DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãlatã

cãlatã (cã-lá-thã) sf cãlãti (cã-lắthĭ) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cosh, cãnestrã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, shportã, zãmbilã
{ro: coş}
{fr: corbeille, panier}
{en: basket}
ex: acumpãrai nã cãlatã cu frandzã; cãlatã di cãshcãval; adutsea aua di la-ayinji, cãlãtili mplini

§ cãlãticã (cã-lã-thí-cã) sf cãlãtitsi/cãlãtitse (cã-lã-thí-tsi) – cãlatã njicã; cãlãtici
{ro: coşuleţ}
{fr: petite corbeille, petit panier}
{en: small basket}

§ cãlãtici/cãlãtice (cã-lã-thí-ci) sf cãlãtici/cãlãtice (cã-lã-thí-ci) – (unã cu cãlãticã)

§ cãlãtar (cã-lã-thárŭ) sm, sf, adg cãlãtarã (cã-lã-thá-rã), cãlãtari (cã-lã-thárĭ), cãlãtari/cãlãtare (cã-lã-thá-ri) – atsel (atsea) tsi fatsi i vindi cãlãti
{ro: împletitor sau vânzător de coşuri}
{fr: fabricant ou marchand de corbeilles}
{en: basket maker or seller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cosh1

cosh1 (cóshĭŭ) sn coshuri (có-shĭurĭ) shi coashi/coashe (cŭá-shi) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cãnistrã, cãlathã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, shportã, zãmbilã
{ro: coş}
{fr: corbeille, panier}
{en: basket}
ex: un cosh di cireashi; adusim di la-ayinji, trei coashi (cãnestri) cu-auã; coshlu easti mplin di meari dit Stãmãrii; lu hidzea tu un cosh shi lu-aruca fãrã njilã

§ cushor1 (cu-shĭórŭ) sn cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu cosh1)

§ cushori1/cushore (cu-shĭó-ri) sf cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu cosh1)
ex: l-bãgarã tu unã cushori; el purta ãn cap cushorea; arcã peshtilj dit cushori

§ cushelj (cu-shĭéljĭŭ) sn cushelji/cushelje (cu-shĭé-lji) – (unã cu cosh1)

§ cãnistrã (cã-nís-trã) sf cãnistri/cãnistre (cã-nís-tri) – (unã cu cosh1)
ex: iu avdzã frandzi multi, s-ljai cãnistra atsea njica; mprumutai cãnistra di la dada; adunãm trei cãnistri cu stog di cireashi; li lash stranjili dit cãnistrã?

§ cãnestrã (cã-nés-trã) sf cãnestri/cãnestre (cã-nés-tri) – (unã cu cosh1)
ex: pitreatsi tatã-su nã cãnestrã cu-auã; lj-acatsã di-lj bagã tu-unã cãnestrã sh-lã da cali tu-un arãu; lj-adunarã nã cãnestrã di meari un sh-un

§ cãnistealã (cã-nis-teá-lã) sf cãnisteali/cãnisteale (cã-nis-teá-li) – (unã cu cosh1)

§ cãrinã2 (cã-rí-nã) sf cãrini/cãrine (cã-rí-ni) shi cãrinj (cã-rínjĭ) – (unã cu cosh1)
ex: cu cãrinjli s-duc auãli di la-ayinji

§ cufinã1 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu cosh1)
ex: loarã funi, cufinj cu pãni; tãljarã funea sh-cufina (cã-nistra i gãleata) cãdzu

§ gãlicã (ghã-lí-cã) sf gãlitsi/gãlitse (ghã-lí-tsi) – cãnistrã (cufinã, cushori, cãlatã) njicã; cãlãtici, cãlãticã, cufitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hari/hare

hari/hare (há-ri) sf hãri (hắrĭ) –
1: aspuneari (fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilvei, gilfe, harizmã;
2: bunlu tsi-l fãtsem a unui om tu loc tra s-lu fãtsem a altui (lu fãtsem a unui oaspi, trã chefea i sinferlu-a lui, i a unui cari va poatã s-nã facã sh-el un bun ma nclo); hãtãri, hatrã; chefi, gustu;
3: lucru dat di (icã loat di la) cariva cu vreari shi fãrã platã (ca agiutor, ca semnu di uspitsãlji, etc.); doarã, pischesi, dar, harizmã, cheremi, coremã;
4: atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã multu bun, has, fin, hascu; atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ahoryea (altã soi) di-alanti lucri; parti di haractirlu-a omlui tsi-l fats s-adarã atsea tsi easti bun (shi si s-afireascã di adrarea-a lucrilor arali);
5: putearea tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri; dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, fuchii, fortsã, cuvet;
6: lucru tsi easti bun trã cariva, bunãtati, buneatsã;
7: tabieti urutã, areuri nibuni, apucãturi lãi, hui;
(expr: nj-lja hari = mi-arãseashti)
{ro: graţie; favoare, serviciu; recunoştinţă, dar; virtute, calităţi (bune); putere, tărie; bunătăţi; obiceiuri rele}
{fr: grace, charme; faveur, service; gratitude, cadeau; vertu, (bonnes) qualités; puissance; bonnes choses; (mauvaises) habitudes}
{en: grace, gracefulness, charm; gratitude, gift; virtue, (good) qualities; power; goods; bad habits}
ex: casã fãrã muljari, casã fãrã hari; tut truplu-a tãu-i nã hari (mushiteatsã, gilvei); easti mushatã feata-aestã ma nu shtiu tsi nu-ari hari (canda nu-ari gustu, gilvei, harizmã); ari pãdurea hari (gilvei, harizmã); muntsã di hari (mushiteatsã) mplinj; nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; si ncarcã tut loclu di hãri; njata, harea, easi la giucari; aide, fã-nj aestã hari (hãtãri, chefi); nj-u featsi hari (doarã); s-lu dau trã hari (doarã); idyea dzuã lj-u feci hari (pischesi); gione, dzãsi moasha, stãi s-tsã fac nã hari (hãtãri); a aharistului lji si lja harea (doara, pricunushtearea); featã cu tuti hãrli (bunili); tuti hãrli li-avu; ncãrcat di hari; un la mã-sa, ma ti hari! (cu tuti hãrili buni); dzã cã nu-ai bãrbat ti hari; tsã creashti nãsã harea (tinjia); gionj ncãrcats di hari; ncãrcatã cu noauãli hãri; tru mushati hãri avut; alti hãri, vahi, nu-au muljerli; Stã-Mãrie, mari-ts easti harea (putearea); O, Doamne, mari-Ts harea (putearea, vãrtutea); mulãri ncãrcati mash cu hãri (lucri scumpi); s-turnã nãpoi acasã … ncãrcat di hãri (bunãtets); hãri! (apucãturi lãi, hui); tsi hãri (hui) urãti loash!

§ harizmã (há-riz-mã) sf harizmati/harizmate (ha-ríz-ma-ti) – aspuneari (faptã fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilfe, gilvei, hari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãyii/mãyie

mãyii/mãyie (mã-yí-i) sf mãyii (mã-yíĭ) – atsea tsi-l fatsi omlu (i lucrul) s-aibã puteari (trã ciudii) tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei ashi cum li shtii shi li aducheashti lumea; atsea tsi fac mandisili di s-ciudiseashti dunjaea; mãghii, amayi, amai, mayi, mãndii, vãscãnii; (fig: mãyii = mãsturilji)
{ro: farmece, vrajă}
{fr: charme, sortilège}
{en: spell, charm}
ex: cama multu agiutã mãyia dicãt lituryia; un paradis di mãyii

§ amayi/amaye (a-má-yi) sf amãyi (a-mắyĭ) – (unã cu mãyii)
ex: lji s-asparsirã amãyili; va-nj fac, laea, nã amayi; lji feci amãyi

§ amai/amae (a-má-i) sf amãi (a-mắĭ) – (unã cu mãyii)

§ mãyipsescu (mã-yip-sés-cu) vb IV mãyipsii (mã-yip-síĭ), mãyipseam (mã-yip-seámŭ), mãyipsitã (mã-yip-sí-tã), mãyipsiri/mãyipsire (mã-yip-sí-ri) – ãlj fac mãyi (tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi (i) nu poati s-li facã altã soi, i (ii) nu vrea li-adra di-aradã shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã); fac lucri (ca trã ciudii) tsi nu urmeadzã nomurli a fisiljei; amãyipsescu, mãghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu, ncãntu, cãntu; cãrmuescu
{ro: fermeca, vrăji}
{fr: charmer, ensorceler; jeter des sorts}
{en: bewitch, put a spell on, charm}

§ mãyipsit (mã-yip-sítŭ) adg mãyipsitã (mã-yip-sí-tã), mãyipsits (mã-yip-síts), mãyipsiti/mãyipsite (mã-yip-sí-ti) – tsi easti faptu s-aibã puteari tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei; tsi easti faptu s-adarã lucri fãrã vrearea-a lui (tsi nu vrea li-adra di-aradã sh-multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã); amãyipsit, mãghipsit, mãndipsit, nãmãtisit, numãtsit, ncãntat, cãntat; cãrmuit
{ro: fermecat, vrăjit}
{fr: ensorcelé, enchanté}
{en: bewitched, who is under a spell, charmed, enchanted}
ex: loclu aestu va hibã mãyipsit, va hibã loc nicurat sh-cãntat

§ mãyipsiri/mãyipsire (mã-yip-sí-ri) sf mãyipsiri (mã-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; amãyipsiri, mãghipsiri, mãndipsiri, nãmãtisiri, numã-tsiri, ncãntari, cãntari; cãrmuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shportã

shportã (shpór-tã) sf shportsã (shpór-tsã) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cãnistrã, cosh, cãlathã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, zãmbilã
{ro: coş}
{fr: corbeille}
{en: basket}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zãmbilã1

zãmbilã1 (zãm-bí-lã) sf zãmbili/zãmbile (zãm-bí-li) – lilici tsi creashti an dupã an, cã ari ngrupatã tu loc unã-arãdãtsinã groasã (ca unã tseapã) dit cari creashti cati prumuvearã un trup, dit cari es arapuni di lãludz (albi, aroshi, albastri, etc.) cu-anjurizmã multu mushatã; zambilã
{ro: zambilă}
{fr: jacinthe}
{en: hyacinth}
ex: zãmbila anjurzeashti mushat; suntu zãmbili albi, aroshi chipitati shi albastri

§ zambilã (zam-bí-lã) sf zambili/zambile (zam-bí-li) – (unã cu zãmbilã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zãmbilã2

zãmbilã2 (zãm-bí-lã) sf zãmbili/zãmbile (zãm-bí-li) – hãlati adratã di mplitituri di verdzi suptsãri (palji, etc.) trã purtari lucri di mãnã (zãrzãvãts, poami, etc.); cosh, cãlatã, cushori, cãrinã, cãnistealã, cushelj, cufinã, shportã, zimbili
{ro: coş}
{fr: corbeille, panier}
{en: basket}

§ zimbili/zimbile (zim-bí-li) sf zimbili/zimbile (zim-bí-li) – (unã cu zãmbilã2)
ex: adusi zimbilea (coshlu) mplinã cu zairei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã