DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dzardzal

dzardzal (dzár-dzalŭ) sm dzardzalj (dzár-dzaljĭ) – numã datã a unui pom criscut di om (tsi sh-u-adutsi multu cu caislu, cã easti dit idyea fumealji), cari fatsi lilici albi-pembe tsi es nãintea frãndzãlor shi unã yimishi dultsi, cãrnoasã, dzãmoasã, cu coaja shi carnea galbinã sh-cu-un singur os mari tu mesi, tsi sh-u-adutsi multu tu videari, cu caisa, mash cã easti ma njicã; zarzar
{ro: cais}
{fr: abricotier}
{en: common apricot-tree}

§ zarzar (zár-zarŭ) sm zarzari (zár-zarĭ) – (unã cu dzardzal)

§ dzardzalã (dzár-dza-lã) sf dzãrdzeali/dzãrdzeale (dzãr-dzeá-li) – yimisha datã di-un dzardzal, tsi sh-u-adutsi multu cu-unã caisã ma njicã, ma acrã, sh-cu oslu amar (nu dultsi ca-atsel di caisã); dzardzalinã, zarzarã, zarzalã, caisã, caisii, prascã, praschii
{ro: zarzară}
{fr: abricots commun, à amande amère}
{en: common apricot with bitter pit}
ex: am sh-auã, am sh-dzãrdzeali

§ dzardzalinã (dzar-dza-lí-nã) sf dzardzalini/dzardzaline (dzar-dza-lí-ni) – (unã cu dzardzalã)

§ zarzarã (zár-za-rã) sf zarzari/zarzare (zár-za-ri) – (unã cu dzardzalã)

§ zarzalã (zár-za-lã) sf zãrzeali/zãrzeale (zãr-zeá-li) – (unã cu dzardzalã)
ex: peari, zãrzeali, auã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nzãrzãledz

nzãrzãledz (nzãr-zã-lédzŭ) (mi) vb I nzãrzãlai (nzãr-zã-láĭ), nzãrzãlam (nzãr-zã-lámŭ), nzãrzãlatã (nzãr-zã-lá-tã), nzãrzãla-ri/nzãrzãlare (nzãr-zã-lá-ri) – nvescu shi stulsescu multu sh-fãrã gustu (di sh-arãdi lumea); nsãrgoci, stulsescu
{ro: înzorzona}
{fr: chamarrer, attifer}
{en: bedizen, dress up}

§ nzãrzãlat (nzãr-zã-látŭ) adg nzãrzãlatã (nzãr-zã-lá-tã), nzãrzãlats (nzãr-zã-látsĭ), nzãrzãlati/nzãrzãlate (nzãr-zã-lá-ti) – tsi easti nviscut shi stulsit multu sh-fãrã gustu ca un glar (di sh-arãdi lumea); nsãrguceat, stulsit
{ro: înzorzonat}
{fr: chamarré, attifé}
{en: bedizened, dressed up}

§ nzãrzãlari/nzãrzãlare (nzãr-zã-lá-ri) sf nzãrzãlãri (nzãr-zã-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nzãrzãleadzã; nsãrguceari, stulsiri
{ro: acţiunea de a înzorzona}
{fr: action de chamarrer, d’attifer}
{en: action of bedizening, of dressing up}

§ ãnzãrzãledz (ãnzãr-zã-lédzŭ) (mi) vb I ãnzãrzãlai (ãnzãr-zã-láĭ), ãnzãrzãlam (ãnzãr-zã-lámŭ), ãnzãrzãlatã (ãnzãr-zã-lá-tã), ãnzãrzãlari/ãnzãrzãlare (ãnzãr-zã-lá-ri) – (unã cu nzãrzãledz)

§ ãnzãrzãlat (ãn-zãr-zã-látŭ) adg ãnzãrzãlatã (ãn-zãr-zã-lá-tã), ãnzãrzãlats (ãn-zãr-zã-látsĭ), ãnzãrzãlati/ãnzãrzãlate (ãn-zãr-zã-lá-ti) – (unã cu nzãrzãlat)
ex: vurgarã ãnzãrzãlatã (tu scriarea-a noastrã: vurgarã nzãrzãlatã) cu hiri sh-cu shitats
{ro: înzorzonat}
{fr: chamarré, attifé}
{en: bedizened, dressed up}

§ ãnzãrzãlari/ãnzãrzãlare (ãnzãr-zã-lá-ri) sf ãnzãrzãlãri (ãnzãr-zã-lắrĭ) – (unã cu nzãrzãlari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrguci1/sãrguce

sãrguci1/sãrguce (sãr-gú-ci) sf sãrguci/sãrguce (sãr-gú-ci) – lilici adratã di mãna-a omlui tsi s-ufiliseashti ca unã soi di stulii (dusi la isozmati, bãgati pi surva cu cari njitslji alagã ti Anlu Nou, etc.);
(expr: fatsã ca sãrgucea = aroshi sh-mushatã tu fatsã, ca unã floari)
{ro: floare artificială}
{fr: fleur artificielle}
{en: artificial flower}
ex: ti isozmã lj-adusi sãrguci (lãludz fapti di mãna-a omlui ca atseali) di argavan; fatsa lj-eara ca sãrgucea
(expr: multu mushatã)

§ sãrgurici1/sãrgurice (sãr-gu-rí-ci) sf sãrgurici/sãrgurice (sãr-gu-rí-ci) – (unã cu sãrguci)

§ nsãrgoci (nsãr-gócĭŭ) (mi) vb I nsãrguceai (nsãr-gu-cĭáĭ), nsãrguceam (nsãr-gu-cĭámŭ), nsãrguceatã (nsãr-gu-cĭá-tã), nsãrgucea-ri/nsãrguceare (nsãr-gu-cĭá-ri) – stulsescu cu sãrguci; stulsescu multu sh-fãrã gustu ca un glar (nzãrzãledz, di sh-arãdi lumea); zugrãfsescu cu lilici stizmili di casã; stulsescu, nzãrzãledz
{ro: împodobi cu flori artificiale}
{fr: (s’)attifer, (se) pomponer}
{en: decorate with artificial flowers}
ex: si nsãrgucea cu sãrgucea di isozmã; muljari coaptã si nsãrgoaci (nzãrzãleadzã); nãs nã ari nsãrguceatã (ari zugrãfsitã cu lilici) oda-atsea marea

§ nsãrguceat (nsãr-gu-cĭátŭ) adg nsãrguceatã (nsãr-gu-cĭá-tã), nsãrguceats (nsãr-gu-cĭátsĭ), nsãrguceati/nsãrguceate (nsãr-gu-cĭá-ti) – tsi easti stulsit cu sãrguci; stulsit, nzãrzãlat
{ro: împodobit cu flori artificiale}
{fr: attifé, pomponé}
{en: decorated with artificial flowers}
ex: eara nsãrguceatã (stulsitã) ca unã nveastã nauã

§ nsãrguceari/nsãrguceare (nsãr-gu-cĭá-ri) sf nsãrguceri (nsãr-gu-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nsãrguceashti; stulsiri, nzãrzãlari
{ro: acţiunea de a împodobi cu flori artificiale}
{fr: action de (s’)attifer, de (se) pomponer}
{en: action of decorating with artificial flowers}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã