DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arici1

arici1 (a-rícĭŭ) sm arici (a-rícĭ) – prici njicã cu mutsca chipitoasã sh-cu truplu gros acupirit cu schinj; junã, eg;
(expr: nari di arici = nari shcurtã cu mitca tsi da cãtrã n sus; nari cãrnã, cuciumitã, nciuvãnjatã)
{ro: arici}
{fr: hérisson}
{en: porcupine}
ex: un aush mãrat, cu suli ncãrcat (angucitoari: aricilu); un aush ncãrcat cu atsi (angucitoari: aricilu); un aush cu sarica turnatã (angucitoari: aricilu); acãtsai un arici; cãndu-asunj tipsia, aricilu gioacã; si strindzi ca un arici; s-dipunea cu aricilu tu vãljuri; pãnã s-intrã aricilu tu casa-a broaticlui, sh-apoea lu scoati dip

§ aricionj (a-ri-cĭónjĭŭ) sm, sf aricioanji/aricioanje (a-ri-cĭŭá-nji), aricionj (a-ri-cĭónjĭ), aricioanji/aricioanje (a-ri-cĭŭá-nji) – arici mari
{ro: arici mare}
{fr: grand hérisson}
{en: big porcupine}

§ ariciusescu (a-ri-cĭu-sés-cu) (mi) vb IV ariciusii (a-ri-cĭu-síĭ), ariciuseam (a-ri-cĭu-seámŭ), ariciusitã (a-ri-cĭu-sí-tã), ariciusiri/ariciusire (a-ri-cĭu-sí-ri) – (perlu, peanili, etc.) si scoalã nsus ca la un arici (i pari cã si scoalã n sus) di itia-a fricãljei (a arcoariljei, etc.); arãciusescu, ariciuescu, zbãrlescu, zburlescu, mpirushedz, mbirshedz
{ro: zbârli}
{fr: (se) hérisser, s’ébouriffer}
{en: bristle up; stand on end (hair), ruffle (feathers)}
ex: perlu lji s-ariciusi (lji si sculã n cap)

§ ariciusit (a-ri-cĭu-sítŭ) adg ariciusitã (a-ri-cĭu-sí-tã), ariciusits (a-ri-cĭu-sítsĭ), ariciusiti/ariciusite (a-ri-cĭu-sí-ti) – tsi easti cu perlu i peanili sculati nsus; arãciusit, ariciuit, zbãrlit, zburlit, mpirushat, mbirshat
{ro: zbârlit}
{fr: hérissé, ébouriffé}
{en: bristled up; ruffled}

§ ariciusiri/ariciusire (a-ri-cĭu-sí-ri) sf ariciusiri (a-ri-cĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu perlu i peanili s-ariciusescu; arãciusiri, ariciuiri, zbãrliri, zburliri, mpirushari, mbirshari
{ro: acţiunea de a (se) zbârli; zbârlire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cearper

cearper (cĭar-pérŭ) adg cearperã (cĭar-pé-rã), cearperi (cĭar-pérĭ), cearperi/cearpere (cĭar-pé-ri) – tsi easti cu perlu i peanili sculati nsus; zbãrlit, zburlit, ariciusit, arãciusit, ariciuit, mpirushat, mbirshat; (fig: cearper = tsi u-ari mintea lishoarã sh-nu mindueasti ghini; glar)
{ro: zbârlit}
{fr: ébouriffé, hérissé}
{en: bristled up; ruffled}
ex: ca unã cearperã (fig: glarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mpirushedz2

mpirushedz2 (mpi-ru-shĭédzŭ) (mi) vb I mpirushai (mpi-ru-shĭáĭ), mpirusham (mpi-ru-shĭámŭ), mpirushatã (mpi-ru-shĭá-tã), mpiru-shari/mpirushare (mpi-ru-shĭá-ri) – (perlu, peanili, etc.) si scoalã nsus (i pari cã si scoalã n sus) di fricã, arcoari, heavrã, etc.; zbãrlescu, zburlescu, ariciusescu, arãciusescu, ariciuescu
{ro: zbârli}
{fr: (se) hérisser, ébouriffer (à cause du froid, du frisson, etc.}
{en: bristle up (because of cold, etc.), ruffle}
ex: cãndu avdzãi aestu zbor, mi mpirushai (ariciusii, icã arushii la fatsã)

§ mpirushat2 (mpi-ru-shĭátŭ) adg mpirushatã (mpi-ru-shĭá-tã), mpirushats (mpi-ru-shĭátsĭ), mpirushati/mpirushate (mpi-ru-shĭá-ti) – tsi easti cu perlu i peanili sculati nsus; ariciusit, arãciusit, ariciuit, zbãrlit, zburlit
{ro: zbârlit}
{fr: hérissé, ébouriffé}
{en: bristled up, ruffled}

§ mpirushari2/mpirushare (mpi-ru-shĭá-ri) sf mpirushari (mpi-ru-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cu perlu i cu peanili cãndu si mpirushadzã; ariciusiri, arãciusiri, ariciuiri, zbãrliri, zburliri
{ro: acţiunea de a zbârli; zbârlire}
{fr: action de (se) hérisser, d’ébouriffer}
{en: action of bristling up, of ruffling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

zbãrlescu

zbãrlescu (zbãr-lés-cu) (mi) vb IV zbãrlii (zbãr-líĭ), zbãrleam (zbãr-leámŭ), zbãrlitã (zbãr-lí-tã), zbãrliri/zbãrlire (zbãr-lí-ri) – (perlu, peanili, etc.) si scoalã nsus (i pari cã si scoalã n sus) di itia-a fricãljei, a arcoariljei, etc.; nji sã scoalã perlu (nsus); zbur-lescu, ariciusescu, arãciusescu, ariciuescu, mpirushedz;
(expr: lji sã zbãrleashti perlu = lu-acatsã hiorlji, lj-easti multã fricã, lãhtãrseashti; lji si mutã perlji (din cap); per nu-l tsãni)
{ro: (se) zbârli}
{fr: (se) hérisser}
{en: bristle up; stand on end (hair), ruffle (feathers)}
ex: lji si zbãrli (ariciusi) perlu; aveaglji nãscãntsã aslanj, tsi-nj tsã si zbãrlescu perlji n cap cãndu-lj vedz; di fricã laea, perlu lji si zbãrlea di pri nãsã

§ zbãrlit (zbãr-lítŭ) adg zbãrlitã (zbãr-lí-tã), zbãrlits (zbãr-lítsĭ), zbãrliti/zbãrlite (zbãr-lí-ti) – tsi easti cu perlu i peanili sculati nsus; zburlit, ariciusit, arãciusit, ariciuit, mpirushat; cearper
{ro: zbârlit}
{fr: hérissé}
{en: bristled up; ruffled}
ex: porcul cu perlu zbãrlit

§ zbãrliri/zbãrlire (zbãr-lí-ri) sf zbãrliri (zbãr-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cu perlu i peanili cãndu si zburleashti; zburliri, ariciusiri, arãciusiri, ariciuiri, mpirushari
{ro: acţiunea de a (se) zbârli; zbârlire}
{fr: action de (se) hérisser}
{en: action of bristling up (of standing on end, of ruffling)}

§ zburlescu (zbur-lés-cu) (mi) vb IV zburlii (zbur-líĭ), zburleam (zbur-leámŭ), zburlitã (zbur-lí-tã), zburliri/zburlire (zbur-lí-ri) – (unã cu zbãrlescu)
ex: nji si zburleashti (scoalã n cap) perlu cãndu lu-avdu

§ zburlit (zbur-lítŭ) adg zburlitã (zbur-lí-tã), zburlits (zbur-lítsĭ), zburliti/zburlite (zbur-lí-ti) – (unã cu zbãrlit)

§ zburliri/zburlire (zbur-lí-ri) sf zburliri (zbur-lírĭ) – (unã cu zbãrliri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã