|
|
zbuc
zbuc (zbúcŭ) sn pl(?) – larmã, lavã, longi, loscut, yiurultii, ghiurultii, pãlturã, longi, crot, sãlãvati, vreavã, vrondu
{ro: zgomot, bubuitură}
{fr: bruit (d’explosion, de tonnere), vacarme}
{en: noise, uproar, racket}
ex: un zbuc (vrondu) s-avdzã tu soni, un zbuc dit zbuclu-al sfulg
arup1
arup1 (a-rúpŭ) vb III shi II arupshu (a-rúp-shĭu), arupeam (a-ru-peámŭ), aruptã (a-rúp-tã), arupiri/arupire (a-rú-pi-ri) shi aru-peari/arupeare (a-ru-peá-ri) – l-fac (l-frãngu un lucru tsi easti ntreg) tu doauã i ma multi cumãts; lu scad (l-fac ma njic) di cum easti; lji scad tinjia a unui lucru tsi s-vindi; rup; (fig:
1: arupi = s-vearsã cu-agunjii, ansari (s-hiumuseashti) cu puteari dit un lucru (i pristi un lucru), da iurusi, anãpãdeashti, etc.; expr:
2: u-arup, nj-arup zverca (gusha) = fug, u cãlescu, li ciulescu, u shpirtuescu, nj-ljau zverca (gusha), etc.;
3: mi-arupi plãngul (arãslu) = nchisescu, acats s-plãngu (s-arãd);
4: mi-arup di plãndzeari (arãdeari, lucrari, curmari, etc.) = plãngu (arãd, lucredz, etc.) multu di multu;
5: nj-arupi urecljili = mi-asurdzashti cu vrondul tsi-l fatsi;
6: arup loclu di minciunj = spun multi minciunj, minciunj mãri)
{ro: rupe, izbucni, sfâşia}
{fr: rompre, déchirer, réduire, briser}
{en: break, tear, reduce}
ex: lã s-arupsirã (si disicarã) stranjili; arupshu cartea; arupi unã cireashi; arupshu un cãlãrush di-auã; dupã tsi-arupsirã corghilj chealea; fãsh, fãsh lu-arupsirã (l-featsirã cumãts); lu-arupsirã (l-featsirã cumãts, l-mãcarã) luchilji; eara s-mi-arupã cãnjlji; si sãrglji, ca-arapsa, cu ungljili s-lu-arupã; un parã s-nu nj-arupets (s-nu-nj scãdets tinjia); mizi lj-arupsim (scãdzum tinjia) cãti dzatsi pãradz la ucã; vãzea apili di ts-arupea urecljili
(expr: di ti asurdza); yin niori, furtunã-arupi (fig: s-vearsã); arupsi (fig: anãpãdi, s-hiumusi) un arãu alãcit; nãsh minduea s-arupã (fig: s-facã iurusi, s-hiumuseascã) dzeana nsus; arupsim (fig: pitrumsim, tricum iurusi) prit nãsh; lo cartea shi sh-u-arupsi cu nãsã
(expr: fudzi cu nãsã); cãnjlji s-arupea di-alãtrari
(expr: alãtra multu di multu, s-dinjica di-alãtrari); tut vrea s-ti-arupã (s-ti curmã) njila; sh-u-arupsi
(expr: fudzi) Araplu di-aclotsi; fudz sh-arupits-u
(expr: cãlea-li, anganã-u cãtsaua) di-atsia; sh-arupsi azã gusha
(expr: li ciuli, sh-lo zverca)
§ aruptu1 (a-rúp-tu) adg aruptã (a-rúp-tã), aruptsã (a-rúp-tsã), arupti/arupte (a-rúp-ti) – tsi easti faptu (frãmtu) tu dauã i ma multi cumãts; ruptu;
(expr:
1: aruptu (ca bunãoarã, di foami, di-aveari, etc.) = multu (ca bunãoarã, agiun, avut, etc.);
asun
asun (a-súnŭ) vb I asunai (a-su-náĭ), asunam (a-su-námŭ), asunatã (a-su-ná-tã), asunari/asunare (a-su-ná-ri) – agudescu pri tsiva tra sã scoatã (s-facã) un vrondu; scot (fac) un vrondu; s-avdi tsiva; sun, nsun, bat, agudescu;
(expr:
1: ts-asun unã, tsã li-asun = ti-agudescu, ti bat;
2: nj-asunã sãhatea = nj-yini oara)
{ro: suna; bate, lovi}
{fr: sonner; battre, frapper}
{en: make a noise; ring a bell; beat, strike}
ex: asunã (bati) ficiorlu la poartã; asuna (bãtea, s-avdza) chiprili-a caljlor n dipãrtari; cãmbãnjli asunã (bat); gãrgãricili, atsia di-atsia, asuna (bãtea); arãzboilu asunã (fatsi lavã) dipriunã; nu shtiu tsi-asunã (tsi s-avdi) prit casã; ved cã lj-asunj (li-agudeshti unã di-alantã) lirili n gepi; nu pot si shtiu cãti va lj-aibã asunatã
(expr: u-avea bãtutã, lj-avea datã, lj-avea plãscãnitã) a muljari-sai; nu ti dau cã va ti-asunã
(expr: va ti batã)
§ asunat (a-su-nátŭ) adg asunatã (a-su-ná-tã), asunats (a-su-nátsĭ), asunati/asunate (a-su-ná-ti) – faptã lavã; sunat, nsunat, bãtut, agudit
{ro: sunat; bătut, lovit}
{fr: sonné; battu, frappé}
{en: made a noise; ringed a bell; beaten, struck}
§ asunari/asunare (a-su-ná-ri) sf asunãri (a-su-nắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi-asunã; sunari, nsunari, bãteari, agudiri
{ro: acţiunea de a suna, de a bate, de a lovi; sunare; batere, lovire}
{fr: action de sonner, de battre, de frapper}
{en: action of making a noise; of ringing a bell, of beating, of striking}
ex: el sh-u frãndzi toaca di-asunari (agudiri)
§ asunãtor (a-su-nã-tórŭ) adg asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri), asunãtori (a-su-nã-tórĭ), asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri) – tsi asunã, tsi bati, tsi agudeashti
{ro: sunător}
{fr: qui sonne; sonnant, qui frappe}
{en: who makes a noise; who rings (a bell); who beats, who strikes}
§ asunãturã (a-su-nã-tú-rã) sf asunãturi (a-su-nã-túrĭ) sf – vrondul tsi s-fatsi cãndu asunã tsiva; vrondu, crot, ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, longi, loscut, pãlturã, sãlã-vati, vreavã, zbuc
bubuchi1/bubuche
bubuchi1/bubuche (bu-bú-chi) sf bubuchi (bu-búchĭ) – njicã umflãturã pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; buzbucheauã, cleci, tsipur
{ro: mugur, boboc de flori}
{fr: bourgeon, bouton de fleurs}
{en: bud, flower bud}
ex: ponjlji au bubuchi; deadi bubuchea; cu nostima bubuchi a floariljei di mac
§ buzbucheauã (buz-bu-chĭá-ŭã) sf buzbuchei (buz-bu-chĭéĭ) – bubuchi njicã di lilici
{ro: bobocel de flori}
{fr: petit bouton de fleurs}
{en: small flower bud}
ex: buzbucheauã sh-trandafilã
§ bubuchios (bu-bu-chĭósŭ) adg bubuchioasã (bu-bu-chĭŭá-sã), bubuchiosh (bu-bu-chĭóshĭ), bubuchioasi/bubuchioase (bu-bu-chĭŭá-si) – tsi ari scoasã (datã) multi bubuchi
{ro: cu mulţi muguri}
{fr: avec beaucoup de bourgeons}
{en: with many buds}
§ bubuchisescu (bu-bu-chi-sés-cu) vb IV bubuchisii (bu-bu-chi-síĭ), bubuchiseam (bu-bu-chi-seámŭ), bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisiri/bubuchisire (bu-bu-chi-sí-ri) – scot (dau, fac) bubuchi; mbubuchisescu;
(expr: bubuchisescu la fatsã; nji si bubuchiseashti fatsa = scot gãrnutsã pi fatsã; hiu mplin di gãrnutsã pi fatsã; nji si umplu fatsa di gãrnutsã; mãrãnghisescu, mãrãnedz, vishtidzãscu la fatsã)
{ro: înmuguri, îmboboci}
{fr: bourgeonner, boutonner}
{en: produce (put forth or shoot) a bud}
ex: pãdurea bubuchisi (ponjlji dit pãduri scoasirã bubuchi); apãrnji s-bubuchiseascã (sã scoatã, s-da bubuchi) frãndza-a faglui dit pãduri; merlu bubuchisi; lji si bubuchisi
(expr: lji si mãrãnghisi, lji s-umplu di gãrnutsã) fatsa
§ bubuchisit (bu-bu-chi-sítŭ) adg bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisits (bu-bu-chi-sítsĭ), bubuchisiti/bubuchisite (bu-bu-chi-sí-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; bubuchisit
{ro: înmugurit, îmbobocit}
buzbucheauã
buzbucheauã (buz-bu-chĭá-ŭã) sf – vedz tu bubuchi1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bubuchi1crot1
crot1 (crótŭ) sm pl(?) – lavã, vreavã, vrondu, yiurultii, larmã, longi, loscut, pãlturã, sãlãvati, crot, zbuc
{ro: zgomot}
{fr: bruit}
{en: noise}
dirin1
dirin1 (dí-rinŭ) sn dirinuri (di-rí-nurĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi s-dirinã (s-afãnseashti, s-prãpãdeashti) un lucru; afanizmo, halazmo, ciupulic, chiameti
{ro: prăpăd, dezastru}
{fr: ravage; tourment; ruine}
{en: destruction; ravage}
ex: dirinlu (halazmolu, chiametea) i tora n lumi; dirin (mari taxirati) tsi lu-agudi
§ dirin2 (dí-rinŭ) (mi) vb I dirinai (di-ri-náĭ) shi dirnai (dir-náĭ), dirinam (di-ri-námŭ) shi dirnam (dir-námŭ), dirinatã (di-ri-ná-tã) shi dirnatã (dir-ná-tã), dirinari/dirinare (di-ri-ná-ri) shi dirnari/dirnare (dir-ná-ri) – mi curmu multu di copuslu mari tsi-l fac (shi-nj cher multu di putearea tsi u-aveam); nj-aspun durearea cu plãndzeri shi zghiliri, dip canda-nj zmulgu perlji din cap; lu-aspargu dip un lucru tra s-nu mata armãnã tsiva di el; l-fac un lucru s-chearã (si s-facã afan) di pi fatsa-a loclui; (mi) cãpãescu, (mi) deapir, cãhtescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu, afãnsescu, sutrupsescu, prãpãdescu
{ro: (se) zbuciuma, (se) prăpădi, (se) epuiza}
{fr: se déchirer, se consommer, s’épuiser}
{en: consume oneself, tear oneself to pieces, become exhausted}
ex: si s-dirinã (pidipseascã multu, si s-cãtãstrãpseascã) yiu pri loc, sã-lj si frigã limba n foc; plãndzi shi s-dirinã (s-cãpãeashti di plãndzeari); s-dirnarã (s-cãpãirã) di plãngu; s-dirinã (sh-deapirã perlu din cap), lailj-armãnj; corba sorã va si s-dirinã (va si s-deapirã); cãsharea goalã s-dirinã (s-afãnseashti) pisti plai; mi dirinai (mi cãpãii) multu; s-dirinã shi ugeaclu-a lui (s-afãnseashti shi fumealja-a lui)
§ dirinat (di-ri-nátŭ) adg dirinatã (di-ri-ná-tã), dirinats (di-ri-nátsĭ), dirinati/dirinate (di-ri-ná-ti) – tsi easti curmat multu di copuslu mari tsi-l featsi; tsi sh-aspusi durearea cu plãndzeri greali; tsi s-asparsi ahãt multu di nu mata armasi tsiva di el; cãpãit, dipirat, afãnisit, afãnsit, cãhtit, cãtãstrãpsit, sutrupsit, prãpãdit
{ro: zbuciumat, prăpădit, epuizat}
{fr: déchiré, consommé, épuisé}
{en: consumed oneself, torn oneself to pieces, exhausted}
§ dirnat (dir-nátŭ) adg dirnatã (dir-ná-tã), dirnats (dir-nátsĭ), dirnati/dirnate (dir-ná-ti) – (unã cu dirinat)
ghiurultii/ghiurultie
ghiurultii/ghiurultie (ghĭu-rul-tí-i) sf ghiurultii (ghĭu-rul-tíĭ) – vreava mari tsi s-avdi cãndu sh-alãxescu zboarã greali shi agudituri, doi i ma multsã oaminj tsi si ncaci; yiurultii, giurgiunã, giufã, larmã, lavã, longi, loscut, pãlturã, sãlãvati, vreavã, crot, vrondu, zbuc, shimãtã, ncãceari, cãvgã
{ro: zgomot, tărăboi, tapaj, dandana, ceartă}
{fr: bruit, tapage, vacarme, querelle, noise}
{en: loud noise, uproar, quarrel}
ex: noi fatsim ahãtã ghiurultii (vreavã); tu ghiurultii, dauã muljeri furã vãtãmati; nu ti mintea tu ghiurultii (cãvgã)
§ yiurultii/yiurultie (yĭu-rul-tí-i) sf yiurultii (yĭu-rul-tíĭ) – (unã cu ghiurultii)
§ giurgiunã (gĭur-gĭú-nã) sf giurgiuni/giurgiune (gĭur-gĭú-ni) – (unã cu ghiurultii)
§ giufã (gĭu-fắ) sm giufadz (gĭu-fádzĭ) – (unã cu ghiurultii)
§ ghiurultagi (ghĭu-rul-ta-gí) sm ghiurultageadz (ghĭu-rul-ta-gĭádzĭ) – un tsi fatsi multu vrondu; un tsi lu-arãseashti si sã ncaci; cãvgãgi, cãvgãngi, focurusã
{ro: zgomotos, certăreţ}
{fr: tapageur, querelleur}
{en: rowdy, uproarious}
lavã
lavã (lávã) sf fãrã pl – larmã, longi, loscut, yiurultii, ghiurultii, pãlturã, sãlãvati, longi, vreavã, crot, vrondu, zbuc
{ro: zgomot}
{fr: bruit, vacarme, tumulte}
{en: noise, uproar}
ex: di-a fumeljlor lavã (larmã); jujul tsi avdzã lavã, s-dishtiptã shi bãgã s-aurlã
§ larmã (lár-mã) sf pl(?) – (unã cu lavã)
ex: s-avdza larmã (lavã, vrondu) mari, parcã si ncãcea; tsi fats larmã (tsi aurlji)?
§ lãvãsescu (lã-vã-sés-cu) vb IV lãvãsii (lã-vã-síĭ), lãvãseam (lã-vã-seámŭ), lãvãsitã (lã-vã-sí-tã), lãvãsiri/lãvãsire (lã-vã-sí-ri) – fac lavã
{ro: face zgomot}
{fr: faire du bruit}
{en: make noise}
ex: lãvãsea (fãtsea lavã) scamnul, zghilea arãzboilu
§ lãvãsit (lã-vã-sítŭ) adg lãvãsitã (lã-vã-sí-tã), lãvãsits (lã-vã-sítsĭ), lãvãsiti/lãvãsite (lã-vã-sí-ti) – tsi ari faptã lavã
{ro: care a fãcut zgomot}
{fr: qui a fait du bruit}
{en: that made a noise}
§ lãvãsiri/lãvãsire (lã-vã-sí-ri) sf lãvãsiri (lã-vã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi lavã
{ro: acţiunea de a face zgomot}
{fr: action de faire du bruit}
{en: action of making noise}
§ lãvãturã (lã-vã-tú-rã) sf lãvãturi (lã-vã-túrĭ) – lavã (vrondu, larmã, ghiurultii, pãlturã, etc.) multu mari; (fig: lãvãturã = om tsi zburashti cu boatsi analtã, om tsi-aurlã)
{ro: zgomot mare}
{fr: grand bruit, vacarme, tumulte}
{en: noise, uproar}
ex: hii lãvãturã (fig: om cu gura mari, tsi-aurlã), nu pot s-ti avdu
loscut1
loscut1 (lós-cutŭ) sn loscuti/loscute (lós-cu-ti) – asunãturã, crot, cursu, ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, longi, pãlturã, sãlãvati, vreavã, vrondu, zbuc
{ro: zgomot}
{fr: bruit, vacarme}
{en: noise, uproar}
ex: un loscut (vreavã) s-avdi; eara unã lavã sh-un loscut (vrondu); loscut (lavã) mari trã sursiri
pãlturã
pãlturã (pãl-tú-rã) sf pãlturi (pãl-túrĭ) – larmã, lavã, longi, loscut, yiurultii, ghiurultii, sãlãvati, longi, vreavã, crot, vrondu, zbuc
{ro: zgomot}
{fr: bruit, vacarme, tumulte}
{en: noise, uproar, racket}
ex: cãndu avdzã pãltura (vrondul) di nafoarã, aroputlu di ploai