DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãtãlahtu

cãtãlahtu (cã-tã-láh-tu) sn cãtãlahti/cãtãlahte (cã-tã-láh-ti) – hãlati (di lemnu, her, cilechi, etc.) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; cãpãlahtu, lostru, lostur, lotru, mandal, dzangrã, zangrã, sirtu
{ro: zăvor}
{fr: verrou, barre de fermeture}
{en: door latch, bolt}
ex: bagã cãtãlahtul la ushi

§ cãpãlahtu (cã-pã-láh-tu) sn cãpãlahti/cãpãlahte (cã-pã-láh-ti) – (unã cu cãtãlahtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clapã1

clapã1 (clá-pã) sf clapi/clape (clá-pi) – hãlati tsi ncljidi tsiva; veargã di lemnu (metal) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; singir gros shi vãrtos cu cari s-leagã cicioarli i mãnjli a sclayilor tra s-nu-ascapã shi s-fugã; cãtãlahtu, lostru, mandal, dzangrã, sirtu, brangã, singiri, etc.; cljapã; (fig: clapã = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva)
{ro: încuietoare, tijă metalică, zăvor, cătuşe, cursă}
{fr: tringle; loquet; sabot; menottes; piège}
{en: latch, bolt, handcuffs}
ex: un dzeadit da tu clapã (lostru), usha cãrtsãneashti, s-dishcljidi; doi lai gionj, spindzuradz di clapi (brãndzã); s-cadã tu clapa (fig: latslu, bata, princa, cãpanea) a noastrã

§ cljapã (clĭá-pã) sf cljapi/cljape (clĭá-pi) – (unã cu clapã1)
ex: macarim si-ts badz cljapã (ncljitoari, singiri) di gushi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzangrã

dzangrã (dzán-grã) sf dzãngri/dzãngre (dzắn-gri) – hãlati (cãrlig i cumatã di lemnu, her, cilechi, etc.) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; zangrã, lostru, lostur, lotru, mandal, cãpãlahtu, cãtãlahtu, sirtu
{ro: zăvor}
{fr: verrou, barre de fermeture}
{en: door latch, bolt, hook}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: dzangra); dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: dzangra); un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: dzangra); usha nu-ari dzangrã (lostru, sirtu)

§ zangrã (zán-grã) sf zãngri/zãngre (zắn-gri) – (unã cu dzangrã)
ex: mutã zangra di la ushi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giungiunar

giungiunar (gĭun-gĭu-nárŭ) sm giungiunari (gĭun-gĭu-nárĭ) –
1: insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi unã soi di shuirat cãndu sh-freacã un di-alantu, cicioarili di dinãpoi); jujunar, juji, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzin-dzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, cherchinez, chirchinec;
2: soi di muscã (insectã, yeatsã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngãnar, zãngrãnã, heavrã
{ro: greier; bondar}
{fr: grillon, cigale; bourdon}
{en: cricket; bumble-bee}
ex: acãtsarã giungiunarlji s-easã; giungiunarlji cãntã tutã veara; lj-cadi un giungiunar ãn gurã; a giungiunarlor (a carcaletslor, a ceatrafiljlor) cãntic

§ dzindzinar (dzin-dzi-nárŭ) sm dzindzinari (dzin-dzi-nárĭ) – (unã cu giungiunar)

§ dzindzir (dzín-dzirŭ) sm dzindziri (dzín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)
ex: dzindzirlji nã cãntã sh-elj

§ dzendzer (dzén-dzerŭ) sm dzendzeri (dzén-dzerĭ) – (unã cu giungiunar)

§ tsindzir (tsín-dzirŭ) sm tsindziri (tsín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)

§ tsintsir (tsín-tsirŭ) sm tsintsiri (tsín-tsirĭ) – (unã cu giungiunar)

§ jujunar (jĭu-jĭu-nárŭ) sm jujunari (jĭu-jĭu-nárĭ) – (unã cu giungiunar)

§ juji (jĭujĭŭ) sm pl(?) – (unã cu giungiunar)

§ jujuescu (jĭu-jĭu-ĭés-cu) vb IV jujuii (jĭu-jĭu-íĭ), jujueam (jĭu-jĭu-ĭámŭ), jujuitã (jĭu-jĭu-í-tã), jujuiri/jujuire (jĭu-jĭu-í-ri) – scot bots ca-atsel scos di-un jujunar (alghinã, yeaspi, zãngãnar, tsintsir, ceatrafil, etc.); zãngãnescu, zãzãescu
{ro: bâzâi, ţiui}
{fr: bourdonner}
{en: buzz, hum}
ex: jujunarlu jujuea mash pi chetrili arsi di soari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

heavrã2

heavrã2 (hĭá-vrã) sf hevri (hĭé-vri) – soi di muscã (insectã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngrãnã, zãngãnar, giungiunar
{ro: bondar}
{fr: bourdon}
{en: bumble-bee}
ex: intrã unã heavrã (un zãngrãnã, un giungiunar) ãn casã; azbuirã heavra pisti mini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lostru1

lostru1 (lós-tru) sn loastri/loastre (lŭás-tri) – hãlati (unã cumatã di lemnu, her, cilechi, etc. lungã shi suptsãri) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; lostur, lotru, mandal, cãpãlahtu, cãtãlahtu, dzangrã, zangrã, sirtu
{ro: ivăr, zăvor}
{fr: barre de fermeture, sorte de loquet en bois fixé derrière et en haut de la porte}
{en: sort of wooden door latch}
ex: dzua aspindzurat, noaptea tu guvã (angucitoari: lostrul)

§ lostur1 (lós-turŭ) sn losturi (lós-turĭ) – (unã cu lostru1)
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: losturlu); un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: losturlu); doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); usha eara ncljisã sh-cu losturlu; lj-bãgai losturlu la poartã

§ lotru (ló-thru) sn loatri/loatre (lŭá-thri) – (unã cu lostru1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mandal

mandal (mán-dalú) sm mandalj (mán-daljĭ) shi sn mandali/man-dale (mán-da-li) – hãlati (unã cumatã lungã shi suptsãri di lemnu, ma poati s-hibã sh-di metal) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; lostru, lostur, lotru, cãpãlahtu, cãtãlahtu, dzangrã, zangrã, sirtu; (fig: mandal = mãdularlu (tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-dininti a truplui di bãrbat) tsi lu-aleadzi di muljari (sh-prit cari bãrbatlu arucã simintsa tu truplu-a muljariljei tra si s-facã njitslji); fisi, putsã, pulã, coadã, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi)
{ro: ivăr, zăvor; penis}
{fr: sorte de loquet en bois fixé derrière et en haut de la porte; penis}
{en: sort of wooden door latch; penis}
ex: usha si ncljidi cu mandalu (lostrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sirtu

sirtu (sír-tu) sn sirturi (sír-turĭ) –
1: hãlati (di lemnu. her, cilechi, etc.) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã;
2: soi di pãrmac, canghil tsi s-bagã la firidz (tra s-nu poatã s-intrã xenj); lostru, lostur, lotru, mandal, dzangrã, zangrã, cãpãlahtu, cãtãlahtu; pãrmac, canghil
{ro: zăvor}
{fr: verrou, barre de fermeture}
{en: door latch, bolt}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: sirtul); dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: sirtul); un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: sirtul); ea trapsi sirtul (losturlu) la ushi; tuti pingerli di la haremuri suntu cu sirtu (pãrmatsi) tra s-poatã muljerli s-mutreascã fãrã s-li veadã cariva

§ nsirtedz (nsir-tédzŭ) vb I nsirtai (nsir-táĭ), nsirtam (nsir-támŭ), nsirtatã (nsir-tá-tã), nsirta-ri/nsirtare (nsir-tá-ri) – ncljid usha cu sirtul; ncljid (dispartu) un loc cu canghili
{ro: trage zăvorul (la uşe); despărţi (un loc) cu gratii}
{fr: barrer (porte); separer (un lieu) avec une balustrade}
{en: bolt (door); separate (a place) with railings}
ex: tora bãgarã tra si nsirteadzã (si s-dispartã cu canghili) n bisearicã loclu-a muljerlor

§ nsirtat (nsir-tátŭ) adg nsirtatã (nsir-tá-tã), nsirtats (nsir-tátsĭ), nsirtati/nsirtate (nsir-tá-ti) – (ushi) cu sirtul bãgat; (loc) ncljis i dispãrtsãt cu canghili
{ro: (uşe) cu zăvorul tras; (loc) despărţit cu gratii}
{fr: (porte) barré; (lieu) separé avec une balustrade}
{en: bolted (door); (place) separated with railings}
ex: cara nu-i datã a mascurlor s-mutreascã muljerli a turtsãlor disfapti, pingerli di la casã li au nsirtati (cu canghili)

§ nsirtari/nsirtare (nsir-tá-ri) sf nsirtãri (nsir-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nsirteadzã nã ushi i un loc
{ro: acţiunea de a trage zăvorul (la uşe); de a despărţi (un loc) cu gratii}
{fr: action de barrer (porte); de separer (un lieu) avec une balustrade}
{en: action of bolting (door); of separating (a place) with railings}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zãngãnar2

zãngãnar2 (zãn-gã-nárŭ) sm zãngãnari (zãn-gã-nárĭ) – soi di muscã (insectã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngrãnã, giungiunar, heavrã
{ro: bondar}
{fr: bourdon}
{en: bumble-bee}

§ zãngrãnã (zãn-grã-nắ) sm zãngrãnadz (zãn-grã-nádzĭ) – (unã cu zãngãnar2)

§ zãngã-nescu (zãn-gã-nés-cu) vb IV zãngãnii (zãn-gã-níĭ), zãngãneam (zãn-gã-neámŭ), zãngãnitã (zãn-gã-ní-tã), zãngãniri/zãngãnire (zãn-gã-ní-ri) – scot bots ca-atsea scoasã di-un zãngãnar (alghinã, yeaspi, etc.); scot un vrondu ca-atsel faptu di-un fus i sfurlã tsi s-anvãrteashti agonja; fac vrondu ca-atsel di singiri tsi s-minã (metali tsi s-agudescu di tsiva, etc.); vãngãnescu, zvãngãnescu, zãzãescu
{ro: bâzâi, zăngăni, zbârnâi, sfârâi}
{fr: bourdonner; (faire) résonner (en parlant des toupis); rendre un son métallique}
{en: buzz, hum; clank, rattle}
ex: zãngãneashti dzeana di zãngãnari

§ zãngãnit (zãn-gã-nítŭ) adg zãngãnitã (zãn-gã-ní-tã), zãngãnits (zãn-gã-nítsĭ), zãngãniti/zãngãnite (zãn-gã-ní-ti) – cari ari faptã un vrondu ca-atsel a zãngãnarlui, a fuslui i a sfurlãljei tsi si-anvãrteashti; tsi s-avdi ca vrondul faptu di-un zãngãnar (fus, sfurlã, singiri, etc.); vãngãnit, zvãngãnit, zãzãit
{ro: bâzâit, zângănit, zbârnâit, sfârâit}
{fr: bourdonné; qui a résonné, rendu un son métallique}
{en: buzzed, hummed; clanked, rattled}

§ zãngãniri/zãngãnire (zãn-gã-ní-ri) sf zãngãniri (zãn-gã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (un zãngãnar, un fus, unã sfurlã, unã singiri, etc.) zãngãneashti; vãngãniri, zvãngãniri, zãzãiri
{ro: acţiunea de a bâzâi, de a zângăni, de a zbârnâi, de a sfârâi; bâzâire, zângănire, zbârnâire, sfârâire}
{fr: action de bourdonner; de (faire) résonner (en parlant des toupis); de rendre un son métallique; bourdonnement}
{en: action of buzzing, of humming; of clanking, of rattling}

§ zãzãescu (zã-zã-ĭés-cu) vb IV zãzãii (zã-zã-íĭ), zãzãeam (zã-zã-ĭámŭ), zãzãitã (zã-zã-í-tã), zãzãi-ri/zãzãire (zã-zã-í-ri) – (unã cu zãngãnescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn