DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãnga

dãnga (dắn-ga) adv – tsi s-vearsã pristi mãdzinj di mplin tsi easti; mplin (umplut, ndisat) pristi misurã; denga, dinga;
(expr: va fac dãnga! = va plãscãnescu (dãngãnescu) di mãcari)
{ro: doldora, cu vârf şi îndesat}
{fr: plein outre mesure, à regorger}
{en: completely full (to the borders, overflowing)}
ex: casa-i dãnga di fum; casa-a lui eara dãnga di nviscãmindu; mãcarã tuts ahãt multu, tsi vrea facã dãnga!
(expr: di va plãscãnea!)

§ dãng! (dắng) inter – zbor tsi caftã si sh-u-aducã cu vrondul faptu di-un lucru tsi plãscãneashti di mplin (dãnga) tsi easti

§ dinga (dín-ga) adv – (unã cu dãnga)
ex: dinga (mplinã pãnã la budzã) easti cupa; li-avea chimerli dinga di flurii (ahãntu mplini di nu mata ncãpea alti flurii)

§ denga (dén-ga) adv – (unã cu dãnga)
ex: sh-umplu cheljli denga (pãnã la budzã)

§ dengã (dén-gã) sf denghi (dén-ghi) shi dendzã (dén-dzã) – sac mari shi mplin di lucri tsi sã ncarcã pri-unã mulã (un di-unã parti, un di-alantã); denghi, hãrar, hãrai, burdã, bal, balã
{ro: balot mare}
{fr: grand ballot; la moitié d’une charge de bête de somme}
{en: bale; large sack full of raw or finished product}
ex: vindu multi dendzi (hãrãi, hãrãi umpluti ghini) di bumbac

§ denghi (dén-ghi) sf denghiuri (dén-ghĭurĭ) – (unã cu dengã)

§ dãngusescu (dãn-gu-sés-cu) vb IV dãngusii (dãn-gu-síĭ), dãnguseam (dãn-gu-seámŭ), dãngusitã (dãn-gu-sí-tã), dãngusiri/dãngusire (dãn-gu-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (cu umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); durdursescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}

§ dãngusit (dãn-gu-sítŭ) adg dãngusitã (dãn-gu-sí-tã), dãngusits (dãn-gu-sítsĭ), dãngusiti/dãngusite (dãn-gu-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; durdurdit, surusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mecan

mecan (mé-canŭ) sm mecanj (mé-canjĭ) – numã datã di-armãnjlji grãmusteanj a vurgarlor; vurgar, zdangan
{ro: poreclă dată bulgarilor de aromâni}
{fr: sobriquet donné par les aroumains aux bulgares}
{en: name given by Aromaninas to Bulgarians}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ocan

ocan (ó-canŭ) adg ocanã (ó-ca-nã), ocanj (ó-canjĭ), ocani/oca-ne (ó-ca-ni) – para-numã tsi-lj si da a atsilui tsi nu para easti dishteptu shi aducheashti ca greu atseali tsi-lj si dzãc; shop, zdangan, cap gros, etc.
{ro: poreclă dată celor care înţeleg greu, care sunt greu de cap}
{fr: sobriquet signifiant “tête dure”}
{en: name given to those who have difficulty understanding; to those dull-witted}
ex: dzã-lj ocan (dzã-lj cap gros) shi agãrsha-l

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shop

shop (shĭópŭ) shi shopan (shĭó-panŭ) sm, sf shopanã (shĭó-pa-nã), shopeanj (shĭó-peanjĭ) shi shopanj (shĭó-panjĭ), shopani/sho-pane (shĭó-pa-ni) – para-numã tsi s-da a unui vurgar tsi bãneadzã tu Vurgãria dit Ascãpitatã; (fig: shop = para-numã tsi-lj si da a atsilui tsi nu para easti dishteptu shi aducheashti ca greu atseali tsi-lj si dzãc; zdangan, cap gros, ocan, glar, hut, etc.)
{ro: bulgar din Bulgaria de Apus}
{fr: habitant de la Bulgarie de l’Ouest}
{en: some inhabitant of West Bulgaria}
ex: shoplu (fig: glarlu) aestu nu mi-achicãseashti

§ shupãrii/shupãrie (shĭu-pã-rí-i) sf shupãrii (shĭu-pã-ríĭ) – locuri iu bãneadzã shopanj; (fig: shupãrii (sing) = locuri iu bãneadzã glarlji)
{ro: locuri unde locuesc “shopanj”}
{fr: des lieux où habitent des “shopanj”}
{en: place inhabited by “shopanj”}
ex: cara s-ti aflji tu shupãrii (fig: locuri iu bãneadzã glarlji), sh-tini va ti fats shop (fig: glar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stric

stric (stricŭ) (mi) vb I stricai (stri-cáĭ), stricam (stri-cámŭ), stricatã (stri-cá-tã), stricari/stricare (stri-cá-ri) – lu-aspargu un lucru sh-lu fac si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; l-tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip); aspargu, tãlãescu;
(expr: mi stric di cheptu (plimunj) = mi cãrtescu di cheptu (pli-munj); lãndzidzãscu di ofticã)
{ro: strica}
{fr: casser, gâter}
{en: break}
ex: si stricã (s-asparsi) machina; lja-lj-li dit mãnã cã va s-li stricã (va s-li-aspargã); si stricã di cheptu
(expr: lãndzidzã di ofticã)

§ stricat (stri-cátŭ) adg stricatã (stri-cá-tã), stricats (stri-cátsĭ), stricati/stricate (stri-cá-ti) – tsi s-ari aspartã shi faptã cumãts; tsi easti faptu s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; (lucru) tsi nu mata njardzi ghini (i nu neadzi dip); aspartu, tãlãit
{ro: stricat}
{fr: cassé, gâté}
{en: broken}

§ stricari/stricare (stri-cá-ri) sf stricãri (stri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru si stricã; aspãrdzeari, aspardziri, tãlãiri
{ro: acţiunea de a strica; stricare}
{fr: action de casser, de gâter}
{en: action of breaking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zdangan

zdangan (zdán-ganŭ) sm, sf, adg zdanganã (zdán-ga-nã), zdanganj (zdán-ganjĭ), zdangani/zdangane (zdán-ga-ni) – tsi easti nipilichisit shi nu shtii cum si s-poartã cu lumea; om tsi nu para easti dishteptu sh-aducheashti greu; tsi easti cu caplu gros shi nu para sh-alãxeashti mintea lishor; badzarã, nipilichisit; (fig: zdangan = numã datã di-armãnjlji grãmusteanj a vurgarlor; vurgar, mecan)
{ro: bădăran, încăpăţânat; poreclă dată bulgarilor de aromâni}
{fr: grossier, rustre, tête dure; sobriquet donné par les aroumains aux bulgares}
{en: vulgar, rude, boor, boorish, stubborn; name given by Aromaninas to Bulgarians}
ex: s-tsã bãneadzã, lj-urã zdanganlu di lup; easti zdangan (fig: vurgar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã