DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aburedz2

aburedz2 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – zburãscu multu peanarga (cu-unã boatsi apusã, la ureaclji); shurshur, shurshuredz, shushur, shushuredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, ciuciur, ciuciuredz, pushpur, pushpuredz, pãsh-puredz, pishpuredz, shupir, shupiredz;
(expr: lj-aburedz tu ureaclji = lj-dzãc un mistico)
{ro: şopti}
{fr: chuchoter}
{en: whisper}
ex: a njia ashi nj-aburã (zburã cu boatsi apusã) dispoti; soacrã-sa lj-avea aburatã (ciuciuratã) ca s-hibã dishtiptatã

§ aburat2 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – zburãt cu boatsi apusã; shurshurat, shushurat, shuptirat, shupturat, ciuciurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat, shupirat
{ro: şoptit}
{fr: chuchoté}
{en: whispered}

§ aburari2/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva abureadzã; zburãri multu peanarga, shurshurari, shushurari, shuptirari, shupturari, ciuciurari, push-purari, pãshpurari, pishpurari, shupirari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire, şoaptă}
{fr: action de chuchoter; chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering; whisper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aljurea

aljurea (a-ljĭú-rea) adv – (tu) altã parti; tu altu loc; iutsi s-hibã; iuva, iutsido, naljurea;
(expr:
1: bat (zburãscu) aljurea = nu shtiu tsi dzãc; dzãc vruti sh-nivruti; zburãscu fãrã s-minduescu; dzãc glãrinj; aljuredz;
2: hiu cãtrã-aljurea = nu-am aradã, hiu alocuta, hiu fãrã minti, nu u-am mintea ntreagã;
3: nj-escu aljurea cu mintea = nu ti-avdu, nu bag oarã la-atseali tsi dzãts, nu ti-aduchescu cã u-am mintea la alti lucri;
4: aljurea dai sh-aljurea creapã; aljurea arucã tufechea sh-aljurea arsari ljepurli; aljurea cãrcãreadzã sh-aljurea oauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi tsiva ma da di altu tsiva la cari nu s-ashtipta)
{ro: aiurea}
{fr: ailleurs; autre part, dans un autre endroit}
{en: elsewhere, anywhere else, nowhere}
ex: feati-aljurea (tu-unã parti), gionj aljurea (tu-altã parti) giuca ahoryea; noi him di-aljurea (dit alti locuri); furlji apucarã aljurea (s-ducã tu-alti locuri); tini eshti aljurea
(expr: nu eshti aoa cu mintea, nu shtii tsi s-fatsi)

§ naljurea (na-ljĭú-rea) adv (ngrãpsit shi n-aljurea, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu aljurea);
ex: imna cu mintea cãtrã naljurea
(expr: cu mintea la alti lucri, tu alti locuri); stranji arupti, cãtrã naljurea
(expr: cavai di lumi, alocuta, fãrã nitsiunã aradã); cu perlji cãtrã naljurea
(expr: alocuta, nichipti-nats); shuira tora cãtrã naljurea
(expr: ashi, fãrã-aradã, cu mintea chirutã, tu-altã parti)

§ aljuredz (a-ljĭu-rédzŭ) vb I aljurai (a-ljĭu-ráĭ), aljuram (a-ljĭu-rámŭ), aljuratã (a-ljĭu-rá-tã), aljurari/aljurare (a-ljĭu-rá-ri) – hiu hivrit, cu cãlduri mãri (pirito), nu-aduchescu tsi s-fatsi deavãrliga di mini shi zburãscu fãrã sã shtiu tsi dzãc; dzãc zboarã tsi nu-au vãrã noimã; zburãscu-aljurea
{ro: aiura, delira}
{fr: délirer}
{en: be delirious}
ex: acãtsã s-aljureadzã (si zburascã fãrã sã shtibã tsi zboarã dzãtsi); tutã noaptea avea aljuratã (avea zburãtã fãrã noimã cã eara lãndzit sh-avea pirito multu mari)

§ aljurat (a-ljĭu-rátŭ) adg aljuratã (a-ljĭu-rá-tã), aljurats (a-ljĭu-rátsĭ), aljurati/aljurate (a-ljĭu-rá-ti) – cari zburashti fãrã sã shtibã tsi dzãtsi (cãndu ari pirito shi nu-aducheashti tsi s-fatsi deavãrliga di el)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Anglii/Anglie

Anglii/Anglie (An-glí-i) sf fãrã pl – crat mari dit Ivropea di Vestu (ditu-Ascãpitatã), tu Nordul a Frãntsiiljei
{ro: Anglia}
{fr: Angleterre}
{en: England}

§ inglez (in-glézŭ) sm, sf inglezã (in-glé-zã), ingleji (in-gléjĭ), inglezi/ingleze (in-glé-zi) – om tsi s-amintã, bãneadzã icã yini dit Anglii shi easti di sãndzili-a miletilei di-aclo
{ro: englez}
{fr: anglais}
{en: englishman}
ex: inglezlu-i ac

§ inglizescu (in-gli-zés-cu) adg inglizeascã (in-gli-zeás-cã), ingli-zeshtsã (in-gli-zésh-tsã), inglizeshti/inglizeshte (in-gli-zésh-ti) – tsi ari s-facã cu inglejlji i Anglia; di inglez
(expr: inglizeasca = limba inglizeascã, zburãtã di ingleji)
{ro: englezesc}
{fr: anglais}
{en: english}
ex: flambura inglizeascã (dit Anglii, a inglejlor)

§ ingli-zeashti/inglizeashte adv – ca inglejlji
{ro: englezeşte}
{fr: comme les anglais}
{en: as done by englishmen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arbines

arbines (ar-bi-nésŭ) sm, sf arbineasã (ar-bi-neá-sã), arbinesh (ar-bi-néshĭ), arbineasi/arbinease (ar-bi-neá-si) – om (muljari) tsi fatsi parti dit unã mileti (giumitati di elj crishtinj, giumitati turtsã) tsi bãneadzã tu locurli ditu-Ascãpitatã di Machidunii (tu Arbinshii); (fig:
1: arbines = om multu-arãu; expr:
2: arbineslu-i besã pri dzinuclju = arbineslu nu-ari besã; nu pots s-lji fatsi besã a arbineslui;
3: arbineslu-i frati cu-alãvdarea = arbineslu s-alavdã multu;
4: cap di-arbines = om cu caplu gros (cu cap di shinic, di tãgari, di grij, di mulari, etc.) cari nu-ascultã di vãrnu shi fatsi mash dupã mintea-a lui;
5: pri iu treatsi arbineslu-lj seacã mãna = arbineslu lu-ariseashti s-furã)
{ro: albanez}
{fr: Albanais}
{en: Albanian}
ex: arbineslu-i fudul; soacra-atsea araua sh-atsea arbineasa (fig: multu di multu-arauã); ari un ficior… arbines (multu-arãu, ca un arbines!)

§ arbinshami/arbinshame (ar-bin-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di-arbinesh; miletea-arbinshascã
{ro: albanezime}
{fr: l’ensemble des Albanais; nombre d’Albanais}
{en: multitude of Albanians}
ex: dzatsi gionj ditu-arbinshami (dit miletea-arbinishascã)

§ arbinshescu (ar-bin-shĭés-cu) adg arbin-shascã (ar-bin-shĭás-cã), arbinsheshtsã (ar-bin-shĭésh-tsã), arbinsheshti (ar-bin-shĭésh-ti) – tsi s-tradzi dit miletea di-arbinesh; tsi ari s-facã cu arbineshlji; di arbines;
(expr: unã minti, sh-atsea arbinshascã = minti nibunã, niminduitã ghini)
{ro: albanez, albanezesc}
{fr: albanais}
{en: Albanian}
ex: avdzãi un cãntic arbinshescu (di-arbinesh)

§ arbinshashti1/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) sf fãrã pl – limba zburãtã di arbinesh
{ro: limba albaneză}
{fr: la langue albanaise}
{en: Albanian, Albanian language}
ex: shtii arbinshashti? (u zburãshti limba arbinshascã?)

§ arbinshashti2/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) adv – ca arbineshlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aurlu

aurlu (a-úr-lu) (mi) vb I aurlai (a-ur-láĭ), aurlam (a-ur-lámŭ), aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) – zburãscu cu-unã boatsi multu analtã sh-ca nãiritã (tra s-mi-avdã cariva di diparti, s-mi avdã ma ghini, s-lji dzãc tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); grescu cu-unã boatsi vãrtoasã; mi hiumusescu (mi hib, mi bag, etc.) tra s-hiu deadun cu cariva; astrig, strig, huescu, zghilescu, hulutescu, ncaci;
(expr:
1: lj-aurlu unã = lj-dau unã pliscutã, un bush;
2: nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-aurlã matsãli = nj-easti multã foami)
{ro: urla, ţipa, certa, lovi}
{fr: hurler; appeler; bannir; (se) fourrer, mettre dedans; frapper}
{en: shout, yell, call, chase, hit, scold, chide}
ex: avdzãrã c-alãtra un cãni sh-ahiursirã s-aurlã (s-bagã boatsea, sã zghileascã); acãtsarã s-aurlã shi s-treamburã di fricã; aclo iu yinea, cãntãnda shi aurlãnda (zghilinda cu boatsi-analtã); zghearã oili, aurlã (alatrã vãrtos) cãnjlji; cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã; ca luchilji s-aurnjirã; lu-aurlash (lu-acljimash, lu ncãceash)?; aurlã-l (agunea-l, ãncaci-lu) cãnili di-aoa; aurlats (sãlãghits) caljlji tu vuloagã; mi-aurlu (mi-aruc) nuntru; luplu s-aurlã pi oi (s-hiumusi pi oi, intrã tu oi); oili s-aurlarã (s-hiumusirã) tu agru; aurlã-lj vãrã
(expr: dã-lj vãrã pliscutã); u streasi multu-multu foamea, di-lj pãrea cã lj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-u foami! nu avdzã cum nj-aurlã matsãli?

§ aurlat (a-ur-látŭ) adg aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlats (a-ur-látsĭ) aur-lati/aurlate (a-ur-lá-ti) – tsi easti zburãt cu-unã boatsi analtã sh-ca nãiritã; tsi s-ari hiumusitã s-hibã deadun cu cariva; astrigat, strigat, huit, zghilit, hulutit, ncãceat
{ro: urlat, ţipat, certat, lovit}
{fr: hurlé; appelé; banni; fourré, mis dedans; frappé}
{en: shouted, yelled, called, chased, hit, scolded, chided}

§ aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) sf aurlãri (a-ur-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aurlã icã s-aurlã iuva; astrigari, strigari, huiri, zghiliri, hulutiri, ncãceari
{ro: acţiunea de a urla, de a ţipa, de a certa, de a lovi; urlare, ţipare, certare, lovire; urlet}
{fr: action d’hurler; d’appeler; de bannir; de (se) fourrer, de mettre dedans; de frapper; hurlement}
{en: action of shouting, of yelling, of calling, of chasing, of hitting, of scolding, of chiding; howl, yell, roar}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avdu

avdu (áv-du) (mi) vb IV avdzãi (av-dzắĭ), avdzam (av-dzámŭ), avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãri/avdzãre (av-dzắ-ri) – aduchescu (cu ureaclja) sonurli (botsli) di deavãrliga-a mea; dãguescu, aflu, ascultu;
(expr:
1: s-avdi; s-avdu zboarã = sã zburashti;
2: (om) avdzãt = (om) di cari si zburashti (s-ari zburãtã) multu; cari easti ghini cunuscut di lumi; tsi easti cu anami (cu numã, cunuscut, shtiut, mãrit);
3: s-avdzã! = s-ascultsã! s-fats tsi dzãc!;
4: avdi cheatra s-avdã sh-el! = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va s-avdã tsiva, tsi nu va s-ascultã dip;
5: avdi-tuti = om dit pãrmithi tsi avdi tuti-atseali tsi si zburãscu, cãt diparti s-hibã)
{ro: auzi}
{fr: ouïr, entendre, obeir}
{en: hear, listen}
ex: s-nu ts-avdu boatsea ningã nãoarã; avdu nã vreavã nãuntru n casã; aushi ma avdi ninga ghini; nãsh zbura shi mini, lj-avdzam la ushi; avdzãi (aflai) cã s-vãtãmarã n hoarã; prit cupaci s-avdi (aduchescu cu ureaclja sonlu di la) aroput; avdzãndalui aestã, minti n cap nu-avea; avdzã-mi
(expr: ascultã-mi) muljare; cãndu nu s-avdu furi
(expr: cãndu nu-avdzã vãrã vrondu, cãndu nu si zburashti di furi), atumtsea s-ti-aveglji di nãsh; s-nu-avdu zboarã
(expr: s-nu si zburascã di-aestu lucru), s-nu-avdu ncãceri; necã s-avdã nu vrea di el
(expr: nu vrea s-lji zburãshti di el); sã-lj si avdã numa
(expr: sã si zburascã di el, di numa-a lui); aestu om nu avdi
(expr: nu ascultã) di vãrnu; tsi-avdzãt shi tsi vidzut? [zbor cu cari sã nchiseashti multi ori un pãrmit]

§ avdzãt (av-dzắtŭ) adg avdzãtã (av-dzắ-tã), avdzãts (av-dzắtsĭ), avdzãti/avdzãte (av-dzắ-ti) – (son, boatsi di deavãrliga) tsi fu aduchit (cu ureaclja); dãguit, aflat, ascultat
{ro: auzit, celebru}
{fr: ouï, entendu, renommé, célèbre}
{en: heard; well known}
ex: pãrmit avdzãt di la mamã-mea; cãmbana fu avdzãtã; aestã muljar easti avdzãtã
(expr: cunuscutã, cu-anami) tu tutã dunjaea; un avdzãt
(expr: cunuscut, cu-anami) Fetu-Mari; avum doauã-avdzãti hori
(expr: multu cunuscuti, di cari s-ari zburãtã multu, cu-anami); mushat hii, poati sh-avdzãt
(expr: cu-anami) hii; bãna unãoarã noauã furi avdzãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azboair

azboair (az-bŭá-irŭ) vb I azbuirai (az-bu-i-ráĭ shi az-buĭ-ráĭ), azbuiram (az-bu-i-rámŭ shi az-buĭ-rámŭ), azbuiratã (az-bu-i-rá-tã shi az-buĭ-rá-tã), azbuirari/azbuirare (az-bu-i-rá-ri shi az-buĭ-rá-ri) – mi min prit vimtu fãrã s-dau di loc, azbor;
(expr:
1: lj-azboairã mintea = (i) easti ninga njic, nu mindueashti ashi cum lipseashti; (ii) lj-si dutsi mintea;
2: li-azboairã naparti = li-arucã, li-astradzi lucrili naparti;
3: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu poati si s-facã vãrnãoarã;
4: azbuirã puljlu (tsi-l vreai) = dusi, lu-ascãpash trã totna (lucrul tsi-l vreai);
5: itsi azboairã nu s-mãcã = lucrul tsi pari bun, nu easti totna bun, nu va-ts facã totna huzmetea;
6: lj-azboairã mintea (gaea); easti un azbuirat = glãreashti di minti; easti lishor di minti)
{ro: zbura}
{fr: s’envoler}
{en: fly}
ex: azboairã di pri un arburi pri-alantu; azboairã ca vimtul dupã elj, cu limba scoasã nã palmã; omlu-i faptu s-imnã, cum i puljlu s-azboairã; alãndurli trec azbuirãnda; lu-azbuirã
(expr: l-featsi s-azboairã, lu-aguni) feata puljlu, lu-aspãre di-aclo; alãndurli trec azbuirãnda; lja furca cu fuslu shi li-azboairã
(expr: li-arucã) nafoarã tu-avlii

§ azbuirat (az-bu-i-rátŭ shi az-buĭ-rátŭ) adg azbuiratã (az-bu-i-rá-tã shi az-buĭ-rá-tã), azbuirats (az-bu-i-rátsĭ shi az-buĭ-rátsĭ), azbuirati/azbuirate (az-bu-i-rá-ti shi az-buĭ-rá-ti) – tsi s-minã (s-ari minatã) prit aerã (sh-fãrã s-da di loc), azburat
{ro: zburat}
{fr: envolé}
{en: flown}

§ azbuirari/azbuirare (az-bu-i-rá-ri shi az-buĭ-rá-ri) sf azbuirãri (az-bu-i-rắrĭ shi az-buĭ-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-minã prit aerã fãrã s-da di loc, azburari
{ro: acţiunea de a zbura; zburare}
{fr: action de s’envoler}
{en: action of flying}
ex: avdi un troput, unã ca-azbuirari, ca peani

§ zboair (zbŭá-irŭ) vb I zbuirai (zbu-i-ráĭ shi zbuĭ-ráĭ), zbuiram (zbu-i-rámŭ shi zbuĭ-rámŭ), zbuiratã (zbu-i-rá-tã shi zbuĭ-rá-tã), zbuirari/zbuirare (zbu-i-rá-ri shi zbuĭ-rá-ri) – (unã cu azboair)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn vedz: azbuirari)