DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

areu1

areu1 (a-réŭ) sn areuri (a-ré-urĭ) –
1: arada nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori (idyea soi) a idyiului lucru; reu, adeti, cumpiti, mor, murari, datã, sistimã, sinitisi, sinitii, zãconi, tabieti;
2: purtari, apucãturã, hui, reu
{ro: obicei, tradiţie; purtare, apucături}
{fr: coutume, habitude; comportement}
{en: custom, tradition; behavior, manners}
ex: areurli (adetsli) armãneshti; areurli (apucãturli, huili) fureshti; nu-ari buni areuri (hui); sivdaea-i ambutsitã di areuri (adets, zãconj) di zãmani; vedz alti areuri (arãdz), alti adets; ciudisits di mushiteatsa shi di areurli a ljei atseali aleapti

§ reu1 (réŭ) sn reuri (ré-urĭ) – (unã cu areu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chitapi/chitape

chitapi/chitape (chi-tá-pi) sf chitãchi (chi-tắchĭ) – acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã isturii (spuneri, puizii, nvitsãturi, etc.); acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; vivlii, tifteri, catastih, catalog, condicã, tetradiu, aradã; (fig: chitapi = leadzi aflatã tu adetsli, icã scriatã tu tifterli-a chivernisiljei; adeti, aradã, leadzi, nom, zãcon, zaconj)
{ro: carte, registru}
{fr: livre, régistre}
{en: book, register}
ex: ea s-videm tsi dzãtsi tu chitapi (carti, catastih); mi scrie tu chitapi (tifteri); tora scot chitapea (tifterea); dupã chitapi (fig: arãdz, adets, ledz) nu easti tu cãdeari

§ chitapci (chi-tap-cí) sm chitapceadz (chi-tap-cĭádzĭ) – atsel tsi ari frundida-a cãrtsãlor (a vivliilor, a tifterlor, etc.) dit un udã i dit unã casã maxus adratã tr-aestu lucru (iu dunjaea poati s-yinã s-li mutreascã, s-li-acumpãrã i s-li lja cu nichi); atsel tsi ari frundida-a tifterlor di la chivernisi
{ro: librar, bibliotecar, arhivar}
{fr: libraire, bibliothécaire, archiviste}
{en: book seller, librarian, archivist}
ex: chitapcilu-nj scria nã arvoalã

§ chitib (chi-tíbŭ sm chitibeanj (chi-tí-beanjĭ) – grãmãtic tsi tsãni cãrtsãli (di la huchiumati)
{ro: greffier}
{fr: greffier}
{en: registrar}

§ chitaplãchi/chitaplãche (chi-ta-plắ-chi) sf chitaplãchi (chi-ta-plắchĭ) – tehnea tsi u fatsi un chitapci; tehnea tsi u fatsi un grãmãtic, un chitib
{ro: meseria de librar, de bibliotecar or de arhivar}
{fr: métier de libraire, de bibliothécaire ou d’archiviste}
{en: book seller, librarian or archivist occupation}
ex: itsido, chitaplãchea easti cu nami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

leadzi/leadze

leadzi/leadze (leá-dzi) sf ledz (ledzĭ) – regulã (nom) astãsitã di chivernisi, sutsiitati, bisearicã, adeti, etc.; nom, zãcon, zagon, zaconj;
(expr: pi leadzea-a mea! = unã soi di giurat, c-atseali spusi suntu dealihea; giur)
{ro: lege, canon}
{fr: loi, canon}
{en: law, rule}
ex: eara unã leadzi, cari nu lãsa ca aushlji s-bãneadzã cama multu di 70 di-anj; ta s-nu hibã pidipsit di leadzi, lu tsãnu ascumtu multu chiro; omlu aestu nu-ari leadzi, ni inimã; pi leadzea-a mea
(expr: tsã giur), tsi tsã spun easti ndreptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nom

nom (nomŭ) sn nomuri (nó-murĭ) –
1: regulã astãsitã di chivernisi (sutsiitati, bisearicã, adeti, etc.); leadzi, zaconj, zacon, zagon, za-ghon;
2: pistea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi ledzli tsi el prindi s-li-ascultã; pisti, fedi, trischii, dinã, imani
{ro: lege, canon; credinţă}
{fr: loi, canon; foi}
{en: law, rule; belief}
ex: nomlu (leadzea) nu u dãdea (nu u-alãsa); cãni fãrã nom (pisti); sh-u bãgã s-u lja nveastã, cu tuti cã nomlu (leadzea) nu u dãdea (nu u-alãsa); nomlu nu-alasã s-mãcãm carni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urdzãcã

urdzãcã (ur-dzắ-cã) sf urdzãts (ur-dzắtsĭ) – agru-earbã (jumearã) tsi creashti prit locuri grasi (cu multi cuprii, bãlidz, etc.), tsi ari pri trup sh-pri frãndzã schinj tsi ntsapã multu, cãndu da di chealea-a omlui (u-arushashti chealea shi-lj scoati bishits) sh-cari, primuveara, cãndu easti tinirã shi crehtã, s-adunã trã mãcãruri sh-piti, icã s-usucã (shi s-fatsi “uscati”) trã mãcari earna; urticã; urdzicã; (fig:
1: urdzãcã (adg invar) = om arãu, muljari arauã; expr:
2: criscurã urdzãtsli? s-acupiri cupria = zbor tsi s-dzãtsi cãndu faptili uruti suntu-acupiriti cu fapti mushati)
{ro: urzică}
{fr: ortie}
{en: nettle}
ex: di agiun mãts sh-urdzãts; mãncãm urdzãts astãdz; mi-arãseashti pita di urdzãts uscati; yini dzua-alantã nã moashi s-adunã urdzãts, ti vãrnã pitã; li-amistica cu urdzãts shi fãtsea nã pãni; l-bãtu cu urdzãca; cu zborlu ahãt dultsi sh-ashtirnat, sh-u scoasi dit urdzãts

§ urticã (ur-tí-cã) sf urtitsi/urtitse (ur-tí-tsi) – (unã cu urdzãcã)

§ urdzicã (ur-dzí-cã) sf urdzits (ur-dzítsĭ) – (unã cu urdzãcã)
ex: easti urdzicã (fig: arauã) feata-aestã

§ urdzãcami/urdzãcame (ur-dzã-cá-mi) sf urdzãcãnj (ur-dzã-cắnjĭ) – multimi di urdzãts, loc mplin di urdzãtsi; urdzicami
{ro: urzicar}
{fr: nombre d’orties; lieu couvert d’orties}
{en: multitude of nettles; place covered by nettles}

§ ur-dzicami/urdzicame (ur-dzi-cá-mi) sf urdzicãnj (ur-dzi-cắnjĭ) – (unã cu urdzãcami)

§ urdzãcoanji/urdzãcoanje (ur-dzã-cŭá-nji) sf urdzãconj (ur-dzã-cónjĭ) – pitã di urdzãts
{ro: plăcintă de urzici}
{fr: galette faite avec des orties}
{en: Aromanian nettle pie}

§ urdzãc (ur-dzắcŭ) (mi) vb I urdzãcai (ur-dzã-cáĭ), urdzãcam (ur-dzã-cámŭ), urdzãcatã (ur-dzã-cá-tã), urdzãca-ri/urdzãcare (ur-dzã-cá-ri) – dau cu urdzãcã di cariva; nji s-arushashti chealea sh-fac bishits tu itsi parti di trup (mãnã, fatsã, etc.), cu cari ded di urdzãts; (mi) bishichedz di urdzãcã; urdzic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãcon

zãcon (zã-cónŭ) sn zãcoani/zãcoane (zã-cŭá-ni) – leadzi, nom, zagon, zaconj
{ro: lege, canon}
{fr: loi, canon}
{en: law, rule}
ex: zãcoanili (nomurli) al Dumnidzã; zãconlu (nomlu) a tatãlui

§ zaconj (za-cónjĭŭ) sn pl(?) – (unã cu zãcon)

§ zagon (za-ghón) sn zagoani/zagoane (za-ghŭá-ni) – (unã cu zãcon)
ex: s-dishcljidã zagoani dzuã sh-noapti

§ zãconi/zãcone (zã-có-ni) sf zãconj (zã-cónjĭ) – unã aradã nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; adeti, areu, nvets, tabieti, aradã, idiomã, idiumã, hui, sistimã, sinitii, sinitisi
{ro: obicei}
{fr: coutume, habitude, usage}
{en: custom, usage}
ex: ashi easti zãconea (adetea) aclo; cati hoarã cu zãconea-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã