|
|
zdãrtã
zdãrtã (zdắr-tã) sf zdãrti/zdãrte (zdắr-ti) – un gioc (parti di ma multi giocuri, amintati i chiruti) la vãshclje i cãrtsã (di gioc); atsel tsi cheari la gioclu di vãshclje i cãrtsã; bij, bis, sãmar (fig), sumar (fig)
{ro: punct (partidă, număr) pierdut la un joc de arşiţe sau cărţi}
{fr: point (partie) perdu dans des jeux enfantins des cartes ou des osselets}
{en: lost play in the children’s game with cards or knuckle bones}
bij
bij (bíjŭ) sn biji/bije – gioc chirut la vãshclje i gioclu di cãrtsã; atsel tsi cheari la gioclu di vãshclje i cãrtsã; bis, zdãrtã, sãmar (fig), sumar (fig)
{ro: punct (partidă, număr) pierdut la un joc de arşiţe sau cărţi}
{fr: point (partie) perdu dans des jeux enfantins des cartes ou des osselets}
{en: lost play in a children’s game with cards or knuckle bones}
§ bis2 (bísŭ) sm pl(?) – (unã cu bij)
sãmar
sãmar (sã-márŭ) sn sãmari/sãmare (sã-má-ri) – unã soi di shauã mari tsi s-bagã pi-un cal i gumar, tu cari s-bagã lucri tra s-hibã purtati dit-un loc tu altu; sumar;
(expr:
1: sãmar di broascã = casa di os tsi u poartã dinanumirea (sh-tu cari bãneadzã) unã cathã (broascã cu casã);
2: lu-aruc sãmarlu = chicusescu, am parapun, nj-pari arãu, mi cãrteashti un lucru, etc.;
3: nj-bagã sãmarlu = mi-arãdi, mi-aplãniseashti, mi ncaltsã, nj-bagã cãlupea (shaua, cuvata, pirde la oclji, etc.); mi bagã tu tastru, etc.;
4: va-lj cruescu un sãmar; va lj-umplu (va lj-umflu) sãmarlu = va-l bat, va-lj dau un shcop, va lj-umflu chealea, va-lj frãngu oasili, etc.;
5: n-arupem (nã mãcãm, n-aspãrdzem) sãmarili = nã bãtem, nã nciupãm [bãgats oarã cã zborlu yini di la gumarlji cari, cãndu sã ncaci, s-mãshcã pãnã sh-arup sumarili];
6: sãmar, la gioclu di cãrtsã i vãshclje = gioclu di cãrtsã i vãshclje cãndu-l cheari cariva cã, atsel tsi cheari easti lugursit ca un gumar tsi poartã sãmarlu; bij, bis, zdãrtã;
7: bati sumarlu s-aducheascã gumarlu = grea pri poartã s-avdã pãltirea; bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz)
{ro: samar}
{fr: bât}
{en: pack saddle}
ex: calu cu sãmar nidzea ninti; cu sãmarlu-arãsturnat; mulili atseali noauã pãnã nu li calcã sãmarlu nu s-ashtearnã; cu sãmarlu pots sã ncartsi shi scãnduri, cu shaua nu pots; lu-arcã sãmarlu
(expr: chicusi) sh-fudzi; sh-mãcarã sãmarili
(expr: si nciuparã) prota sh-deapoea si mbunarã; ma s-mi-acatsã, va nj-umflã sãmarlu
(expr: va-nj da un shcop, va-nj mi batã-arãu); lj-u intrã, lj-umflã sãmarlu
(expr: lj-deadi un shcop bun, l-bãtu ghini, lj-umflã chealea); bagã-lj sãmarlu
(expr: arãdi-l) sh-alasã-l
§ sumar (su-márŭ) sn sumari/sumare (su-má-ri) – (unã cu sãmar)
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); calu bun, bun i sh-cu sumar; tsi turlii ncalicã aeshti oaminj cu pãntica shi pri cal fãrã sumari, fãrã shelj?; shi-lj chicã di cutsachea di sumar tastrul cu flurii; trapsi s-umplã un sumar cu palji; ãlj crueashti un sumar