rii/paceagirie (pa-cĭa-gi-rí-i) sf paceagirii (pa-cĭa-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-fatsi shi s-vindi pãcelu
{ro: prăvălia unde se face şi se vinde piftia}
{fr: magazin où on fait et on vend le “pãce”}
{en: store where the “pãce” is made and sold}
pihtii/pihtie
pihtii/pihtie (pih-tí-i) sf pihtii (pih-tíĭ) – dzama tsi s-fatsi cu hirbearea multu chiro a cicioarilor di porcu (tu cari s-bagã sh-alti lucri, ca alj, bunãoarã) sh-cari s-mãcã caldã ca ciorbã icã s-alasã s-arãtseascã tra si s-mãcã ncljigatã; plihtumã, pãce, paci; (fig:
1: pihtii = niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (el i cariva di-aproapea); gaile, gãirezi, frundidã, etc.; expr:
2: escu (mi feci) pihtii = hiu stulcinat, zmuticat, zdruminat, etc.)
{ro: piftie}
{fr: gelée de pieds de porc}
{en: jelly made of pork feet}
ex: am multi pihtii (fig: gaileadz); canda eara pihtii ncljigatã
(expr: eara zmuticat, mplin di gaileadz); s-au faptã pihtii
(expr: s-au stulcinatã, zdruminatã); pihtii nj-u featsish inima
(expr: mi nvirinash multu); ti-aflu tu gailei shi tu pihtii (fig: tu frundidz)
§ chiftii/chiftie (chif-tí-i) sf chiftii (chif-tíĭ) – (unã cu pihtii)
ex: mi lo dorlu s-mãc chiftii (pãce)
§ plihtumã (plíh-tu-mã) sf plihtumi/plihtume (plíh-tu-mi) – (unã cu pihtii)
ex: eara faptu plihtumã
(expr: eara zdruminat, stulcinat)
§ pihtusescu (pih-tu-sés-cu) vb IV pihtusii (pih-tu-síĭ), pihtuseam (pih-tu-seámŭ), pihtusitã (pih-tu-sí-tã), pihtusi-ri/pihtusire (pih-tu-sí-ri) – fac, ncljeg unã pihtii (pãce); (fig: pihtusescu = (i) nj-fac (adun, portu) gaileadz; mi nvirinedz, mãrãnedz, mi cãrtescu; (ii) lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, dipriunã sh-nu lu-alas s-bãneadzã isih)
{ro: închiega (face piftie)}
{fr: faire de la gelée}
{en: make jelly}
§ pihtusit (pih-tu-sítŭ) adg pihtusitã (pih-tu-sí-tã), pihtusits (pih-tu-sítsĭ), pihtusiti/pihtusite (pih-tu-sí-ti) – (pihtii) tsi s-ari faptã, ncljigatã
{ro: închiegat; cicălit, supărat} {fr (gelée) fait}
{en: (jelly) made}
§ pihtusi-ri/pihtusire (pih-tu-sí-ri) sf pihtusiri (pih-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pihtuseashti
rumin2
rumin2 (rú-minŭ) adg ruminã (rú-mi-nã), ruminj (rú-minjĭ), rumini/rumine (rú-mi-ni) – tsi da pi-unã hromã niheamã ca-aroshi apreasã; (fatsa) tsi da pi-arosh; arumin
{ro: rumen}
{fr: vermeil, incarnat}
{en: vermilion, rosy (cheeks), bright red, pink}
ex: fatsa-a ljei ruminã ca di trandafilã
§ arumin2 (a-rú-minŭ) adg aruminã (a-rú-mi-nã), aruminj (a-rú-minjĭ), arumini/arumine (a-rú-mi-ni) – (unã cu rumin2)
ex: njica ari unã fatsã aruminã (aroshi); unã featã-aruminã (cu fatsa-aroshi), gionjlji ma sh-u zdruminã; naltã shi aruminã ca cireasha coaptã
§ ruminescu (ru-mi-nés-cu) vb IV ruminii (ru-mi-níĭ), rumineam (ru-mi-neámŭ), ruminitã (ru-mi-ní-tã), ruminiri/ruminire (ru-mi-ní-ri) – fac s-arushascã; mi fac arosh la fatsã
{ro: rumeni}
{fr: devenir rouge}
{en: redden}
ex: lji si ruminirã (lj-arushirã) dauãli fãts di cãldurã
§ ruminit (ru-mi-nítŭ) adg ruminitã (ru-mi-ní-tã), ruminits (ru-mi-nítsĭ), rumini-ti/ruminite (ru-mi-ní-ti) – tsi s-featsi arosh
{ro: rumenit}
{fr: devenu rouge}
{en: reddened}
§ ruminiri/ruminire (ru-mi-ní-ri) sf ruminiri (ru-mi-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arushashti (la fatsã)
{ro: acţiunea de a rumeni; rumenire}
{fr: action de devenir rouge}
{en: action of reddening}
sãrmã1
sãrmã1 (sắr-mã) sf sãrmi/sãrme (sắr-mi) – cumatã multu njicã tsi ari cãdzutã i armasã di la un lucru tsi s-arupi (s-aspardzi i s-frãndzi, ca pãnea, bunãoarã); fãrãmiturã, fãrmiturã, cãrshelj, tsivali;
(expr:
1: nu bãgai nã sãrmã n gurã = nu mãcai tsiva dip;
2: l-fac sãrmi = l-fac cumãts, pulbiri; l-vatãm, lu-afãnsescu, lu cãtãstrãpsescu;
3: (nu-armasi, nu-alasã) nitsi sãrmã = (nu-armasi, nu-alasã) tsiva dip, mãcã tut;
4: cari mãcã pãni, sãrmi (fãrmituri) vai facã = atsel tsi fatsi un lucru alasã urmi; ma atsel tsi nu fatsi tsiva, nu-alasã toari;
5: di agiun mãts shi sãrmi = cãndu ai mari ananghi di-un lucru, lj-ai cãt pots, shi s-hibã ma putsãn di cãt tsã lipseashti)
{ro: fărâmă, fărâmitură}
{fr: miette (de pain)}
{en: crumb (of bread)}
ex: pãnea aratsi (uscatã) s-fatsi lishor sãrmi (fãrmituri); s-lja metura di dupã ushi s-arneascã sãrmili (fãr-miturli) di pãni; sãrmi (cumãts) va ti-adar!; pãnea u zdruminai sãr-mi, sãrmi; unã sãrmã nu sh-armasi
(expr: nu-armasi tsiva); nu alãsã nitsi unã sãrmã, nitsi unã shilji, nitsi un semnu; u featsi pamporea sãrmi (tsivali); di trei dzãli nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); nu mi sãturai cu sãrmili tsi-nj deadi
§ sãrmotã (sãr-mó-tã) sf sãrmoti/sãrmote (sãr-mó-ti) – sãrmã njicã
{ro: fărâmitură mică}
{fr: petite miette}
{en: small crumb}
§ sãrmu (sắr-mu) vb I sãrmai (sãr-máĭ), sãrmam (sãr-mámŭ), sãrmatã (sãr-má-tã), sãrmari/sãr-mare (sãr-má-ri) – zdrumin un lucru (pãni, cash, etc.) shi-l fac fãrmituri, sãrmi;
(expr: sãrmu oili (cãprili) = duc sh-li-arãspãndescu, li arãescu oili i cãprili tra s-pascã dupã arãpãsari)
{ro: fărămiţa}
{fr: émietter}
{en: crumb, crumble}
ex: u sãrmã (u fatsi cumãts) tutã pãnea sãrmi (cumãts); dimineatsa cãndu sãrmai
(expr: arãii oili s-pascã); picurarlji sãrmã oili
(expr: arãescu oili s-pascã) deadoara; oili sh-cãprili sãrmarã
udzir
udzir (ú-dzirŭ) sn udziri/udzire (ú-dzi-ri) – partea dit truplu a prãvdzãlor tu cari s-aflã laptili cu cari sh-hrãnescu njitslj-a lor dupã tsi lã s-amintã; tsãtsã (di prãvdzã);
(expr: udzirlu s-tsã si usucã = blãstem: s-nu-ai lapti tu sin tra s-tsã hrãneshti natslji, s-tsã moarã natslji tsi lj-amintsã)
{ro: uger, ţâţă}
{fr: pis}
{en: udder, dug}
ex: vaca vinji cu udzirli mplini
§ udzãri/udzãre (ú-dzã-ri) sm udzãri (ú-dzãrĭ) – (unã cu udzir)
ex: armãnea cu udzãrli a oilor tru mãnã; oili psusea tru loc, cã lã zdrumina udzãrli
§ udzarcã (u-dzár-cã) adg (mash fiminin) udzãrtsi/udzãrtse (u-dzắr-tsi) – (pravdã) tsi ati udziri mãri, tsãtsoasã
{ro: cu ugere mari}
{fr: qui a de grands pis}
{en: with large udders (dugs)}
§ udzãratã (u-dzã-rá-tã) adg (mash fiminin) udzãrati/udzãrate (u-dzã-rá-ti) – (unã cu udzarcã)
§ udzãrari/udzãrare (u-dzã-rá-ri) sf udzãrãri (u-dzã-rắrĭ) – aveari (crishteari) di udzãri mãri
{ro: acţiunea de a avea ugere mari}
{fr: action d’avoir de grands pis}
{en: action of having large udders}
zdroamin
zdroamin (zdrŭá-minŭ) (mi) vb I – vedz tu zdrumin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zdruminzdruamin
zdruamin (zdrŭá-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdruminam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdruminari/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz zdroamin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãzdruncin
zdruncin (zdrún-cinŭ) (mi) vb I zdruncinai (zdrun-ci-náĭ), zdrun-cinam (zdrun-ci-námŭ), zdruncinatã (zdrun-ci-ná-tã), zdruncina-ri/zdruncinare (zdrun-ci-ná-ri) –
1: stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdrucin, zmoatic, zmurtic, zdrumin, zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, chisedz;
2: ascutur cu multã puteari; fac si s-clatinã dit timelj cu ascuturarea tsi-lj fac; zdrucin, zdruntsin, azdruntsin, trunduescu, ascutur, clatin, cleatin, clãtin, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur
{ro: zdrobi; zdruncina, zgudui}
{fr: écraser; secouer; ébranler}
{en: squeeze, break, shake}
ex: tuti oasili ãnj si zdruncinarã (zdruminarã, stultsinarã); u zdruncinai cu cheatra
§ zdruncinat (zdrun-ci-nátŭ) adg zdruncinatã (zdrun-ci-ná-tã), zdruncinats (zdrun-ci-nátsĭ), zdruncinati/zdruncinate (zdrun-ci-ná-ti) –
1: tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdrucinat, stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat;
2: tsi easti ascuturat cu multã puteari; tsi easti faptu si s-clatinã dit timelj cu ascuturarea tsi-lj si fatsi; zdrucinat, zdruntsinat, azdrun-tsinat, trunduit, ascuturat, clãtinat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat, trimburat, trimurat, trãmurat
{ro: zdrobit; zdruncinat, zguduit}
{fr: écrasé; secoué; ébranlé}
{en: squeezed, broken, shaken}
§ zdruncinari/zdruncinare (zdrun-ci-ná-ri) sf zdrun-cinãri (zdrun-ci-nắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti stres cu multã puteari icã vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi-lj si fatsi; zdrucinari, stulcinari, stur-cinari, stultsinari, strucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, zmuticari, zmurticari, chisari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti ascuturat cu puteari dit timelj; zdrucinari, zdruntsinari, azdruntsinari, trunduiri, ascuturari, clãtinari, cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari, trimburari, trimurari, trãmurari
{ro: acţiunea de a zdrobi; de a zdruncina, de a zgudui}
{fr: action d’écraser; de secouer; d’ébranler}