DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gãgãnjos

gãgãnjos (gã-gã-njĭósŭ) adg gãgãnjoasã (gã-gã-njĭŭá-sã), gãgã-njosh (gã-gã-njĭóshĭ), gãgãnjoasi/gãgãnjoase (gã-gã-njĭŭá-si) – tsi easti aros shi mplin di guvi (prit cari treatsi apa, vimtul, etc.); gãgãnjar, guvunos, gãvunos, cingãnjos;
(expr: gãgãnjos la fatsã; fatsã gãgãnjoasã = tsi easti cu fatsa sufrusitã, jubãrjitã; tsi ari dãmtsi (urmi, seamni, sufri) pri fatsã; fatsã cu sufri, jubãrjitã)
{ro: poros; zbârcit (la faţă)}
{fr: poreux; ridé}
{en: porous; wrinkled}
ex: vãshcljadz gãgãnjosh (arosh, mplinj di guvi); cheatrã gãgãnjoasã (cu multi guvi)

§ gãgãnjar (gã-gã-njĭárŭ) adg gãgãnjari/gãgãnjare (gã-gã-njĭá-ri), gãgãnjari (gã-gã-njĭárĭ), gãgãnja-ri/gãgãnjare (gã-gã-njĭá-ri) – (unã cu gãgãnjos)

§ cingãnjos (cin-gã-njĭósŭ) adg cingãnjoasã (cin-gã-njĭŭá-sã), cingãnjosh (cin-gã-njĭóshĭ), cingãnjoasi/cingãnjoase (cin-gã-njĭŭá-si) – (unã cu gãgãnjos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

guvã

guvã (gú-vã) sf guvi/guve (gú-vi) – dishcljidzãturã njicã dit un lucru (stizmã, stranj aruptu, acoalã, etc.) tsi-alasã s-treacã lucri ma njits, dit unã parti tu-alantã; gavrã, crubã, horhor, fiju (fig:
1: guvã = groapã, mirmintu; expr:
2: bãnedz ca tu-unã guvã = bãnedz nguvat, singur, diparti di lumi, nu mi-ameastic tu lumi, etc.;
3: acats guva; intru tu guvã (di sharpi); mi-ascundu tu 400 di guvi; etc. = mi-ascundu tra s-nu poatã s-mi aflã vãrnu, fug cãtã iu pot;
4: adar guvã tu-apã = nu-adar tsiva, nu pot s-adar tsiva; nu-adar tsiva ta s-ahãrzeascã; geaba caftu s-fac tsiva;
5: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea)
{ro: gaură}
{fr: trou}
{en: hole}
ex: nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); astupã guva; sharpili intrã tu guvã; tu pishtireauã easti unã guvã mari; aclu ari guvã njicã; dipuni-ti tru guva-a aishtui arburi; cum inshirã, shoaritslji acãtsarã guvili
(expr: fudzirã s-ascundã, catiun cãtã iu-lj videa ocljilj); Dima lu-avea tu guvã (fig: tu groapã, tu mirmintu); adrã guva tu-apã
(expr: nu putu s-facã tsiva); s-featsi guva tu pitã (s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea)

§ gavrã (gá-vrã) sf gavri/gavre (gá-vri) shi gãvri/gãvre (gắ-vri) – (unã cu guvã)
ex: intru tu gavrã di sharpi
(expr: intru tu guvã di sharpi, mi-ascundu, fug)

§ guvicã (gu-ví-cã) sf guvitsi/guvitse (gu-ví-tsi) – guvã njicã; guvici, guvãlici
{ro: găurice}
{fr: petit trou}
{en: little hole}

§ guvici/guvice (gu-ví-ci) sf guvici/guvice (gu-ví-ci) – (unã cu guvicã)
ex: avea doauã guvici, di-iu omlu putea s-veadã; puljlji di la Dumnidzã s-gãljinarã tu tsir shi astuparã tuti guvicili

§ guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) sf guvãlici/guvãlice (gu-vã-lí-ci) – guvã njicã; guvicea di la curlu-a omlui; guvãleaci
{ro: găurice, anus}
{fr: orifice extérieur du rectum, anus}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

jubãrjescu

jubãrjescu (jĭu-bãr-jĭés-cu) vb IV jubãrjii (jĭu-bãr-jíĭ), jubãrjam (jĭu-bãr-jĭámŭ), jubãrjitã (jĭu-bãr-jí-tã), jubãrjiri/jubãrjire (jĭu-bãr-jí-ri) – fac sufri (pri frãmti, fatsã, cheali, stranji, etc.); sufrusescu, zbãrcescu
{ro: face riduri, (se) zbârci}
{fr: rider}
{en: wrinkle}
ex: astãdz jubãrjii (sufrusii) la fatsã; lj-jubãrji (lj-si sufrusi) fatsa di-aushatic

§ jubãrjit (jĭu-bãr-jítŭ) adg jubãrjitã (jĭu-bãr-jí-tã), jubãrjits (jĭu-bãr-jítsĭ), jubãrjiti/jubãrjite (jĭu-bãr-jí-ti) – tsi ari sufri pi fatsã, sufrusit, zbãrcit
{ro: zbârcit, cu riduri}
{fr: ridé}
{en: wrinkled}
ex: jubãrjit (sufrusit) la fatsã; nu vru s-lja meari cã eara jubãrjiti (cu chealea uscatã, sufrusitã); di slabã tsi eara, chealea di pi cicioari lj-easti jubãrjitã (sufrusitã)

§ jubãrjiri/jubãrjire (jĭu-bãr-jí-ri) sf jubãrjiri (jĭu-bãr-jírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva sufruseashti; zbãrciri, sufrusiri
{ro: acţiunea de a (se) zbârci; zbârcire}
{fr: action de rider}
{en: action of wrinkling}

§ zbãrcescu (zbãr-cés-cu) (mi) vb IV zbãrcii (zbãr-cíĭ), zbãrceam (zbãr-cĭámŭ), zbãrcitã (zbãr-cí-tã), zbãrciri/zbãrcire (zbãr-cí-ri) – (unã cu jubãrjescu)
ex: fatsa tsã si zbãrci (featsi sufri, si zbãrci); nj-zbãrcirã
(expr: nj-furarã) un cal

§ zbãrcit (zbãr-cítŭ) adg zbãr-citã (zbãr-cí-tã), zbãrcits (zbãr-cítsĭ), zbãrciti/zbãrcite (zbãr-cí-ti) – (unã cu jubãrjit)

§ zbãrciri/zbãrcire (zbãr-cí-ri) sf zbãrciri (zbãr-círĭ) – (unã cu jubãrjiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sufrã1

sufrã1 (sú-frã) sf sufri/sufre (sú-fri) – urmili (arãdzli) tsi s-alasã pi chealea-a omlui cãndu aushashti; atsea tsi s-fatsi pri stranji cãndu li ciumuleshti
{ro: rid}
{fr: ride, pli}
{en: wrinkle, fold, pleat}
ex: purta un stranj cu multi sufri; featsi sufri dinãpoi; u feci sufri, sufri; cu frãmtea sufri, sufri; coaja ngrusha shi s-adra sufri, sufri; fatsa-lj s-avea faptã sufri, sufri

§ sufrusescu1 (su-fru-sés-cu) (mi) vb IV sufrusii (su-fru-síĭ), sufruseam (su-fru-seámŭ), sufrusitã (su-fru-sí-tã), sufrusiri/sufrusire (su-fru-sí-ri) – fac sufri (pri frãmti, fatsã, cheali, stranji, etc.); nsufrusescu, nsufredz, zbãrcescu, jubãrjescu;
(expr: sufrusescu tsiva = fur)
{ro: face riduri, zbârci, mototoli}
{fr: rider, froncer, plisser}
{en: wrinkle, pleat, crease}
ex: fatsa tsã si sufrusi (featsi sufri, si zbãrci); mi sufrusii tu-aushatic; nj-sufrusirã
(expr: nj-furarã) un cal

§ sufrusit1 (su-fru-sítŭ) adg sufrusitã (su-fru-sí-tã), sufrusits (su-fru-sítsĭ), sufrusiti/sufrusite (su-fru-sí-ti) – tsi ari sufri pi fatsã; nsufrusit, nsufrat, zbãrcit, jubãrjit
{ro: zbârcit, cu riduri, mototolit}
{fr: ridé, froncé, plissé}
{en: wrinkled, pleated, creased}
ex: lj-cãdzu unã lacrimã groasã, cari arunica pri fatsa-a ljei sufrusitã; trei moashi, cu mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju

§ sufrusiri1/sufrusire (su-fru-sí-ri) sf sufrusiri (su-fru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva sufruseashti; nsufrusiri, nsufrari, zbãrciri, jubãrjiri
{ro: acţiunea de a zbârci; de a mototoli; zbârcire, mototolire}
{fr: action de rider, de froncer, de plisser}
{en: action of wrinkling, pleating, creasing}

§ disu-frusescu (di-su-fru-sés-cu) (mi) vb IV disufrusii (di-su-fru-síĭ), disufruseam (di-su-fru-seámŭ), disufrusitã (di-su-fru-sí-tã), disufrusiri/disufrusire (di-su-fru-sí-ri) – fac tsiva (lucru, fatsã, frãmti) sã-sh chearã sufrili; calcu stranjili cu herlu tra s-fugã sufrili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn