|
zairei/zairee
zairei/zairee (za-i-ré-i) sf – vedz tu zaire
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zairezaire
zaire (za-i-ré) sm zairedz (za-i-rédzĭ) – lugurii di cari ari ananghi omlu cati dzuã (mãcari, lucri njits di casã, etc.) tsi li-acumprã din pãzari unãoarã tra s-li aibã tri ma multu chiro; zãire, zairei, zaerei, cumanji, apsun, arizachi, rizachi
{ro: merinde, provizie}
{fr: provision; vivres}
{en: provisions, supplies}
ex: avem zaire n casã
§ zãire (zã-i-ré) sm zãiredz (zã-i-rédzĭ) – (unã cu zaire)
ex: lj-s-avea bitisitã zãirelu
§ zairei/zairee (za-i-ré-i) sf zairei (za-i-réĭ) – (unã cu zaire)
ex: zairei di bãcãlãchi; adush multã zairei (lugurii) tra sã-nj fac casã; pita nu-i bunã cara s-nu-lj badz zaireea (luguria) tsi-lj lipseashti; acumprai zairei dit pãzari
§ zaerei/zaeree (za-ĭe-ré-i) sf zaerei (za-ĭe-réĭ) – (unã cu zaire)
bag
bag (bágŭ) (mi) vb I bãgai (bã-gáĭ), bãgam (bã-gámŭ), bãgatã (bã-gá-tã), bãgari/bãgare (bã-gá-ri) – fac un lucru tra s-intrã iuva nuntru; fac un lucru (mãcarea) si sta pi tsiva (measã); mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-unã crivati, etc.); apun, pun, culcu, curdisescu, ashternu;
(expr:
1: mi bag (s-fac un lucru) = nchisescu (mi-acats s-fac un lucru);
2: mi bag (sã-nj si facã un lucru) = mi-angrec (tra si s-facã un lucru);
3: bãgai minti = nvitsai, nu va mata fac ahtari lucru;
4: bag ghini tu minti (tu cornu, tru cap, tu carafetã, tu ureclji, etc.) = ascultu ghini tsi si zburashti, aduchescu ghini shi va nj-u-aduc aminti ma nãpoi, nu va s-u-agãrshescu;
5: nj-u bag tu (pri) minti, nj-bag cu mintea, mi bag = am nietea, ljau apofasea;
6: nj-u (ãnj) bag mintea = nj-am cãshtiga, mutrescu ghini s-nu pat tsiva;
7: nu-nj bag mintea cu… = nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi cariva, cã easti glar, ageamit, etc.;
8: lj-bag oarã; lj-bag semnu = mutrescu ghini tra s-li ved tuti cum lipseashti;
9: mi bag (s-dormu) = mi culcu s-dormu, intru tu-ashtirnut tra s-dormu;
10: mi bag cu cariva = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) s-u (s-lu) ambair; ampihiur, ciumulescu, ncalic, fut;
11: ãl bag di cali = ãl cãndãrsescu, lu-anduplic, lu-apuaduc;
12: bag boatsea = (nchisescu di) aurlu;
13: bag tsiva n gurã = mãc tsiva;
14: nu-nj si bagã tsiva n gurã = (di cripãrli tsi li am) escu mãrãnat (shi nu-am orixi ta s-mãc);
15: nu bag ghini n gurã cã… = unãshunã, cãt u bãgai macãrea n gurã;
16: nu bag somnu ntr-oclji = nu dormu dip, nu ncljid ocljilj;
17: nj-bag lãili = intru tu jali (cã-nj muri cariva di soi);
18: l-bag yiu tu groapã = lj-fac mãri cripãri, lj-aduc mãri taxirãts;
19: bag angrãnj namisa di… = ãlj fac si s-cãrteascã, si sã ncaci;
20: ti bag tu mãnã = ti-acats, va pot s-ti fac s-adari tsi voi mini;
21: bag cariva tu pãni; bag pri pãni, bag huzmichear = ãl ljau cu-arugã, lu-arughedz;
22: bag carni tu ureclji; bag zvercã = mi ngrash;
23: li bag mpadi (armili) = mi prudau;
24: bag (zaire) = acumpãr lucri tra s-li am (s-li lucredz, s-li crescu, ti arniu, etc.);
25: nu-lj si bagã mãnã = nu pots s-lu tsãnj, nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu;
26: easti tri bãgari pri-aranã = easti multu bun;
27: lj-bag frica tu oasi = lu-aspar, lu lãhtãrsescu multu);
28: u bag nãinti = trag ninti, mi ljau dupã cariva;
29: l-bag nãinti = lu-aurlu; lu-avin, lu-agunescu, lu mpingu;
30: l-bag dinãpoi = lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, lu-avin;
31: multu mi bag = cilihtisescu;
32: lj-bag cutsutlu la gushi = l-furtsedz s-facã un lucru tsi nu lu-ariseashti;
33: l-bag tu-ahapsi = lu ncljid tu-ahapsi;
34: nj-bag stranjili = mi nvescu;
cumanji/cumanje
cumanji/cumanje (cu-má-nji) sf pl – lucri di cari ari ananghi omlu cati dzuã (mãcari, lucri njits di casã, etc.), tsi li-acumprã din pãzari unãoarã, tra s-li aibã tri ma multu chiro; zaire, zãire, zairei, zaerei, apsun, arizachi, rizachi
{ro: merinde, provizie}
{fr: provision; vivres}
{en: provisions, supplies}
dzãdzãiri/dzãdzãire
dzãdzãiri/dzãdzãire (dzã-dzã-í-ri) sf – vedz tu zãngãnar2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zãngãnar2giungiunar
giungiunar (gĭun-gĭu-nárŭ) sm giungiunari (gĭun-gĭu-nárĭ) –
1: insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi unã soi di shuirat cãndu sh-freacã un di-alantu, cicioarili di dinãpoi); jujunar, juji, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzin-dzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, cherchinez, chirchinec;
2: soi di muscã (insectã, yeatsã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngãnar, zãngrãnã, heavrã
{ro: greier; bondar}
{fr: grillon, cigale; bourdon}
{en: cricket; bumble-bee}
ex: acãtsarã giungiunarlji s-easã; giungiunarlji cãntã tutã veara; lj-cadi un giungiunar ãn gurã; a giungiunarlor (a carcaletslor, a ceatrafiljlor) cãntic
§ dzindzinar (dzin-dzi-nárŭ) sm dzindzinari (dzin-dzi-nárĭ) – (unã cu giungiunar)
§ dzindzir (dzín-dzirŭ) sm dzindziri (dzín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)
ex: dzindzirlji nã cãntã sh-elj
§ dzendzer (dzén-dzerŭ) sm dzendzeri (dzén-dzerĭ) – (unã cu giungiunar)
§ tsindzir (tsín-dzirŭ) sm tsindziri (tsín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)
§ tsintsir (tsín-tsirŭ) sm tsintsiri (tsín-tsirĭ) – (unã cu giungiunar)
§ jujunar (jĭu-jĭu-nárŭ) sm jujunari (jĭu-jĭu-nárĭ) – (unã cu giungiunar)
§ juji (jĭujĭŭ) sm pl(?) – (unã cu giungiunar)
§ jujuescu (jĭu-jĭu-ĭés-cu) vb IV jujuii (jĭu-jĭu-íĭ), jujueam (jĭu-jĭu-ĭámŭ), jujuitã (jĭu-jĭu-í-tã), jujuiri/jujuire (jĭu-jĭu-í-ri) – scot bots ca-atsel scos di-un jujunar (alghinã, yeaspi, zãngãnar, tsintsir, ceatrafil, etc.); zãngãnescu, zãzãescu
{ro: bâzâi, ţiui}
{fr: bourdonner}
{en: buzz, hum}
ex: jujunarlu jujuea mash pi chetrili arsi di soari
hãrzãescu
hãrzãescu (hãr-zã-ĭés-cu) vb IV hãrzãii (hãr-zã-íĭ), hãrzãeam (hãr-zã-ĭámŭ), hãrzãitã (hãr-zã-í-tã), hãrzãiri/hãrzãire (hãr-zã-í-ri) – easti ananghi di tsiva i cariva; am ananghi; ãnj lipseashti; lipsescu, prindi
{ro: trebui}
{fr: devoir, falloir, être nécessaire}
{en: should, ought, must}
ex: vãsiljelu-l hãrzãea sh-nãs (ãlj lipsea, prindea s-lu aibã), un ahtari san; cãndu va ti hãrzãeascã (va s-ai ananghi, va tsã lipseascã) vãrãoarã agiutorlu a nostru; ti hãrzãeashti (tsã lipseashti) mumã
§ hãrzãit (hãr-zã-ítŭ) adg hãrzãitã (hãr-zã-í-tã), hãrzãits (hãr-zã-ítsĭ), hãrzãiti/hãrzãite (hãr-zã-í-ti) – di cari easti ananghi; lipsit
{ro: trebuit}
{fr: qui est nécessaire}
{en: which (what) is missed, needed, short of}
§ hãrzãiri/hãrzãire (hãr-zã-í-ri) sf hãrzãiri (hãr-zã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu hãrzãeashti tsiva; lipsiri
{ro: acţiunea de a trebui}
{fr: action de devoir, de falloir, d’être nécessaire}
{en: action of being needed, of being obliged to do something}
hãrzãiri/hãrzãire
hãrzãiri/hãrzãire (hãr-zã-í-ri) sf – vedz tu hãrzãescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãrzãescuihtizai/ihtizae
ihtizai/ihtizae (ih-ti-zá-i) sf ihtizãi (ih-ti-zắĭ) – atsea tsi lipseashti ca un lucru si s-facã (s-hibã ghini, etc.); atsea tsi-lj lipseashti a unui tra sã-sh treacã bana cum sh-u va; ihtizã, htizã, lipsitã, nivolji, ananghi
{ro: lipsă, necesitate}
{fr: besoin, nécessité}
{en: lack, necessity}
ex: am mari ihtizai (ananghi) di-aestã lugurii; ihtizai (ananghi) am mini ta s-grescu; s-alumtã cu ihtizãili (anãnghiurli) a banãljei; avurã ihtizai (ananghi) ca s-aleagã un amirã
§ ihtizã (ih-ti-zắ) sm ihtizadz (ih-ti-zádzĭ) – (unã cu ihtizai)
§ htizã (hti-zắ) sm htizadz (hti-zádzĭ) – (unã cu ihtizai)
ex: am mari htizã (nivolji, ananghi)
§ itizãescu (i-ti-zã-ĭés-cu) (mi) vb IV itizãii (i-ti-zã-íĭ), itizãeam (i-ti-zã-ĭámŭ), itizãitã (i-ti-zã-í-tã), itizãiri/itizãire (i-ti-zã-í-ri) – nj-lipseashti tsiva, easti ihtizai
{ro: mizerifica}
{fr: occasioner des besoins}
{en: make someone to lack something}
ex: shi itizãeashti (shi ihtizai easti) fumealja di cu njicãzã
§ itizãit (i-ti-zã-ítŭ) adg itizãitã (i-ti-zã-í-tã), itizãits (i-ti-zã-ítsĭ), itizãiti/itizãite (i-ti-zã-í-ti) – tsi easti ihtizai
{ro: mizerificat}
{fr: occasioné des besoins}
{en: made to lack something}
§ itizãi-ri/itizãire (i-ti-zã-í-ri) sf itizãiri (i-ti-zã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easti ihtizai
{ro: acţiunea de a mizerifica}
{fr: action d’occasioner des besoins}
{en: action of making someone to lack something}
itizãiri/itizãire
itizãiri/itizãire (i-ti-zã-í-ri) sf – vedz tu ihtizai
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ihtizaipisti1/piste
pisti1/piste (pís-ti) sf fãrã pl – ncreadirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; ncreadirea tsi u ari cariva cã un lucru easti dealihea; trischii, nom, dinã, fedi, vireauã, imani, besã
(expr: pistea-a mã-sai = angiurãturã urutã di pisti)
{ro: credinţă, religie}
{fr: foi, croyance, religion}
{en: faith, religion}
ex: am mari pisti (ncreadiri, besã) pi zborlu-a tãu; pistea-a noastrã easti-atsea crishtinã; eara crishtinã di pisti; tuts tri pisti murim noi; a dushmanlui pisti nu-lj dã (nu-lj fã ncreadiri)
§ embistosini (em-bis-to-sí-ni) sf embistosinj (em-bis-to-sínjĭ) – ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; ncreadiri, besã, pisti, mbithar
{ro: încredere}
{fr: confiance}
{en: trust}
§ mbitar (mbi-thárŭ) sn pl(?) – pistipsirea tsi lj-u fats a unui cã va facã ashi cum dzãtsi; cãndãrsirea cã nu va ti pruda la dushman; ncreadirea tsi u ari omlu cã un lucru easti dealihea; ncreadiri, besã, pisti, embistosini
{ro: încredere, curaj}
{fr: confiance, courage}
{en: trust, courage}
ex: cãt mbitar (cãtã ncreadiri) aveam trã cama ghini, ahãt mi-aflai pri mari-arãu
§ pistimen (pis-ti-ménŭ) sm, sf, adg pistimenã (pis-ti-mé-nã), pistimenj (pis-ti-ménjĭ), pistime-ni/pistimene (pis-ti-mé-ni) – omlu tsi ari unã pisti; om tsi pistipseashti tu Dumnidzãlu-a lui; om a curi ãlj fats besã sh-pots s-lji zburãshti fãrã s-tsã hibã fricã cã va ti pruda la altsã; om tu cari ai ncreadirea cã va facã tsi va-lj dzãts; om di besã; embistimen, mpistimen, mbistimen, besalã, amaneci, pisto
{ro: credincios, confidant}
{fr: croyant, homme de confiance, confidant}
{en: faithful, trusty man, confidant}
ex: pistimenjlj (besaladzlji) a tãi fãrtats; avea la ahciani nã pistimenã (muljari di ncreadiri) cari avea tuti zaireili pi mãna-a ljei
psuni/psune
psuni/psune (psú-ni) sf psunj (psúnjĭ) – lucri di cari ari ananghi omlu (mãcari, lucri njits di casã, etc.), tsi li-acumprã din pãzari unãoarã, tra s-li aibã tri ma multu chiro; zãire, zaire, zairei, zaerei, arizachi, rizachi
{ro: cumpărături, merinde, provizie}
{fr: provision, emplette, vivres}
{en: purchase, provisions, supplies}
ex: pãni goalã, fãrã psuni (alti mãcãruri acumpãrati)
§ apsun (ap-súnŭ) sn apsuni/apsune – (unã cu psuni)
§ psunisescu (psu-ni-sés-cu) vb IV psunisii (psu-ni-síĭ), psuniseam (psu-ni-seámŭ), psunisitã (psu-ni-sí-tã), psunisiri/psunisire (psu-ni-sí-ri) – acumpãr din pãzari lucri di cari am ananghi (mãcari, lucri njits di casã, etc.), tra s-li am tri ma multu chiro; bag zaire; psunsescu
{ro: procura, apriviziona}
{fr: faire des emplettes, faire des achats, faire des provisions}
{en: purchase, buy supplies}
§ psunisit (psu-ni-sítŭ) adg psunisitã (psu-ni-sí-tã), psunisits (psu-ni-sítsĭ), psunisi-ti/psunisite (psu-ni-sí-ti) – (omlu) tsi ari bãgatã zaire, tsi ari acumpãratã lucri di cari ari ananghi; (lucru) tsi easti acumpãrat; psunsit
{ro: procurat, aprivizionat}
{fr: faire des (emplette, achat) fait}
{en: (supply) purchased, bought}
§ psunisiri/psunisire (psu-ni-sí-ri) sf psunisiri (psu-ni-sírĭ) – atsea tsi fatsi omlu tsi psuniseashti, tsi bagã zaire; psunsiri
{ro: acţiunea de a procura provizii; de a (se) apriviziona; aprovizionare}
{fr: action de faire des emplettes, des achats, des provisions}
{en: action of purchasing, of buying supplies}
§ psunsescu (psun-sés-cu) vb IV psunsii (psun-síĭ), psunseam (psun-seámŭ), psunsitã (psun-sí-tã), psunsiri/psunsire (psun-sí-ri) – (unã cu psunisescu)
§ psunsit (psun-sítŭ) adg psunsitã (psun-sí-tã), psunsits (psun-sítsĭ), psunsiti/psunsite (psun-sí-ti) – (unã cu psunisit)
zairé
RO:provizii
EN:provisions, supplies
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015