DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

zarzara

zarzara (zar-zá-ra) adg zarzarã (zar-zá-rã), zarzareanj (zar-zá-reanjĭ), zarzari/zarzare (zar-zá-ri) – tsi fatsi multu shimãtã; dzardzar, cãvgãgi, anapud, strãmbu, tersu, sirsen, sirsem, nãpudearic; muzavir, munafic
{ro: turbulent; intrigant}
{fr: turbulent; endiablé; intrigant}
{en: reckless, with awkward temper, intrigant}
ex: hii zarzara (cãvgãgi, nãpudearic)

§ dzardzar (dzar-dzárŭ) adg dzardzarã (dzar-dzá-rã), dzardzari (dzar-dzárĭ), dzardzari/dzardzare (dzar-dzá-ri) – (unã cu zarzara)

§ dzar (dzárŭ) sm dzari (dzárĭ) (forma shcurtã di la zboarãli “dzarzavuli” shi “dzardzar”) – (unã cu zarzara)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

zãrzãrichi/zãrzãriche

zãrzãrichi/zãrzãriche (zãr-zã-rí-chi) sf zãrzãrichi (zãr-zã-ríchĭ) – plantã tsi creashti agrã prit grãni, mardzina di cãljuri, etc., cu trup subtsãri, disfaptu, dit cari es frãndzã strimti shi sprilundzi, sh-lilici trandafilii, viniti i albastri
{ro: albăstriţă}
{fr: bleuet des champs, bruyère sèche}
{en: cornflower, heather, heath}
ex: brats di zãrzãrichi; ardea focurli di cuciubi sh-di zãrzãrichi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anapuda

anapuda (a-ná-pu-dha) adv – di-alantã (nu di buna) parti a unui lucru; alantã soi di cum lipseashti s-hibã un lucru; napudishalui, anaschila, anaschilea, strãmbu, tersi, tersine, tersene
{ro: anapoda, pe dos, deandoaselea}
{fr: à l’envers, de l’autre côté; tout de travers}
{en: wrong side, upside-down, wrong-headed}
ex: nviscu sarica anapuda (cu-astalea nafoarã); sh-bãgã cãmeasha anapuda; tsãnea cartea anapuda (di-alantã parti, cu nsuslu nghios); loclu anapuda-l (di-alantã parti-l) turna; ãnj njardzi lucrul anapuda (strãmbu, arãu); tut anapuda (anaschila) va s-greshti; itsi acãtsa s-adarã, tut anapuda (strãmbu) lj-isha; s-nu-nj turnats zborlu anapuda

§ napudishalui (na-pu-dí-shĭa-lui) adv – (unã cu anapuda)
ex: voi imnats napudishalui (anapuda, cu cãlcãnjli ninti)

§ anapud (a-ná-pudhŭ) adg anapudã (a-ná-pu-dhã), anapudz (a-ná-pudzĭ), anapudi/anapude (a-ná-pu-dhi) – tsi easti strãmbu la minti shi nu li fatsi lucrili ndreapti ca-alantã dunjai; tsi fatsi ma multu dupã caplu a lui shi nu va s-ascultã di pãrerli-a altor; tsi nu-ari purtari shi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã; tsi fatsi multu shimãtã; nãpudearic, cãvgãgi, strãmbu, tersu, sirsen, sirsem, zarzara, dzardzar; cap gros, cap di grij, cap di tãgari
{ro: turbulent, îndărătnic, încăpăţânat}
{fr: qui est de travers; turbu-lent; endiablé}
{en: reckless, obstinate, stubborn, with awkward temper}
ex: aestu ficior easti anapud (strãmbu); featã arauã sh-anapudã (strãmbã) di sh-cu cãmeasha di pri nãsã si ncãcea

§ anapudearic (a-na-pu-dhĭá-ricŭ) adg anapudearicã (a-na-pu-dhĭá-ri-cã), anapudearits (a-na-pu-dhĭá-ritsĭ), anapudearitsi/ana-pudearitse (a-na-pu-dhĭá-ri-tsi) – (unã cu anapud)
ex: nu-am vidzutã ahtari om anapudearic (anapud, strãmbu)

§ nãpudearic (nã-pu-dhĭá-ricŭ) adg nãpudearicã (nã-pu-dhĭá-ricã), nãpudearits (nã-pu-dhĭá-ritsĭ), nãpudearitsi/nãpudearitse (nã-pu-dhĭá-ri-tsi) – (unã cu anapud)
ex: ahtãri nãpudearits sots; muljarea-aestã easti nãpudearicã (anapudã); nu-am vidzutã ahtari nãpudearic

§ anãpudilji/anãpudilje (a-nã-pu-dhí-lji) sf anãpudilj (a-nã-pu-dhílj) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzardzal

dzardzal (dzár-dzalŭ) sm dzardzalj (dzár-dzaljĭ) – numã datã a unui pom criscut di om (tsi sh-u-adutsi multu cu caislu, cã easti dit idyea fumealji), cari fatsi lilici albi-pembe tsi es nãintea frãndzãlor shi unã yimishi dultsi, cãrnoasã, dzãmoasã, cu coaja shi carnea galbinã sh-cu-un singur os mari tu mesi, tsi sh-u-adutsi multu tu videari, cu caisa, mash cã easti ma njicã; zarzar
{ro: cais}
{fr: abricotier}
{en: common apricot-tree}

§ zarzar (zár-zarŭ) sm zarzari (zár-zarĭ) – (unã cu dzardzal)

§ dzardzalã (dzár-dza-lã) sf dzãrdzeali/dzãrdzeale (dzãr-dzeá-li) – yimisha datã di-un dzardzal, tsi sh-u-adutsi multu cu-unã caisã ma njicã, ma acrã, sh-cu oslu amar (nu dultsi ca-atsel di caisã); dzardzalinã, zarzarã, zarzalã, caisã, caisii, prascã, praschii
{ro: zarzară}
{fr: abricots commun, à amande amère}
{en: common apricot with bitter pit}
ex: am sh-auã, am sh-dzãrdzeali

§ dzardzalinã (dzar-dza-lí-nã) sf dzardzalini/dzardzaline (dzar-dza-lí-ni) – (unã cu dzardzalã)

§ zarzarã (zár-za-rã) sf zarzari/zarzare (zár-za-ri) – (unã cu dzardzalã)

§ zarzalã (zár-za-lã) sf zãrzeali/zãrzeale (zãr-zeá-li) – (unã cu dzardzalã)
ex: peari, zãrzeali, auã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sirsem

sirsem (sir-sémŭ) adg sirsemã (sir-sé-mã), sirsenj (sir-sénjĭ), sirseni/sirsene (sir-sé-ni) – tsi nu-l tsãni loclu shi s-poartã ca un om anapud; tsi fatsi multu shimãtã; sirsen, cãvgãgi, zarzara, dzardzar, strãmbu, tersu, piridrum, anapud, nãpudearic; zevzec, asiguriftu
{ro: turbulent; zăpăcit}
{fr: turbulent, endiablé; étourdi}
{en: reckless, with awkward temper, scatterbrained}
ex: un amirã cari easti multu sirsem (cãvgãgi, anapud); muma cãrcãridza ca sirsemã (ca unã tsi nu u-acatsã loclu); easti sirsem (anapud, strãmbu) sh-nu poati s-treacã cu vãrnu

§ sirsen (sir-sénŭ) adg sirsenã (sir-sé-nã), sirsenj (sir-sénjĭ), sirseni/sirsene (sir-sé-ni) – (unã cu sirsem)
ex: el easti sirsenlu a sirsenjlor

§ sirsimlã-chi/sirsimlãche (sir-sim-lắ-chi) sf sirsimlãchi (sir-sim-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi omlu s-hibã sirsem; dzandzã, dzãfnã, anãpudzãlji
{ro: turbulenţă; arţag}
{fr: turbulence; étourdissement}
{en: recklessness; turbulence; character of a scatterbrained person}
ex: nu ascãpã di sirsimlãchea a amirãlui; lasã-ts sirsimlãchea cã va fugã tuts di tini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã