DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anafal

anafal (a-ná-falŭ) adv – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; geaba, digeaba, bathava, batiava, ncot, bosh, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac
{ro: zadarnic, pentru nimic}
{fr: en vain, pour rien}
{en: needless, for nothing}
ex: ascumtu anafal (digeaba) s-shadã, iu altu om s-nu s-veadã; umtul nu lji-l scosh anafal (ncot); nu tsã spun di-anafal (digeaba)

§ nafile (na-fi-lé) adv – (unã cu anafal)
ex: nafile (geaba) suntu tuti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ardu

ardu (ár-du) vb III shi II arshu (ár-shĭu), ardeam (ar-deámŭ), arsã (ár-sã), ardiri/ardire (ár-di-ri) shi ardeari/ardeare (ar-deá-ri) – aprindu foclu sh-lu fac un lucru si sta apres; hiu apres sh-foclu mi hunipseashti;
(expr:
1: lj-ardi truplu = truplu lj-easti multu ma caldu ca di-aradã; ari pirito (ari cãlduri, cã easti lãndzit);
2: lu ardu (cireaplu) = aprindu foclu sh-lu ncãldzãscu multu cireaplu tra s-coc pãnea i pita;
3: u ardu = (i) glindisescu, beau arãchii (yin) sh-mi mbet ghini; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.); (ii) u-arãd cu minciunj; u plãnãsescu; u-ancaltsu; lj-u bag (trag) cãlupea (cuvata, sãmarlu, shaua, tastrul di gushi, etc.);
4: s-ardi (di soari, cãldurã) = (i) (earbã, lilici, etc.) mãrãnghiseashti, pãleashti, vishtidzashti, s-usucã, etc.; (ii) (chealea-a omlui) tsi s-pãleashti, s-pãrjileashti, s-dugureashti, arushashti di shideari multã tu soari;
5: ti ardi (tu mãcari) = tsi ari un gustu ntsãpãtor cãndu u badz ãn gurã sh-ti fatsi s-ti usturã limba sh-gura; easti foc (tu mãcari);
6: nj-ardi (s-fac tsiva); ardu trã tsiva; ardu dupã tsiva; ardu di dor = am mari mirachi (s-fac tsiva, s-am tsiva), mor (dupã tsiva);
7: mi-ardi tu hicati = mi nvirineadzã multu;
8: va ts-ardu unã = va tsã dau unã pliscutã)
{ro: arde; încălzi}
{fr: brûler, incendier}
{en: burn}
ex: suntu doi frats vruts, ardu di dor
(expr: au mari mirachi) si s-veadã, ma un munti ãlj disparti (angucitoari: ocljilj); cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; a njia-nj ardi caplu foc
(expr: am pirito; hiu nvirinat), sh-a lui lj-ardi
(expr: sh-el ari mirachi) di-agioc; s-arsi casa-al Cola; nica ardi (easti apreasã) lampa; andartsilj arsirã (deadirã foc ali) Avdela tu 1905; nj-cãdzu tsearã pri mãnã sh-mi arsi; ardi ca foclu; nu-lj bãgai oarã sh-mãcarea s-arsi pri foc; fudz cã va ts-ardu unã!
(expr: va tsã dau unã pliscutã); muljarea lu-arsi cireaplu
(expr: lu ngãldzã trã cutseari pãni i pitã); arsirã apoi cireaplu di noauã ori; s-u-ardu
(expr: s-glindisescu, s-mi mbet) astãsearã; earba s-arsi
(expr: mãrãnghisi) di cãldurã; ghela-aestã ardi
(expr: ti usturã tu gurã cãndu u mãts); pipiryeili-aesti ardu multu
(expr: suntu foc, ti usturã limba cãndu li mãts); ahurhi s-lu ardã tu inimã
(expr: s-aibã mari mirachi); ardea trã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aroatã1

aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}

§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã

§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)

§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã

§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)

§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)

§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arushinã

arushinã (a-ru-shí-nã) sf arushinj (a-ru-shínjĭ) – dzamã groasã, tsi-alicheashti ca unã soi di cirish (tutcali), scoasã di-unã soi di arburi ca chinlu, bradlu, etc.; arucinã, arãcini, arãtsini, ritsinã, rãshinã
{ro: răşină}
{fr: résine}
{en: resin}
ex: arushinã di chin

§ arucinã (a-ru-cí-nã) sf arucinj (a-ru-cínjĭ) – (unã cu arushinã)

§ arãcini/arãcine (a-rã-cí-ni) sf arãcinj (a-rã-cínjĭ) – (unã cu arushinã)

§ arãtsini/arãtsine (a-rã-tsí-ni) sf arãtsinj (a-rã-tsínjĭ) – (unã cu arushinã)

§ ritsinã (ri-tsí-nã) sf ritsinj (ri-tsínjĭ) – (unã cu arushinã)

§ rãshinã (rã-shí-nã) sf rãshinj (rã-shínjĭ) – (unã cu arushinã);
ex: dzada aestã nu easti bunã, nu-ari multã rãshinã

§ rãshinos (rã-shi-nósŭ) adg rãshinoasã (rã-shi-nŭá-sã), rãshinosh (rã-shi-nóshĭ), rãshinoasi/rãshinoase (rã-shi-nŭá-si) – tsi ari s-facã cu rãshina; tsi ari rãshinã
{ro: răşinos}
{fr: résineux}
{en: resinous}
ex: lemnul aestu easti rãshinos (cu rãshinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bathava

bathava (bat-ha-vá) adv – [bãgats oarã cã tu zborlu “bathava” avem unã exceptsii: botsli “t” shi “h” s-avdu ahoryea] – (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; (lucru) tsi nu-adutsi vãrã hãiri; batiava, geaba, digeaba, anafal, bosh, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac; (fig: bathava = tsi custuseashti multu putsãn, tsi easti multu eftin; canda easti datã geaba)
{ro: zadarnic, pentru nimic, gratis}
{fr: en vain, pour rien, gratuit}
{en: needless, for nothing, for free}
ex: s-nu-ashteptsã bathava (geaba, ncot); lu-acumpãrai bathava (geaba, trã dip tsiva)

§ batiava (ba-ti-ĭa-vá) adv – (unã cu bathava)
ex: lãna agiumsi eftinã, batiava (dip geaba, trã dip tsiva); batiava (fãrã paradz, trã dip tsiva) nã dusi tu luntri pãnã la Ayiu-Nauni; lucreadzã batiava (digeaba, fãrã paradz); u-aflai batiava (fig: multu eftinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

beau1

beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã

§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bicriu

bicriu (bi-críŭ) adg bicrii/bicrie (bi-crí-i), bicrii (bi-críĭ), bicrii (bi-críĭ) – tsi lu-arãseashti multu tra s-bea biuturi cu shpirtu (si s-facã tsai, dzadã, cucutã, etc.); tsi sã mbeatã multu; mbitãtor, ambitãtor, ãmbitãtor, mbitãtonj, ambitãtonj, ãmbitãtonj
{ro: beţiv}
{fr: ivrogne}
{en: drunk}
ex: easti un bicriu (mbitãtor) nu bagã tu cornu tsi-ts dzãtsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bosh

bosh (bóshĭŭ) adv – (tsi s-fatsi) trã dip tsiva; (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; (lucru tsi easti dat, faptu, etc. shi) cari nu-adutsi vãrã hãiri; anafal, geaba, digeaba, bathava, batiava, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac
{ro: zadarnic, pentru nimic}
{fr: en vain, pour rien}
{en: needless, for nothing}
ex: ma, bosh (geaba), Lena nu eara tri nãs

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cac2

cac2 (cácŭ) adv invar – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; anafal, geaba, digeaba, bathava, batiava, bosh, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt
{ro: în zadar}
{fr: en vain}
{en: in vain}
ex: nu grea zboarã tu cac (geaba)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caicã2

caicã2 (ca-í-cã) sf caitsi/caitse (ca-í-tsi) – soi di-amaxi njicã pri lami di lemnu i her (ti-un ficior i doi mash), pri cari s-alinã cilimeanjlji tra s-arunicã aripidina pi neauã; amaxi di earnã (traptã di calj) cari, tu loc di-arocuti ari lami (ca lipidz lundzi shi suptsãri di lemnu i her) tsi u fac amaxea s-arunicã lishor pi neauã; sanji;
(expr: mi fac caica = beau arãchii (yin) sh-mi mbet multu; mi mbet, mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.))
{ro: sanie}
{fr: traîneau}
{en: sleigh}
ex: tutã dzua shidzu pi gljatsã cu caica; aflai doauã oasi trã caicã (sanji); s-featsi caica
(expr: si mbitã); lj-bãgash oarã? eara caica
(expr: eara mbitat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã