(expr: tsi ncoa tsi nclo = tsi unã, tsi altã; si ncljidem zborlu, aestã easti)
{ro: încolo}
{fr: de là}
{en: there, that side, the other side}
ex: trapsi nclo (cãtrã-aclo); va-nj fug nclo (cãtrã-aclo), diparti; nclo (cãtrã tu-atsea parti) l-vidzui; ncoa, nclo alãgai (alãgai sh-di-aestã parti sh-di-alantã); yin di nclo (di di-alantã parti)

§ nclotsi/nclotse (ncló-tsi) adv – (unã cu nclo)
ex: sh-cama nclotsi (cãtrã-aclo), capidane!

§ ãnclo (ãn-cló) adv – (unã cu nclo)
ex: voi, rumãnjlji, di-ashi ãnclo (di-aclo, diparti)

§ ãnclotsi/ãnclotse (ãn-cló-tsi) adv – (unã cu nclo)

§ nculo (ncu-ló) adv – aclo, ma nclo, di-aclo, di diparti
{ro: încolo, de acolo, de departe}
{fr: là, de là, de loin}
{en: there, from there, from a distance}
ex: tricurã nculo (nclo); nculo (di-alantã parti) di arãu; di nculo (di diparti)

§ nculea (ncu-leá) adv –
1: di-aestã parti; cãtrã-aoa, ncoa, ãncoa, ncoatsi, ãncoatsi;
2: di-alantã parti; di-atsea parti; cãtrã-aclo; nclo, ãnclo, nclotsi, ãnclotsi;
(expr: di-aoa shi nculea = di-aoa shi nclo, di-aoa sh-ninti)
{ro: încoace; încolo}
{fr: de ce côté-ci; de ce côté-là}
{en: here, this side; there, the other side}
ex: nu yinu nculea (ncoa); cã di aoa nculea
(expr: di-aoa shi nclo; di-aoa sh-ninti), apili va s-curã totna; apili di-aoa nculea nu va hibã tsãnuti tu cljai; di-aoa nculea s-ti aveglji singur s-nu pats tsiva

§ ãnculea (ãn-cu-leá) adv – (unã cu nculea)

§ anculea (an-cu-leá) adv – (unã cu nculea)

§ dinclo (din-cló) adv – di-alantã parti di loclu iu s-aflã atsel tsi zburashti; di-alantã parti; ma nclo; naparti, anaparti, dindi, didindi
{ro: dincolo}
{fr: au delà, loin, de l’autre coté}
{en: over there, on the other side}
ex: arupsirã dinclo (ma nclo); dinclo (de-alantã parti) di cãshari; alipidã dinclo di dzeanã

§ dinclotsi (din-cló-tsi) adv – (unã cu dinclo)

25: apa u-avem tru cicioari = easti piningã noi;
26: din creashtit (di la cap) pãnã la cicioari = tutu-ntreg;
27: fã-nj cicior = zbor tsi s-dzãtsi cãndu-lj si caftã a unui (cunuscut cã easti cu multã tihi tu banã) tra s-intrã protlu tu-unã casã nauã;
28: cãlcai cu ciciorlu ndreptu = nchisii ghini, agurliu, hãirlãtcu, nj-si duc lucrili ambar;
29: cãlcai cu ciciorlu strãmbu = nu nchisii ghini; seamnili nu-nj si par buni; nj-si duc lucrili anapuda, nu-nj si duc ambar;
30: iu nu-i cap, cavai di cicioari = va s-li mindueshti ghini lucrili tsi fatsi cã, altã soi, va ti fats pishman;
31: tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga; tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi = s-nu s-nu caftsã s-fats ma multu dicãt tsã easti putearea; s-nu-acumpri tsiva tsi custuseashti ma multu di paradzlji tsi-ai; etc.;
32: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts domnu-tu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini;
33: lu ncãltsai di doauãli cicioari = lu-arãsh, lu plãnãsii, lj-trapshu cãlupea, lj-bãgai sãmarlu (pirdelu, shaua, cuvata, etc.);
34: s-acatsã vulpea di patruli cicioari = pãnã aoa-lj furã tuti drãcuriili, aplanurli;
35: lj-fac (l-fac) cicior di ljepuri (di cãni) = (i) lu-antrec; (ii) l-fac di pezã, di-arshini;
36: cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = etim sh-moarã, sã sh-da suflitlu curundu;
37: pãnã s-nu ncalits, s-nu dai cicioarli = s-nu fats tsiva pãnã nu eshti etim;
38: un cicior di carni = un cartu (cirec) di nimalj; armu;
39: iu nu-i cap cavai di cicioari = atsel tsi nu-l mindueashti ghini un lucru cu caplu, va s-u patã;
40: nu-lj dã cu ciciorlu, cã s-nu-ts yinã dorlu = s-nu tradz mãnã, s-ts-arãdz di-un lucru, cã poati va s-yinã chirolu cãndu va tsã parã arãu, cã ts-acatsã ghini;
41: mutã ciciorlu sh-caftã guvojdu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi sh-lu caftã (sh-lu-adutsi) singur biljelu;
42: ne cap, ne cicior = ncãrshiljat, alocuta, mintit, di nu pots s-aducheshti tsiva di tsi s-fatsi)
{ro: picior, pas}
{fr: pied, jambe, cuisse, pas}
{en: foot, leg, step}
ex: patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); mi dor cicioarili di-ahãtã imnari; shidea mpadi cu ciciorlu un pristi-alantu
(expr: shidea isih, fãrã nitsiunã cripari cã nu-nj lipsea tsiva); nu s-dispãrtsã nitsi un cicior (unã jgljoatã) di nãs; hirbem un cicior di carni
(expr: armu); tuts him pri cicior
(expr: etinj); tuts s-aflarã pri cicioari
(expr: etinj, ndreptsã); cu cicioarli deadi
(expr: s-minã sertu); musca ti mãcã di dai cicioarli?
(expr: di eshti ahãntu sertu sh-ti minj dipriunã); frica-ts da cicioari
(expr: frica ti fatsi s-fudz); tutunea poati s-facã cicioari
(expr: si s-facã afanã, s-hibã furatã); sh-lo cicioarli dinanumirea
(expr: fudzi, li cãli); lj-gioacã ciciorlu
(expr: alagã multu agonja); u lo n cicioari
(expr: s-lo dupã nãsã); l-loarã n cicioari
(expr: s-loarã dupã el); nu ti-acatsã cu mini cã va ti fac cicior di ljepuri
(expr: va ti-antrec, va ti fac trã pezã); lo cicior
(expr: s-dipãrtã, dusi diparti); sh-lo mintea la cicioari
(expr: fudzi di nu-l videa loclu); sh-acãtsã vulpea di patruli cicioari
(expr: u-acãtsã tu lats); el easti cicior di scamnu
(expr: soi di-amirã); aclo-l pimsi atsel cu un cicior
(expr: draclu); iu tsã sta cicioarli, s-nu tsã sta caplu; curmat, cã nu-l purta (tsãnea) cicioarli; canda li-avea cioarli cu chirii loati, ashi lj-eara curmati

§ cior (cĭórŭ) sn cioari/cioare (cĭŭá-ri) – (forma shcurtã di la zborlu cicior: unã cu cicior)
ex: iu nu-i cap, cavai di cioari (cicioari); vinjirã cu cioarli
(expr: pripadi); mi doari ciorlu; cu mãnj sh-cu cioari; a tutlor lã deadi cu cioarli
(expr: nu-apruche tsi-lj si deadi, tsi-lj si cãftã, etc.); loarã cior
(expr: s-dipãrtarã) oili; trapsi cior
(expr: easti diparti); l-feci cior di cãni
(expr: l-feci arizili, di-arshini cã lu-antricui); cãndu lja oili ciorlu, ciorlu
(expr: cãndu fug, s-dipãrteadzã oili unã dupã-alantã); sta cior pristi cior
(expr: sta isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-lj lipseashti tsiva); mi loarã pri cioari
(expr: nj-yini s-es nafoarã, s-mi duc s-la hale s-mi cac)

§ ciucior (cĭu-cĭórŭ) sn ciucioari/ciucioare (cĭu-cĭŭá-ri) – (unã cu cicior)

§ chicior (chi-cĭórŭ) sn chicioari/chicioare (chi-cĭŭá-ri) – (unã cu cicior)

§ ciuciurush (cĭu-cĭu-rúshĭŭ) sn ciuciurushi/ciuciurushe (cĭu-cĭu-rú-shi) – cicior njic; ciuciul
{ro: picioruş}
{fr: petit pied}
{en: little foot}
ex: ciuciurushili tsã ngljatsã; lj-cãlcã ciuciurushlu n casã

§ ciuciul (cĭú-cĭulŭ) sn ciuciuli/ciuciule (cĭú-cĭu-li) shi ciuci/ciuce (cĭú-ci) – (unã cu ciuciurush)
ex: ficiuriclu sh-freacã ciucili (ciuciurushili)

8: coada-a puljlui sf (pluralu ?) = unã soi di lilici;
9: coada-a njelui sf (pluralu: codzli-a njelui) = unã soi di lilici tsi creashti pri cãmpu; bãrdenji, burdenji;
10: coada-a cucotlui (coá-da-cu-cót-lui) sf (pluralu: codzli-a cucotlui) = numã datã la ma multi turlii di planti tsi crescu mash tu locuri vlãngoasi shi aumbroasi dit pãduri, cu truplu subtsãri, frãndzã lãrdzi shi sumigoasi, sh-cu lilici di ma multi hromi;
11: coada-a foarticãljei = unã soi di bubulic, insectã;
12: coadã di tãpoarã = un dit mesea-a noastrã tsi easti shpiun, prudot i fatsi-agioclu-a dushmanlui fãrã shtirea-a noastrã;
13: coadã di oclju (a ocljului) = mardzinea di nastãnga i di nandreapta a ocljului;
14: atsel cu coadã = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
15: ari coada groasã = easti avut, ari cljag;
16: am coadi pri dinãpoi = am oaminj (nicuchirã, ficiori, etc.) tsi tsãn di mini, di cari lipseashti s-am angãtan, tsi-lj hrãnescu, tsi-lj mutrescu, etc.;
17: nj-da coada; minã coada; da (di) coadã = (i) semnu cã va tsiva, cã ashteaptã sã-lj si da tsiva, cã easti etim s-facã tsiva; (ii) s-dzãtsi trã muljarea (putana) tsi easti etimã, di-aradã, si s-bagã tu-ashtirnut cu bãrbatslji;
18: mut coada nsus = (i) ljau curai, mi-aspun gioni; aspun cã tora am curailu s-fac tsiva; (ii) (trã feaminã, putanã) voi shi escu etimã s-mi bag tu-ashtirnut, s-mi-ambairu;
19: lj-bag coadi a unui lucru = lu umflu, lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu nflurescu, lj-bag coarni, l-fac di per funi, etc.;
20: nj-bag coada (iuva) = mi-ameastic tu lucri iu nu lipseashti;
21: sh-bãgã draclu coada = s-mintirã lucrili;
22: lja-nj coada! = nu mi mealã; nu pots sã-nj fats tsiva; pots s-fats tsi s-vrei; nu nj-easti fricã; mãcã-nj coaljili;
23: lj-ljau tora coada! = du-si, nu pot s-lji fac tora tsiva!;
24: l-mut di coadã = lu-alavdu, l-culãchipsescu;
25: l-calcu pi coadã = lu-agudescu aclo iu-l doari ma multu;
26: nu-nj cadi coada (s-lu fac un lucru) = nu-avursescu, nu pat tsiva (s-lu fac un lucru);
27: u-adun coada = (i) nchisescu s-mi duc iuva, fug, u-angan cãtsaua, u shpirtuescu, u cãlescu; (ii) fug arushinat, tãpinusit; mi-arushinedz;
28: din cap pãnã n coadã = ditu-nchisitã pãnã tu bitisitã;
29: nu-ari ni coadã, ni cap = easti mintit, alocuta, di nu pots s-aducheshti tsiva di tsi s-fatsi;
30: pi coada di cãrpitor = vãrnãoarã, cã cãrpitorlu nu-ari coadã)
{ro: coadă; cosiţă}
{fr: queue; tresse, coin de l’oeil, tige, pédoncule, manche (du balai), traîne (d’une robe), etc.}
{en: tail; braid, peduncle, pigtail, ponytail, stalk, handle, end, etc.}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); drac tu chisã, n tser tut drac, s-easti vãrnã coadã-nj trag, pri-iutsido cu coada mi bag, din dauã, trei mash una fac, pãnã tsi sh-di coadã-ascap; (angucitoari: aclu cu hir); boulu sh-calu s-apãrã di mushti sh-cu coada; arãnjoslu scoasi coada-a puljlui; coada-a cãnilui shadi ncãrshiljatã; a nunlui, di nimaljili fripti lji s-adutsi coada ca ti tinjii; u-acãtsã feata di coadi (di cusitsã); coadã (cusitsã) lungã sh-minti shcurtã; la mãcari protlu, la lucru nitsi coadã; di codzli di cireashi, uscati sh-hearti, s-fatsi ceai bunã; coada (fig: atsel dit soni, atsel ma slablu, ma glarlu, etc.), cap easti la noi sh-luplu, picurar la oi; gortsul ari coada dinãpoi; easti coada a tutulor (fig: easti-atsel dit soni, atsel tsi yini dupã tuts alantsã); anjlji dit coadã (fig: dit soni) nã scãdzurã; nai ãn coadã (fig: dip tu soni) dzãsi; shi-lj fatsi n coadã (fig: shi-lj fatsi dip tu soni); sh-sãrmili, sh-atseali, li-arni tuti n coadã (fig: li arni tu soni, tu bitisitã); earam multu avursit sh-armash tu coadã (fig: tu soni); adrai nãscãnti coadi (fig: nj-aflai, nj-acumprai, psunisii nãscãnti oi) sh-mi-alãchii dupã nãsi (sh-mi loai dupã eali); yini coadã dupã mini (fig: lu-am dipriunã dupã mini); di coadi buni (fig: di lãna di la coada-a oilor) s-adarã shi usturã; aflã coadi (fig: cusuri) tu lucrili-a meali; bagã coadi la-atseali tsi featsi; am coadi pri dinãpoi
(expr: am oaminj tsi tsãn di mini, nicuchirã, cilimeanj, etc. tsi lipseashti s-lji hrãnescu, s-lji mutrescu, etc.); u-ari coada groasã
(expr: ari aveari, ari cljag); capra u mutã coada nsus
(expr: (i) sh-lo curailu; icã (ii) sh-aspusi poalili, hearhica, chizda); pãn nu da coada
(expr: pãnã nu lã fatsi semnu) cãtsaua, nu s-lja cãnjlji dupã nãsã; ahtãri suntu-arbineshlji, di coadã cãndu-lj muts
(expr: cãndu lj-alavdzã); lja-nj coada, lupe!
(expr: nu pots s-nj-adari tsiva!; pots s-fats tsi vrei; nu mi mealã, lupe!); ai, loats-lji tora coada
(expr: nu putets tora s-lji fãtsets tsiva!); lj-bagã coadi, tut coadi lj-aflã (fig: mash cusuri lj-aflã); alãchescu coadi a altui (fig: dzãc cã suntu-a lui, cusurli tsi li ari un altu); lja-l dinanumirea, cã nu va-ts cadã coada
(expr: expr: nu va s-pats tsiva); va-ts cadã coada
(expr: va s-pats tsiva) s-lu fatsi lucurlu?; u-adunã coada cãtrã-acasã
(expr: fudzi cãtrã-acasã arushinat, tãpinusit, cãtãfronisit, cu nãrli frãmti, tãljati); u-adunarã coada
(expr: fudzirã, u-angãnarã cãtsaua), cãnili cu cãtusha; ljundarlji u-adunarã coada
(expr: fudzirã-arushinats); u-adunã coada
(expr: fudzi arushinat, tãpinusit, cãtrãfonisit) sh-nu s-mata vidzu; sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; tut boulu-l mãcã, sh-la coadã
(expr: tu soni, tu bitisitã) s-curmã
(expr: s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã)

§ cuditsã (cu-dí-tsã) sf cuditsi/cuditse (cu-dí-tsi) –
1: coadã njicã;
2: partea di schinãrat a omlui tsi bitiseashti ma nsus di cur)
{ro: codiţă}
{fr: petite queue; racine de la queue, tronçon}
{en: little tail; root of the tail}
ex: va-nj ljai cuditsa!
(expr: nu pots sã-nj fats tsiva; mãcã-nj coaljili; nu mi mealã)

§ cudat (cu-dátŭ) adg cudatã (cu-dá-tã), cudats (cu-dátsĭ), cudati/cudate (cu-dá-ti) – cu coadã (lungã shi speasã); expr (oclji cudats = oclji tsi suntu ca lundzi, ca migdala)
{ro: codat}
{fr: avec une queue longue}
{en: with a long tail}

§ cudar (cu-dárŭ) adg cudarã (cu-dá-rã), cudari (cu-dárĭ), cudari/cudare (cu-dá-ri) – omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coada; (fig: cudar = om tsi nu easti bun trã tsiva; vagabondu, dilbider, ciuhljan, dãrmalã, pezevenghiu, etc.)
{ro: codan, codaş}
{fr: le dernier}
{en: the last}
ex: cap sh-cudarlji (sh-atselj di la coadã) cãntã sh-gioacã hãriosh; nishti cudari (fig: vagabondzã, dilbideri), Dumnidzã s-ti-ascapã!

§ codus (có-dus) sm, sf codusã (có-du-sã), codush (có-dushĭ), codusi/coduse (có-du-si) – (unã cu cudar)
ex: hiu codus (atsel di la coadã, dit soni)

§ curnut (cur-nútŭ) adg curnutã (cur-nú-tã), curnuts (cur-nútsĭ), curnuti/curnute (cur-nú-ti) – tsi ari coarni; tsi-lj crescu coarni; (fig: curnut (sm) = drac, dyeavul, demun, sãtãnã, shaitan, zarzavuli, etc.)
{ro: cornut, cu coarne}
{fr: qui a des cornes}
{en: horned}
ex: curnutslji tserghi; oai curnutã; nãs eara curnut (cu coarni); acshi cum eara curnut (cu coarni), mash trãt lumi nu eara; hitsi curnuti (cu coarni) shi hitsi cãrshuti (fãrã coarni)

§ ncoarnish (ncŭár-nishĭŭ) adg ncoarnishi/ncoarnishe (ncŭár-ni-shi), ncoarnish (ncŭár-nishĭ), ncoarnishi/ncoarnishe (ncŭár-nishĭ) – (lucru) tsi easti aspus (alãvdat) cu zboarã umflati (nfluriti) ma multu dicãt ahãrzeashti (tsi easti aspus cu “coarni”)
{ro: gogonat, exagerat}
{fr: enflé outre mesure, exagéré}
{en: exagerated}
ex: cuvendã ncoarnishi
(expr: cu coarni, umflatã)

{ro: îndrăcit; înfuriat}
{fr: endiablé; mis en colère}
{en: infuriated, made (get) angry}

§ dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-sí-ri) sf dimunsiri (dhi-mun-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dimunseashti cariva
{ro: acţiunea de a (se) îndrăci; de a (se) înfuria}
{fr: action de (s’)endiabler; de (se) mettre en colère}
{en: action of infuriating, of making (getting) angry}

(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats
(expr: fudz shi s-nu ti mata ved dininti), la pirazmadz!; sh-acãtsã draclu
(expr: sh-acãtsã biljelu) cu cucotlu

§ drãcush (drã-cúshĭŭ) sm drãcush (drã-cúshĭ) – drac njic
{ro: drăcuşor}
{fr: diablotin}
{en: little devil}
ex: un zarzavuli, un anghiudã di drãcush, dzãsi

§ darac (da-rácŭ) sm darats (da-rátsĭ) – (unã cu drac)
ex: nj-acãtsai daraclu, lu-alas, nu mi-alasã; ti ncãlicarã daratslji
(expr: ti-acãtsã zala); un darac di (multu yii, burdalã) featã; cu amãyi, cu darats (drãcurii); cãtrã iu, la darats, s-aflã Barbã-Cot?

§ dãrac (dã-rácŭ) sm dãrats (dã-rátsĭ) – (unã cu drac)

§ drãcoanji/drãcoanje (drã-cŭá-nji) sf drãcoa-nji/drãcoanje (drã-cŭá-nji) – muljarea-a draclui dit pãrmiti
{ro: drăcoaică}
{fr: diablesse, femme du diable}
{en: devil’s wife}
ex: drãcoanja (muljarea-a draclui), ma fudzi di bãrbat-su, bagã sã scuturã prit casã; udãlu iu durnja optuli feati ali drãcoanji; a drãcoanjiljei ãlj fu njilã mari di elj shi lj-ascumsi tu-unã udai

§ dracsã (drãc-sã) sf dracsi/dracse (drác-si) – (unã cu drãcoanji)
ex: tsi dracsã hii! (fig: tsi muljari dishteaptã hii, tsi multi drãcurii cunoshti)

§ drãcuros (drã-cu-rósŭ) adg drãcuroasã (drã-cu-rŭá-sã), drãcurosh (drã-cu-róshĭ), drãcuroasi/drãcuroase (drã-cu-rŭá-si) – cari fatsi lãets; cari easti ponir; cari gioacã huneri; (njic) multu yiu, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; drãcos, cumalindru, shiret, tirtipci, etc.
{ro: drăcos, îndrăcit, viclean}
{fr: endiablé, malin, rusé}
{en: reckless, wicked, sly}
ex: drãcuroslu (ponirlu, Cumalindrul) hogi; moasha drãcuroasã (shireatã) fãtsea tut anapuda; gionj drãcurosh (burdalj); eara cama drãcuroasã (shireatã) sh-ma pirã

§ drãcos (drã-cósŭ) adg drãcoasã (drã-cŭá-sã), drãcosh (drã-cóshĭ), drãcoasi/drãcoase (drã-cŭá-si) – (unã cu drãcuros)
ex: anghilu ma drãcos (ponir) di Dumnidzã; feata drãcoasã, l-lja di prisuprã, l-lja di prighios; gionj mushats, un sh-un, dishteptsã, drãcurosh

§ drãcurescu (drã-cu-rés-cu) adg drãcureascã (drã-cu-reás-cã), drãcureshtsã (drã-cu-résh-tsã), drãcureshti (drã-cu-résh-ti) – (lucri) canda-s fapti di-un drac; (lucri, soi) di drac; (lucri) tsi suntu multu crudi, arali sh-pãngãni; drãtsescu
{ro: diabolic, drăcesc}
{fr: diabolique, endiablé, de diable}
{en: diabolic}

§ drãtsescu (drã-tsés-cu) adg drãtseascã (drã-tseás-cã), drãtseshtsã (drã-tsésh-tsã), drãtseshti (drã-tsésh-ti) – (unã cu drãcurescu)
ex: nu eara di soi drãtseascã (di drac); u-acãtsa dratslji di ureclji pi drãtseasca di soacrã

§ drãcurii/drãcurie (drã-cu-rí-i) sf drãcurii (drã-cu-ríĭ) – lucru arãu adrat di-un drac; drãcurilji, dimunilji, dimuneatsã, dyeavulii
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
ex: cãndu avdzã drãcuria-a moashiljei, ahãntu s-hãrisi; sh-fudzi n lumi dupã drãcurii; nj-fatsi multi drãcurii; lji li-aflai tuti drãcuriili-a lui; vulpea, cu drãcuriili a ljei, arsari nãoarã shi lu nciupã

§ drãcurilji/drãcurilje (drã-cu-rí-lji) sf drãcurilji/drãcurilje (drã-cu-rí-lji) – (unã cu drãcurii)
ex: ai multi drãcurilj tu tini

§ drãcsescu (drãc-sés-cu) (mi) vb IV drãcsii (drãc-síĭ), drãcseam (drãc-seámŭ), drãcsitã (drãc-sí-tã), drãcsiri/drãcsire (drãc-sí-ri) – mi-acatsã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); drãcusescu, drãculsescu, drãcuescu, dimunsescu, nãirescu, ar-cedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.
{ro: îndrăci; înfuria}
{fr: (s’)endiabler; (se) mettre en colère}
{en: infuriate, make angry}

§ drãcsit (drãc-sítŭ) adg drãcsitã (drãc-sí-tã), drãcsits (drãc-sítsĭ), drãcsiti/drãcsite (drãc-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.) pri cariva; drãcusit, drãculsit, drãcuit, dimunsit, nãirit, arceat, ariciuit, inãtusit, etc.
{ro: îndrăcit; înfuriat}
{fr: endiablé; mis en colère}
{en: infuriated, made angry}

§ drãcsiri/drãcsire (drãc-sí-ri) sf drãcsiri (drãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-drãcseashti cariva; drãcusiri, drãculsiri, drãcuiri, dimunsiri, nãiriri, arceari, ariciuiri, inãtusiri, etc.
{ro: acţiunea de a îndrăci; de a înfuria}
{fr: action de (s’)endiabler; de (se) mettre en colère}
{en: action of infuriating, of making angry}

§ drãcusescu (drã-cu-sés-cu) (mi) vb IV drãcusii (drã-cu-síĭ), drãcuseam (drã-cu-seámŭ), drãcusitã (drã-cu-sí-tã), drãcusi-ri/drãcusire (drã-cu-sí-ri) – (unã cu drãcsescu)

§ drãcusit (drã-cu-sítŭ) adg drãcusitã (drã-cu-sí-tã), drãcusits (drã-cu-sítsĭ), drãcusiti/drãcusite (drã-cu-sí-ti) – (unã cu drãcsit)

§ drãcusi-ri/drãcusire (drã-cu-sí-ri) sf drãcusiri (drã-cu-sírĭ) – (unã cu drãcsiri)

§ drãculsescu (drã-cul-sés-cu) (mi) vb IV drãculsii (drã-cul-síĭ), drãculseam (drã-cul-seámŭ), drãculsitã (drã-cul-sí-tã), drãculsiri/drãculsire (drã-cul-sí-ri) – (unã cu drãcsescu)

§ drãculsit (drã-cul-sítŭ) adg drãculsitã (drã-cul-sí-tã), drãculsits (drã-cul-sítsĭ), drãculsiti/drãculsite (drã-cul-sí-ti) – (unã cu drãcsit)

§ drãculsiri/drãculsire (drã-cul-sí-ri) sf drãculsiri (drã-cul-sírĭ) – (unã cu drãcsiri)

§ drãcuescu (drã-cu-ĭés-cu) (mi) vb IV drãcuii (drã-cu-íĭ), drãcueam (drã-cu-ĭámŭ), drãcuitã (drã-cu-í-tã), drãcuiri/drãcuire (drã-cu-í-ri) – (unã cu drãcsescu)

§ drãcuit (drã-cu-ítŭ) adg drãcuitã (drã-cu-í-tã), drãcuits (drã-cu-ítsĭ), drãcuiti/drãcuite (drã-cu-í-ti) – (unã cu drãcsit)

§ drãcui-ri/drãcuire (drã-cu-í-ri) sf drãcuiri (drã-cu-írĭ) – (unã cu drãcsiri)