{fr: briser, casser, rompre; surcharger; hésiter, bouder; déguerpir, s’en aller au diable; se dandiner, trémousser; serpenter, biaiser; baisser, decroître, diminuer, décliner; reculer; affliger, chagriner; humilier; leurrer, tromper (la faim); accabler; vaincre; anéantir; remuer; sérancer, carder; jeter un sort, porter malheur; etc.}
{en: break, smash, shatter; overcharge; hesitate, sulk; clear out, decamp; have a rolling gait; turn, bend; lower, diminish; step back; grieve; humiliate; stop (hunger); overwhelm; vanquish; destroy; etc.}
ex: ciucuti stamnili sh-li frãmsi (li featsi tsivali); s-frãmsi geamea di la casã; lj-frãmsim di shcop
(expr: ãlj bãtum multu; lj-astimsim di bãteari); ts-freadzish
(expr: ts-agudish multu) caplu; sh-frãmsi
(expr: lj-criparã) dintsãlj; s-frãndzea
(expr: eara ahãntu ncãrcats di pãrea cã va s-frãngã) merlji di meari aroshi; nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu shuvãeshti, s-nu stai s-ti mindueshti cã nu para shtii tsi s-fats); lji si freadzi
(expr: sh-alãxi) mintea; apirã sh-u frãngu la oi
(expr: mi duc, fug, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc. la oi); frãmsirã
(expr: fudzirã, u cãlirã) nãpoi cãtã la hani; frãndzi-ti di-aoa!
(expr: fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; arupi-ts gusha!); gionjlji trec, va s-lji frãngu oasili
(expr: va-lj dau un shcop) s-lu acãtsari; eali s-frãngu (fig: sh-leagãnã truplu, s-cãmãrusescu); u vidzu ahãt mushatã shi cum lji si frãndzea truplu (fig: shi cum sh-mina shi sh-ligãna truplu); el frãndzea
(expr: strãmba, alãxea, turna) calea; trã mirindi freadzi
(expr: scãdzu, njicshurã) cãroarea; unã tsi frãndzi
(expr: scadi) noaptea; vedz, frãmshu
(expr: scãdzui la fatsã sh-la trup) tora, hoge, yiramatli mi loarã; apoea, fregi chiola
(expr: slãghii, nu-am puteari s-fac tsiva); dzua lo ca s-frãngã
(expr: sã scadã); di aestã cali freadzi nãpoi
(expr: aestã oarã deadi nãpoi); nu prindea s-lji frãngã inima
(expr: s-u nvirineadzã); eali sh-frãndzea mãnjli
(expr: si zbãtea di dureari); lã avea frãmtã nãrli
(expr: lji tãpinusirã, lji cãtãdixirã, lj-arushinarã); dats si-nj frãngu
(expr: si-nj curmu, s-nj-astãmãtsescu) foamea; cãndu somnul lja s-mi frãngã
(expr: s-mi curmã, s-mi-aplucuseascã); frãmsirã vurtutea a apishtilor
(expr: lj-azvimsirã apishtilj); trei ori ãl freadzi
(expr: lu-azvimsi) Burã; vãrtos arãi shi nimbinats, nu-lj frãndzi noaptea somnul
(expr: nu lj-azvindzi, nu lj-aplucuseashti noaptea somnul); cãmbãnjli s-frãngu
(expr: nu-astãmãtsescu) di bãteari; laptili shi-l frãngu cãntãndalui cãsharlji; apãlj cari va frãngã
(expr: apãlj di lãnã, cari va li tragã)?; cãntã cuclu si-nj mi frãngã
(expr: si-nj numãtseascã, si-nj cubãeascã); s-frãngã
(expr: s-u-aru-shineadzã) vruta-nj tu-ashtirnut; shi-sh frãmsirã zverca
(expr: fu-dzirã ampatrulea) dratslji; s-vãtãmã shi s-frãmsi
(expr: fudzi ampatrulea) pãnã s-ascapã; giucai pãnã mi frãmshu di gioc
(expr: giucai multu); acãtsarã s-gioacã shi sã s-frãngã (fig: si-sh leagãnã truplu sh-gofurli); lumea s-ciudusea ma multu shi s-frãndzea (fig: ligãna truplu sh-gofurli)

§ frãmtu (frắm-tu) adg frãmtã (frắm-tã), frãmtsã (frắm-tsã), frãmti/frãmte (frắm-ti) – tsi s-ari faptã dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); aruptu, aspartu, disicat, etc.
{ro: frânt, înfrânt; supraîncărcat; ezitat; etc.}
{fr: brisé, cassé, rompu; surchargé; hésité; etc.}
{en: broken, smashed, shattered; overcharged; hesitated; etc.}
ex: doauãli poaci suntu frãmti (suntu cumãts); cupili frãmti (asparti); s-easti cã nutsli suntu frãmti shi puximãdzli muljati; loclu easti frãmtu (nu easti ndreptu ma cu njits alinãri shi dipuneri di locuri); cu inimã frãmtã
(expr: afãnsitã, nvirinatã, cripatã), u pitricu n pãduri; vinji frãmtu di cali
(expr: multu avursit); frãmtsã di cãnjinã
(expr: nvirinats, multu cripats, sãcãldãsits); feati ca frãmti
(expr: zmuticati) di nãvai; frãmtã-frãmtã
(expr: tsi s-cãmãru-seashti, pirifanã di cari easti nãsã); paradz frãmtsã
(expr: faptsã minuts, ljanumã)

§ frãndziri/frãndzire (frắn-dzi-ri) sf frãndziri (frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; arupeari, aspãrdzeari, disicari, etc.
{ro: acţiunea de a frânge, de a înfrânge; de a supraîncărca; de a ezita, etc.; frângere, înfrângere; supraîncărcare; ezitare, etc.}
{fr: action de briser; de surcharger; d’hésiter; etc.}
{en: action of breaking; of overcharging; of hesitating; etc.}

§ frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) sf frãndzeri (frãn-dzérĭ) – (unã cu frãndziri)
ex: cu calu frãndzeari (ligãnari, cãmãrusiri pri cal)

§ nifrãmtu (ni-frắm-tu) adg nifrãmtã (ni-frắm-tã), nifrãmtsã (ni-frắm-tsã), nifrãmti/nifrãmte (ni-frắm-ti) – tsi nu easti frãmtu; nearuptu, neaspartu, nidisicat, etc.;
(expr: nifrãmtu = cari nu easti (nu s-alasã) azvimtu)
{ro: nefrânt, neînfrânt; etc.}
{fr: non brisé; qui n’est pas défait; etc.}
{en: not broken; not vanquished; etc.}
ex: cum i-alghina-atsea nifrãmtã
(expr: tsi nu s-alãsã-azvimtã); nifrãmtã dzua ghini
(expr: ninga tu lunjina-a ljei); chirutlu di lup, ascãpã nãoarã nifrãmtu (ascãpã cu bana, neaspartu) shi s-lo dupã mintea-ali vulpi

§ nifrãndzi-ri/nifrãndzire (ni-frắn-dzi-ri) sf nifrãndziri (ni-frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-frãndzi tsiva; nearupeari, neaspãr-dzeari, nidisicari, etc.
{ro: acţiunea de a nu (se) frânge, de a nu înfrânge; etc.}
{fr: action de ne pas (se) briser; de ne pas être vaincu; etc.}
{en: action of not breaking; of not being vanquished; etc.}

§ nifrãndzeari/nifrãndzeare (ni-frãn-dzeá-ri) sf nifrãndzeri (ni-frãn-dzérĭ) – (unã cu nifrãndziri)

§ frãmturã (frãm-tú-rã) sf frãmturi (frãm-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; cumatã tsi-armãni dupã frãndzearea-a unui lucru; cumatã tsi cadi (easi) dit un lucru; shutsãturã di cali; ligãnari di trup shi gofuri tu imnari (gioc, cãntic, etc.); frãndzeari, arupeari, aspãrdzeari, cumatã, ashclji, luschidã, etc.; (fig: frãmturã = (i) ligãnari lishoarã sh-dultsi cu truplu sh-cu gofurli, di-unã parti sh-di-alantã; (ii) minari di mãnã, cicior, cap, fatsã, etc. tsi u fatsi cariva cãndu va s-aspunã tsi mindueashti, tsi aducheashti, tsi nieti ari, etc.; (iii) minari sh-trimburãturi a boatsiljei)
{ro: frântură; cotitură; legănare (de şolduri); modulare}
{fr: brisure, cassure; tournant, crochet; dandinement, trémoussement; modulation, trille; etc.}
{en: fracture; broken fragment, (road) bend; dandling, waddling; trill, shake, etc.}
ex: nã frãmturã di (cumatã aruptã dit unã) cheatrã, lu-agudi tu frãmti; adunai tuti frãmturli tra s-li alichescu; s-featsi mari frãmturã (frãndzeari, aspãrdzeari); cãrarea ari multi frãmturi (shutsãturi); multi frãmturi (fig: ligãnãri) ãlj dãdea a truplui; frãmturli (fig: trimurãturli, ligãnãrli, shutsãturli) a cãnticlui; tuti eara frãmturi (zboarã dzãsi tra s-ascundã, si nvileascã alithea); spunea cu nãshti frãmturi (fig: minãri sh-trimurãturi a boatsiljei) mushati cãnticlu-aestu; multi frãmturi (minãri di cap, mãnã, etc.) ari aestã featã

{ro: îmbătător}
{fr: qui s’enivre, ivre}
{en: who gets drunk; who makes somebody to get drunk; drunkard}
ex: nu s-alasã mbitãtorlu di yin; mbitãtorlu creapã ma s-nu bea unã dzuã

§ mbitãtonj (mbi-tã-tónjĭŭ) adg mbitãtoanji/mbitãtoanje (mbi-tã-tŭá-nji), mbitãtonj (mbi-tã-tónjĭ), mbitãtoanji/mbitãtoanje (mbi-tã-tŭá-nji) – (unã cu mbitãtor)

§ mbitãturã (mbi-tã-tú-rã) sf mbitãturi (mbi-tã-túrĭ) – faptul cã cariva sã mbeatã; mbitari, ambitãturã, ãmbitãturã, etc.
{ro: îmbătare}
{fr: enivrement}
{en: inebriation, intoxication (with alcohol)}

§ mbitãtsãlji/mbitãtsãlje (mbi-tã-tsắ-lji) sf mbitãtsãlj (mbi-tã-tsắljĭ) – starea (hala, lãngoarea) tsi u-ari atsel tsi nu poati si s-tsãnã di beari shpirtu; ambitãtsãlji, ãmbitãtsãlji, etc.
{ro: beţie}
{fr: ivresse}
{en: drunkeness}
ex: moari tu milii di mbitãtsãlji (hala tsi u-ari tra s-nu poati si s-tsãnã di beari); ljirtatlu di pap-nju-nj dzãtsea cã, di tuti aralili, mbitãtsãlja easti di nai ma aralili

§ ambet (am-bétŭ) (mi) vb I ambitai (am-bi-táĭ), ambitam (am-bi-támŭ), ambitatã (am-bi-tá-tã), ambitari/ambitare (am-bi-tá-ri) – (unã cu mbet)

§ ambitat (am-bi-tátŭ) adg ambitatã (am-bi-tá-tã), ambitats (am-bi-tátsĭ), ambitati/ambitate (am-bitá-ti) – (unã cu mbitat)

§ ambitari/ambitare (am-bi-tá-ri) sf ambitãri (am-bi-tắrĭ) – (unã cu mbitari)

§ ambitãtor (am-bi-tã-tórŭ) adg ambitãtoari/ambitãtoare (am-bi-tã-tŭá-ri), ambitãtori (am-bi-tã-tórĭ), ambitãtoari/ambitãtoare (am-bi-tã-tŭá-ri) – (unã cu mbitãtor)

§ ambitãtonj (am-bi-tã-tónjĭŭ) adg ambitãtoanji/am-bitãtoanje (am-bi-tã-tŭá-nji), ambitãtonj (am-bi-tã-tónjĭ), ambi-tãtoanji/ambitãtoanje (am-bi-tã-tŭá-nji) – (unã cu mbitãtonj)

§ ambitãturã (am-bi-tã-tú-rã) sf ambitãturi (am-bi-tã-túrĭ) – (unã cu mbitãturã)

§ ambitãtsãlji/ambitãtsãlje (am-bi-tã-tsắ-lji) sf ambitãtsãlj (am-bi-tã-tsắljĭ) – (unã cu mbitãtsãlji)

§ ãmbet (ãm-bétŭ) (mi) vb I ãmbitai (ãm-bi-táĭ), ãmbitam (ãm-bi-támŭ), ãmbitatã (ãm-bi-tá-tã), ãmbitari/ãmbitare (ãm-bi-tá-ri) – (unã cu mbet)

§ ãmbitat (ãm-bi-tátŭ) adg ãmbitatã (ãm-bi-tá-tã), ãmbitats (ãm-bi-tátsĭ), ãmbitati/ãmbitate (ãm-bi-tá-ti) – (unã cu mbitat)

§ ãmbitari/ãmbitare (ãm-bi-tá-ri) sf ãmbitãri (ãm-bi-tắrĭ) – (unã cu mbitari)

§ ãmbitãtor (ãm-bi-tã-tórŭ) adg ãmbitãtoari/ãmbitãtoare (ãm-bi-tã-tŭá-ri), ãmbitãtori (ãm-bi-tã-tórĭ), ãmbitãtoari/ãmbitãtoare (ãm-bi-tã-tŭá-ri) – (unã cu mbitãtor)

§ ãmbitãtonj (ãm-bi-tã-tónjĭŭ) adg ãmbitãtoanji/ãm-bitãtoanje (ãm-bi-tã-tŭá-nji), ãmbitãtonj (ãm-bi-tã-tónjĭ), ãmbi-tãtoanji/ãmbitãtoanje (ãm-bi-tã-tŭá-nji) – (unã cu mbitãtonj)

§ ãmbitãturã (ãm-bi-tã-tú-rã) sf ãmbitãturi (ãm-bi-tã-túrĭ) – (unã cu mbitãturã)

§ ãmbitãtsãlji/ãmbitãtsãlje (ãm-bi-tã-tsắ-lji) sf ãmbitãtsãlj (ãm-bi-tã-tsắljĭ) – (unã cu mbitãtsãlji)

§ dizbet (diz-bétŭ) (mi) vb I dizbitai (diz-bi-táĭ), dizbitam (diz-bi-támŭ), dizbitatã (diz-bi-tá-tã), dizbitari/dizbitare (diz-bi-tá-ri) – l-dishteptu pi cariva dit mbitarea tu cari s-aflã (dupã tsi ari biutã yin i arãchii multã); l-fac un om beat s-nu mata hibã mbitat
{ro: (se) dezbăta}
{fr: dégriser, désenivrer}
{en: sober (down)}
ex: tutã dzua nu s-dizbitã; mi dizbitai dupã multu chiro

§ dizbitat (diz-bi-tátŭ) adg dizbitatã (diz-bi-tá-tã), dizbitats (diz-bi-tátsĭ), dizbita-ti/dizbitate (diz-bitá-ti) – tsi s-ari dishtiptatã dit mbitari
{ro: dezbătat}
{fr: dégrisé}
{en: sobered}

§ dizbitari/dizbitare (diz-bi-tá-ri) sf dizbitãri (diz-bi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cu-atsel tsi dizbeatã; dizbitãturã
{ro: acţiunea de a (se) dezbăta; dezbătare}
{fr: action de dégriser}
{en: action of sobering (down)}

§ dizbitãturã (diz-bi-tã-tú-rã) sf dizbitãturi (diz-bi-tã-túrĭ) – catastasea tu cari s-aflã atsel tsi s-ari dizbitatã; dizbitari
{ro: dezbătare}
{fr: dégrisement}
{en: sobering}

ex: dãldzi si scoalã shi s-turculescu (da tãrcoali, s-arucutescu); niorlji s-turculea (dãdea tãrcoali, fãtsea volti, s-arucutea) din tser

§ turculit (tur-cu-lítŭ) adg turculitã (tur-cu-lí-tã), turculits (tur-cu-lítsĭ), turculiti/turculite (tur-cu-lí-ti) – (unã cu tãrculit)
ex: lu-aflã turculit (arucutit) mpadi

§ turculiri/tur-culire (tur-cu-lí-ri) sf turculiri (tur-cu-lírĭ) – (unã cu tãrculiri)

{fr: ondulé; bouilli à gros bouillons}
{en: with waves, that made waves; boiled, seethed}
ex: apã undatã (cu undi; heartã)

§ undari/undare (un-dá-ri) sf undãri (un-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljiturã undeadzã; hirbeari, hearbiri, clucutiri
{ro: acţiunea de a ondula, de a face valuri; de a fierbe în clocote; ondulare, fierbere}
{fr: action d’onduler; de bouillir à gros bouillons; ondulation}
{en: action of waving, of making waves; of boiling, of seething}
ex: undarea (hir-bearea) easti lipsitã

§ undos (un-dósŭ) adg undoasã (un-dŭá-sã), undosh (un-dóshĭ), undoasi/undoase (un-dŭá-si) – tsi fatsi undi (chimati); ashi cum easti apa cãndu undeadzã; tsi sh-u-adutsi cu unda; dãlguros
{ro: ondulat, cu valuri}
{fr: avec vagues, onduleux}
{en: with waves, wavy}
ex: cai cuteadzã s-intrã tu lãndurã, cãndu balta easti multu undoasã (cu chimati mãri)