DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apitrusescu

apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini

§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}

§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciuplescu

ciuplescu (cĭu-plés-cu) (mi) vb IV ciuplii (cĭu-plíĭ), ciupleam (cĭu-pleámŭ), ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) – zmoatic unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; alas urmi pi trup cu agudirea tsi nj-u fac; zmoatic, zmurtic, zdrumin, stulcinedz, stultsin, plãciutedz, chisedz, etc.; (fig: u ciuplescu = (i) u fur, u spãstrescu, u-agudescu, u sec, u bag tu tastru, etc.; (ii) u ngljit, u-ascapit, u bucusescu, u ciucutescu, u-arucutescu (tu gãrgãlan), u-adun (tu fuljinã), etc.)
{ro: stâlci, zdrobi}
{fr: contussionner, aplatir, écraser}
{en: crush, flatten, bruise}
ex: cãdzu nã ploaci shi-nj ciupli mãna; mi ciuplii la unglji; va s-ducã s-ciupleascã (fig: s-furã, s-agudeascã, si spãstreascã) fluriili; el n-avea ciuplitã (fig: furatã, aguditã, spãstritã) cãpeastrili; nj-ciupli (fig: nj-furã) unã caprã; edlu-aestu fridzets-lu shi ciuplits-lu (fig: mãcats-lu, arucutits-lu tu gãrgãlan)

§ ciuplit (cĭu-plítŭ) adg ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciuplits (cĭu-plítsĭ), ciupliti/ciuplite (cĭu-plí-ti) – tsi easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi easti cu urmi pi trup di agudirea tsi sh-u featsi; zmuticat, zmurticat, zdruminat, stulcinat, stultsinat, plãciutat, chisat, etc.
{ro: stâlcit, zdrobit}
{fr: contussionné, aplati, écrasé}
{en: crushed, flattened, bruised}

§ ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) sf ciupliri (cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciupleashti tsiva; zmuticari, zmurticari, zdru-minari, stulcinari, stultsinari, plãciutari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a stâlci, de a zdrobi; stâlcire, zdrobire}
{fr: action de contussionner, d’aplatir, d’écraser}
{en: action of crushing, of flattening, of bruising}

§ niciuplit (ni-cĭu-plítŭ) adg niciuplitã (ni-cĭu-plí-tã), niciuplits (ni-cĭu-plítsĭ), niciupliti/niciuplite (ni-cĭu-plí-ti) – tsi nu easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi nu easti ciuplit
(expr: om niciuplit = om di la oi, aplo, nipilichisit, badzara, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãmbac

zãmbac (zãm-bácŭ) sn zãmbatsi/zãmbatse (zãm-bá-tsi) – numã datã la ma multi lilici tsi crescu agri tu pãduri icã suntu criscuti di om tu grãdinã, cu truplu analtu shi ndreptu dit cari easi un arapun di lilici mãri, mushati, nyilicioasi (tsi undzescu cu trumbeti icã hunii ndreapti i aplicati), di-aradã albi (ma multi ori galbini, viniti, njirli) shi cu-unã-anjurizmã multu vãrtoasã; zãmbacã, zambac, crin; (fig: zãmbac (ca adg) = zbor di hãidipsiri tsi s-dzãtsi a unui njic ca, bunãoarã, dash, scumpu, vrut, curbane, zdrob, etc.)
{ro: crin}
{fr: lis}
{en: lily}
ex: s-lom lilicea di zãmbac; tsi tsã fatsi zãmbaclu? (fig: vrutlu-ts, scumpul?)

§ zãmbacã (zãm-bá-cã) sf zãmbãts (zãm-bắts) – (unã cu zãmbac)
ex: la voi vidzui zãmbãts multi

§ zambac (zam-bácŭ) sn zambatsi/zambatse (zam-bá-tsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zdrod

zdrod (zdródŭ) sm, sf, adg zdrodã (zdró-dã), zdrodz (zdródzĭ), zdrodi/zdrode (zdró-di) – un tsi easti njic, dultsi, vrut shi diznjirdat; dash, scumpu, vrut, durut, ahar, diznjirdat, hãidipsit, yearan, etc.
{ro: drăgălaş, iubit}
{fr: mignon, charmant, bien-aimé}
{en: tiny and delicate person, pet, darling, dear, lover}
ex: zdrodlu (dashlu) plãndzi; tut cu zdroda (vruta) s-mi hãrsescu

§ zdrob (zdróbŭ) sm, sf, adg zdroabã (zdrŭá-bã), zdroghi (zdróghĭ), zdroabi/zdroabe (zdrŭá-bi) – (unã cu zdrod)
ex: zdroblu (dashlu) plãndzi shi zghileashti

§ zdrudescu (zdru-dés-cu) (mi) vb IV zdrudii (zdru-díĭ), zdrudeam (zdru-deámŭ), zdruditã (zdru-dí-tã), zdrudiri/zdrudire (zdru-dí-ri) – lj-aspun (ma multu a unui njic, bãrbat i nveastã vrutã) multã vreari shi-lj fac multi di mirãchili tsi li ari (cã suntu i nu suntu fapti cu minti); u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.) multi ori cu zboarã di vreari i bãsheri; cãnãchipsescu, diznjerdu, gãlinisescu, gugilescu, pushputescu, hãidipsescu, hãrãsescu, hãrisescu, hãrsescu
{ro: răsfăţa, dezmierda}
{fr: caresser, choyer, dorloter}
{en: caress, fondle, pamper, spoil}
ex: zdrudits-vã (diznjirdatz-vã); lamnea si zdrudea (hãidipsea, cãdea tu vreari) cu nãs (

§ zdrudit (zdru-dítŭ) adg zdruditã (zdru-dí-tã), zdrudits (zdru-dítsĭ), zdruditi/zdrudite (zdru-dí-ti) –
1: tsi easti diznjirdat cu mãna i zboarãli dzãsi; diznjirdat, cãnãchipsit, cãnãchearcu, gãlinisit, gugilit, hadyearcu, pushputit, hãidipsit, hãrãsit, hãrisit, hãrsit;
2: bushcutoasã, mplinã, cãrnoasã
{ro: răsfăţat, dezmierdat, plină, cărnoasă}
{fr: caressé, choyé, dorloté; plein, charnu}
{en: caressed, fondled, pampered, spoiled; plain, fleshy}
ex: fatsa atsea zdruditã (diznjirdatã, bushcutoasã, mplinã)

§ zdrudiri/zdrudire (zdru-dí-ri) sf zdrudiri (zdru-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã zdrudeashti tsiva i cariva; pushputirea cu mãna; zboarãli dzãsi i faptili cu cari sã zdrudeashti i easti hãrsit cariva; cãnãchipsiri, gãlinisiri, gugiliri, diznjirdari, pushputiri, hãidipsiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zdrumin

zdrumin (zdrú-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdrumi-nam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdrumina-ri/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stringu cu multã puteari sh-lu fac cumãts (sãrmi); zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, zmoatic, zmurtic, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma, strânge tare}
{fr: serrer, écraser, contusionner, secouer, briser, étrangler}
{en: press, squeeze, bruise, shake, break, strangle}
ex: unã featã-aruminã, gionjli ma sh-u zdruminã (u strindzi vãrtos ãn bratsã); tu bratsã ma mi zdruminã (mi strindzi vãrtos); cari lji asparsi grãdina, sh-cari lji zdruminã (zmoaticã, plãciuteadzã) lãludzli?; ts-u zdruminai (asparshu, chisai, feci), ts-u zdruminai, sãrmi, sãrmi sh-u-alãsai s-u mãcã puljlji; u zdruminai sfungarea; lo apoea auã, u zdruminã (plãciutã) shi featsi yin; tuti oili cari li muldzea stihiulu di picurar, psusea tru loc, cã lã zdrumina (strindzea vãrtos, zmutica cu mãnjli) udzãrli; lu zdruminai (lu-apitrusii) sãnãtos sum dzinuclji; inima nj-u zdruminã (cripã, stultsinã) un dor; zdruminã (fã sãrmi) sh-niheamã cash; lu zdruminai (lu stresh multu) pi numir; zdru-minã (zmoaticã) aua cu sulu; va mi zdruminã (zdruntsinã) calu cã nu-ari imnatic bun; cu ungljili lu zdruminã (streasi, zgrumã) di gushi

§ zdroamin (zdrŭá-minŭ) (mi) vb I zdruminai (zdru-mi-náĭ), zdruminam (zdru-mi-námŭ), zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdruminari/zdruminare (zdru-mi-ná-ri) – (unã cu zdrumin)
ex: s-nu n-apitruseascã, di nã zdroaminã; zdroaminã loclu

§ zdru-minat (zdru-mi-nátŭ) adg zdruminatã (zdru-mi-ná-tã), zdru-minats (zdru-mi-nátsĭ), zdruminati/zdruminate (zdru-mi-ná-ti) – tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, strâns tare}
{fr: serré, écrasé, contusionné, secoué, brisé, étranglé}
{en: pressed, squeezed, bruised, shaken, broken, strangled}
ex: s-priimna prit grãdina-a amirãlui, di-lj li fãtsea lãludzli di cu tut zdruminati (stultsinati, zmuticati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zdruncin

zdruncin (zdrún-cinŭ) (mi) vb I zdruncinai (zdrun-ci-náĭ), zdrun-cinam (zdrun-ci-námŭ), zdruncinatã (zdrun-ci-ná-tã), zdruncina-ri/zdruncinare (zdrun-ci-ná-ri) –
1: stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdrucin, zmoatic, zmurtic, zdrumin, zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, chisedz;
2: ascutur cu multã puteari; fac si s-clatinã dit timelj cu ascuturarea tsi-lj fac; zdrucin, zdruntsin, azdruntsin, trunduescu, ascutur, clatin, cleatin, clãtin, cutreambur, cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur
{ro: zdrobi; zdruncina, zgudui}
{fr: écraser; secouer; ébranler}
{en: squeeze, break, shake}
ex: tuti oasili ãnj si zdruncinarã (zdruminarã, stultsinarã); u zdruncinai cu cheatra

§ zdruncinat (zdrun-ci-nátŭ) adg zdruncinatã (zdrun-ci-ná-tã), zdruncinats (zdrun-ci-nátsĭ), zdruncinati/zdruncinate (zdrun-ci-ná-ti) –
1: tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zdrucinat, stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, zmuticat, zmurticat, chisat;
2: tsi easti ascuturat cu multã puteari; tsi easti faptu si s-clatinã dit timelj cu ascuturarea tsi-lj si fatsi; zdrucinat, zdruntsinat, azdrun-tsinat, trunduit, ascuturat, clãtinat, cutrimburat, cutrimurat, cutrãmurat, trimburat, trimurat, trãmurat
{ro: zdrobit; zdruncinat, zguduit}
{fr: écrasé; secoué; ébranlé}
{en: squeezed, broken, shaken}

§ zdruncinari/zdruncinare (zdrun-ci-ná-ri) sf zdrun-cinãri (zdrun-ci-nắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti stres cu multã puteari icã vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi-lj si fatsi; zdrucinari, stulcinari, stur-cinari, stultsinari, strucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, zmuticari, zmurticari, chisari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti ascuturat cu puteari dit timelj; zdrucinari, zdruntsinari, azdruntsinari, trunduiri, ascuturari, clãtinari, cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari, trimburari, trimurari, trãmurari
{ro: acţiunea de a zdrobi; de a zdruncina, de a zgudui}
{fr: action d’écraser; de secouer; d’ébranler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zmoatic

zmoatic (zmŭá-ticŭ) (mi) vb I zmuticai (zmu-ti-cáĭ), zmuticam (zmu-ti-cámŭ), zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) – fac pri cariva tra s-nu poatã s-adilji (s-lja anasa); stringu (apitrusescu) cu ahãtã dinami cã omlu nu mata poati s-lja anasã; stringu cu multã puteari; vatãm unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zmurtic, zdrumin, zdroamin, stulcinedz, stulcin, sturcin, stultsin, strucinedz, strucin, zdruncin, zdrucin, plãciutedz, pliciutedz, nturtedz, ndurtedz, chisedz
{ro: stâlci, strivi, zdrobi, sfărâma; sufoca, înnăbuşi}
{fr: serrer, briser, écraser, mutiler, suffoquer}
{en: press, squeeze, break, suffocate}
ex: u strimsi dultsi mbratsã, s-nu u zmoaticã (zdroaminã, stultsinã) tsiva di moali tsi sh-eara; prunili coapti si zmuticarã (chisarã, zdruminarã, plãcitarã)

§ zmuticat (zmu-ti-cátŭ) adg zmuticatã (zmu-ti-cá-tã), zmuticats (zmu-ti-cátsĭ), zmuticati/zmuticate (zmu-ti-cá-ti) – tsi nu mata poati s-adilji; tsi sh-ari chirutã anasa di strindzearea (apitrusirea) tsi-lj si featsi; tsi easti stres cu multã puteari; tsi easti vãtãmat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; zmurticat, zdruminat, stulcinat, sturcinat, stultsinat, strucinat, zdruncinat, zdrucinat, plãciutat, pliciutat, nturtat, ndurtat, chisat
{ro: stâlcit, strivit, zdrobit, sfărâmat, sufocat, înnăbuşit}
{fr: serré, brisé, écrasé, mutilé, suffoqué}
{en: pressed, squeezed, broken, suffocated}
ex: erghi zmuticati (zdruminati, stulcinati); canda nu eara drac, ma vãrã tsiripulj zmulsu, zmuticat ca lailu ali lai!

§ zmuticari/zmuticare (zmu-ti-cá-ri) sf zmuticãri (zmu-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hiintsã (un lucru) easti zmuticat; zmurticari, zdruminari, stulcinari, sturcinari, stultsinari, strucinari, zdruncinari, zdrucinari, plãciutari, pliciutari, nturtari, ndurtari, chisari
{ro: acţiunea de a stâlci, de a strivi, de a zdrobi, de a sfărâma, de a sufoca, de a înnăbuşi; stâlcire, strivire, zdrobire, sfărâmare, sufocare}
{fr: action de serrer, de briser, d’écraser, de mutiler, de suffoquer}
{en: action of pressing, of squeezing, of breaking, of sufocating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn