DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

zapitã

zapitã (za-pi-tắ) sm zapitadz (za-pi-tádzĭ) – om tsi lucreadzã trã chivernisi; soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); zaptie, zaptiu, zãptie, zãbit, zãpit; pulits, pulitsã
{ro: ofiţer administrator, prefect}
{fr: officier administrateur}
{en: government administrator}
ex: trapsirã ndreptu la zapitãlu (omlu-ali chivernisi)

§ zãpit (zã-pítŭ) sm zãpits (zã-pítsĭ) – (unã cu zapitã)

§ zãbit (zã-bítŭ) sm zãbits (zã-bítsĭ) – (unã cu zapitã)
ex: easti nviscut ca un zãbit; nã vinji un zãbit nou

§ zãptie (zãp-ti-ĭé) sm zãptiedz (zãp-ti-ĭédzĭ) – unã soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); omlu-ali chivernisi a curi lucru easti tra s-veadã cã ledzli-a statlui suntu tsãnuti tu hori shi cãsãbadz sh-cari, atumtsea cãndu suntu cãlcati, lj-acatsã oaminjlji tsi li calcã sh-lji leagã; geandar, jandar, gindãrmã, strãjar; pulits, pulitsã, zãbit, zãpit, zapitã, zaptie, zaptiu
{ro: jandarm, poliţist}
{fr: gendarme, policier}
{en: gendarme, soldier of the militia, policeman}

§ zaptie (zap-ti-ĭé) sm zaptiedz (zap-ti-ĭédzĭ) – (unã cu zãptie)

§ zaptiu (zap-tíŭ) sm zaptii (zap-tíĭ) – (unã cu zãptie)
ex: lu cãftã un zaptiu (gindar); doi zãptii (gindãrmadz) lu scularã

§ zabitlãcã (za-bit-lắ-cã) sf zabitlãts(?) (za-bit-lắtsĭ) – binaea (casa) iu sta sh-lucreadzã zapitadzlji shi pulitslji; gindãrmãrii, chivernisi
{ro: autoritate, poliţie}
{fr: autorité, police}
{en: autoritty, police}

§ zãptãsescu (zãp-tã-sés-cu) (mi) vb IV zãptãsii (zãp-tã-síĭ), zãptãseam (zãp-tã-seámŭ), zãptãsitã (zãp-tã-sí-tã), zãptãsiri/zãptãsire (zãp-tã-sí-ri) – astãmãtsescu pri cariva di la lucrul tsi-l fatsi; lu-arãd pri cariva sh-lji ljau (pi nindreptu) bunurli tsi ari (un ãndreptu, scamnul a unui vãsilje, etc.); tsãn pri cariva (lu stãpuescu) sum putearea-a mea; zãptisescu, stãpuescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crep2

crep2 (crépŭ) sn crepuri (crépurĭ) – lãngoari tsi poati s-aducã moartea dinapandiha; dzãpit, dzãpitã; (fig: crep = drac, moarti, etc.)
{ro: crăpat, moarte}
{fr: maladie qui cause une mort subite; mort, crève-coeur dangereux et même mortel, toux, coquelouche}
{en: illness that may provoke death, death}
ex: va s-cadã ca agudits di crepuri; creplu
(expr: s-ti-agudeascã creplu, moartea pri tini!)

§ cripat2 (cri-pátŭ) sn cripaturi (cri-pá-turĭ) – (unã cu crep2)
ex: cripatlu s-ti-agudeascã (fig: s-ti-agudeascã moartea, draclu); tats, cripatlu! (fig: draclu!); cripatlu s-lu lja (fig: s-moarã); cã-nj ts-u deadi, dzãu, cripatlu (fig: s-ti-agudeascã, s-intrã draclu n tini); cripatlu! tu inimã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dzãpit

dzãpit (dzắ-pitŭ) sn dzãpiti/dzãpite (dzắ-pi-ti) – lãngoari tsi poati s-aducã moartea dinapandiha; moarti, dzãpitã, crep, cripat; (fig: draclu, moartea, etc.)
{ro: crăpat, moarte}
{fr: maladie qui cause une mort subite; mort, crève-coeur dangereux et même mortel, toux, coquelouche}
{en: illness that may provoke death, death}
ex: dzãpitlu s-vã mãcã!

§ dzãpitã (dzắ-pi-tã) sf dzãpiti/dzãpite (dzắ-pi-ti) – (unã cu dzãpit)
ex: dzãpita s-ti dzãcã
(expr: s-ti-agudeascã lãngoarea, moartea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

poli/pole

poli/pole (pó-li) sf pl(?) – unã adunari mari di casi (ca unã hoarã multu mari) tu cari oaminjlji lucreadzã sh-bãneadzã cu fumeljli a lor; pulitii, apulitii, cãsãbã, hãsãbã, hãsãpã, misiri
{ro: oraş}
{fr: ville}
{en: city}

§ Polea sf fãrã pl – marili cãsãbã Custandinopuli (adzã Istambul) iu shidea, aoa sh-un chiro sultanlu; Istambul, Tsarigrad;
(expr:
1: cu ntribarea n Poli agiundzi = pots s-aflji itsi vrei macã shtii cum sã ntreghi;
2: cara-lj trapsish unã, trãsh ãn Poli s-avdzã = cara-lj cãrtsãnish unã bishinã sãnãtoasã, s-avdzã multu diparti)
{ro: Constantinopol}
{fr: Istambul}
{en: Istambul}
ex: lu pitricu n Poli tra si s-facã yeatru

§ pulitii/pulitie (pu-li-tí-i) sf pulitii (pu-li-tíĭ) – (unã cu poli)
ex: intrãm di cu seara tu pulitii (cãsãbã); vai agiundzets sãnãtosh tu pulitia iu vrets; unã cali isha tu-unã mari pulitii, alantã tu pulitii sh-cama mari; agiumsi imnãnda, imnãnda tu-unã mari pulitii; cum ishi prit pulitii, lumea tutã s-lo dupã nãs; fudzi ditu-atsea pulitii shi s-dutsi la-amari; ncãlicarã caljlji shi s-dusirã tu alti pulitii mãri; agiumsirã tu-unã pulitii shi trapsirã la hani

§ apulitii/apulitie (a-pu-li-tí-i) sf apulitii (a-pu-li-tíĭ) – (unã cu poli)
ex: cãlive, hori sh-apulitii (cãsãbadz); trapsi tu-unã apulitii; aclo iu va s-ti duts tu vãrã apulitii, mutrea ghini, ai-tsã cãshtiga; easti apulitii (fig: dunjai) multã; el trapsi tu-unã apulitii; cara nu lu-aflã ficiorlu acasã, lo apulitiili unã cãti unã tra s-lu-aflã

§ pulit (pu-lítŭ) sm, sf pulitã (pu-lí-tã), pulits (pu-lítsĭ), puliti/pulite (pu-lí-ti) – om tsi bãneadzã tu-unã pulitii; cãsãbunj
{ro: orăşan}
{fr: habitant d’une ville, citadin}
{en: inhabitant of a city}

§ puliticã1 (pu-lí-ti-cã) sf pulitits (pu-li-titsĭ) – lucrili tsi li fac oaminjlji tra s-nicuchirseascã bana tsi u au tuts deadun tu-un loc (crat, cãsãbã, hoarã, etc.)
{ro: politică}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn