|
|
zacati/zacate
zacati/zacate (zá-ca-ti) sf pl – lucri di njicã tinjii tsi dzac (s-aflã) n casã; lucruri di njicã simasii; lucruri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; lucri din casã tsi s-ashternu mpadi; zãcãturi; (fig: zacati = zboarã goali fãrã simasii; chirturi, hãbãri, curcufeli, curcu-fexali, curnufexali, cãpãchi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, bufchi, pufchi, shahlamari, etc.)
{ro: lucruri din casă; mărunţişuri, nimicuri, fleacuri}
{fr: bagatelles, futiles, babioles}
{en: house things of small importance; bagatelles, trifles}
§ zãcãturã (zã-cã-tú-rã) sf zãcãturi (zã-cã-túrĭ) – (unã cu zacati)
bãrcudii
bãrcudii (bãr-cu-díĭ) sf pl – lucri di njicã simasii; lucri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; zboarã goali; curcufeli, curcufexali, curnufexali, chirturi, cãpãchi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, bufchi, pufchi, shahlamari, zacati, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: nimicuri, fleacuri}
{fr: bagatelles}
{en: bagatelles}
bufcã
bufcã (búf-cã) sf bufchi/bufche (búf-chi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, fundã, tufã, ciuciulã, ciuciulcã (fig: bufchi/bufche = lucruri di njicã simasii; lucruri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; pufchi, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, chirãturi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, shahlamari, zacati, zãcãturi)
{ro: moţ, creastă}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: gãljinã cu bufcã
colja-mbolja
colja-mbolja (có-ljĭam-bó-ljĭa) invar – lucri di njicã simasii; lucri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; zboarã goali; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, chirturi, cãpãchi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, bufchi, pufchi, shahlamari, zacati, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, etc.;
(expr: colja-mbolja, Yeani cushuri! = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-fatsi oaspi diunãoarã, cu tutã dunjaua, ashi dinapandiha, tri lucri di njicã simasii, lucri di njicã tinjii)
{ro: nimicuri, fleacuri}
{fr: vétiles, sornettes}
{en: trifles, bagatelles}
ex: tsi ari trã vindeari?, e, colja-mbolja; tsi dzãtsi, lai?, e, colja-mbolja (tsiva, mash curcufeli, chirãturi)
curcufeli
curcufeli (cur-cu-fé-li) sf pl – lucruri di njicã simasii; lucruri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; curcufexali, curnufexali, bãrcudii, cãpãchi, chirturi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamari, zacati, zãcãturi
{ro: mofturi, fleacuri}
{fr: vétilles, niaiseries, sornettes}
{en: trifles, silliness, idle-talk}
§ curcufexali/curcufexale (cur-cu-féc-sa-li) sf pl – (unã cu curcufeli)
§ curnufexalã (cur-nu-féc-sa-lã) sf sing shi curnufexali/curnufexale (cur-nu-féc-sa-li) sf pl – (unã cu curcufeli)
hãbari/hãbare
hãbari/hãbare (hã-bá-ri) sf hãbãri (hã-bắrĭ) – shtiri (glas, noauã) tsi s-da (s-pitreatsi) la cariva (la lumi); cunushtearea (shtirea) tsi u ari cariva ti un lucru (tsi easti, cum s-fatsi, etc.); haberi, shtiri, noauã, nauã, mãndatã, halat, glas, idisi, zbor; (fig:
1: hãbari = burduval, hãbari di jali, ti moartea-a unui om;
2: hãbãri = lucri di njicã simasii; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpãchi, chirturi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palãvri, pãlãvri, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamãri, zacati, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, etc.; expr:
3: lj-dau (di) hãbari = lj-dzãc tra si shtibã tsi s-featsi, lj-pitrec unã hãbari (cu om, cu-unã carti, etc.);
4: ljau di hãbari = (i) aflu-unã hãbari; (ii) aduchescu, achicãsescu, ljau di ureaclji, ljau di vish;
5: nu nj-am hãbari = (i) nu shtiu tsiva; (ii) nu mi mealã dip;
6: am hãbari = shtiu, am aflatã;
7: nu nj-am hãbari (di-un lucru) = nu shtiu s-lu fac, nu lu-aduchescu (lucrul), nu nj-acatsã mãna;
8: li ngrosh hãbãrli = li-aspun ma mãri di cum suntu hãbãrli (li trag groasi) tra s-mi cãmãrusescu;
9: fãrã (s-dau) hãbari = aniorihta, anipandiha)
{ro: veste, ştire}
{fr: nouvelle; nouvelle lugubre qui annonce une mort}
{en: news, bad news, announcement}
ex: v-aduc hãbari (shtiri) bunã; s-da di hãbari (s-dzãcã); iu s-aflã aestu loc hãbari nu-am
(expr: nu shtiu); eu cãntu jilos cãnd avdu hãbãrli (fig: shtirli di jali, di moarti) di la noi; ali dadi-lj dusi hãbarea (fig: burduvalu, stirea di moarti); lj-adusirã hãbãrli (fig: shtirli di moarti); lja i nu lja di hãbari?
(expr: aducheashti ma nu-aducheashti?); s-nu lja di hãbari
(expr: s-nu-aflã; s-nu-aducheascã) dratslji; hãbari nu-ari
(expr: nu-l mealã); li ngrushe hãbãrli
(expr: li featsi ma mãri hãbãrli tra si s-alavdã ma multu); mãcãri, nu hãbãri!
(expr: nu glãrinj, zboarã goali); vinji fãrã hãbari
(expr: pi napandiha, fãrã s-da hãbari); grits-lji s-yinã sh-nãs, poati c-ari hãbari
(expr: cã shtii); deadi hãbari (spusi) la ascherea dit unã hoarã; loarã di hãbari
(expr: aflarã) iu lja pãni amirãlu; pitricurã hãbari (pitricurã om s-lã dzãcã) s-easã; lo hãbãri (nali) buni di la hilj-su; tsi hãbãri? (tsi nali?); di tuti nj-am hãbari
lãpãrdii/lãpãrdie
lãpãrdii/lãpãrdie (lã-pãr-dí-i) sf lãpãrdii (lã-pãr-díĭ) – zboarã goali sh-fãrã noimã icã simasii; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpãchi, chirturi, hãbãri, lishinãturã, mandzali, palavrã, pãlavrã, bufchi, pufchi, shahlamarã, zacati, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: balivernă, braşoavă}
{fr: blague, baliverne}
{en: cock-and-bull story, old wives’ tale}
lishin1
lishin1 (li-shínŭ) sn lishinuri (li-shí-nurĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu, aniorihta, sh-cheari cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di el, cu tuti cã inima nu-lj pãpseashti di bãteari shi anasa nu-lj si curmã (di itia cã ari unã lãngoari, di nimãcari, di slãbintsã, di-aspãreari, di-un copus multu mari tsi-l featsi, di sinhisi mari, etc.); starea (catastasea) tu cari s-aflã omlu dupã tsi-lj yini andralã, cadi mpadi sh-nu mata shtii tsi s-fatsi deavãrliga; milii, amilii, cãpãiri
{ro: leşin}
{fr: évanouissement}
{en: fainting}
ex: nã sãhati tsãnu lishinlu, nu pistipseam cã va si s-dishteaptã
§ lishin2 (li-shínŭ) (mi) vb I lishinai (li-shi-náĭ), lishinam (li-shi-námŭ), lishinatã (li-shi-ná-tã), lishinari/lishinare (li-shi-ná-ri) – nj-cher cunushtearea shi aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini (dinãoarã, fãrã s-bag oarã i s-aduchescu tsi s-fatsi); nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãngoari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-cadi milii; nj-yini lishin (milii); lishin, lishnedz, ligusescu;
(expr:
1: lishin (cad mpadi) di-arãdeari = arãd multu sh-cu hohuti; cãpãescu, cãpuescu, cãhtescu, pãhãescu, cãrcãredz, mor di-arãdeari;
2: lishin (cad mpadi) di plãndzeari = plãngu multu di multu;
3: nj-yini s-lishin (s-cad mpadi) di nimãcari = hiu multu nimãcat; nj-easti multã foami)
{ro: leşina, pierde cunoştinţa; a-i veni rău}
{fr: s’évanouir, perdre connaissance; être pris de faiblesse; se trouver mal}
{en: faint, become unconscious}
ex: Zora lishinã (lj-vinji milii); lishinãm di mãrsinari
(expr: mãrsinãm ahãntu multu cã), va nã creascã n pãntic moari; acãtsarã s-arãdã shi sã s-lishinã di arãdeari; arãdea di s-lishina
(expr: cãpãea, pãhãea) di mini; lishinai mãrata-nj di-arãdeari; ficiori, feati-arãd, s-lishinã
(expr: cãhtescu, cãrcãreadzã di-arãdeari); yeatsrãlj alantsã s-lishina di-arãsuti; plãmsi-plãmsi pãnã cãdzu mpadi lishinat; s-dishtiptã ficiorlu shi ma lishinã di plãngu; scoati ahtari boatsi, cã tuts cãts avdu, lishinã sh-cad mpadi
§ lishinedz (li-shi-nédzŭ) (mi) vb I lishinai (li-shi-náĭ), lishinam (li-shi-námŭ), lishinatã (li-shi-ná-tã), lishinari/lishinare (li-shi-ná-ri) – (unã cu lishin2)
mandzali/mandzale
mandzali/mandzale (mán-dza-li) sf pl – zboarã goali sh-fãrã noimã icã simasii; lucri njits sh-fãrã simasii; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpãchi, chirturi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturi, palãvri, pãlãvri, bufchi, pufchi, shahlamari, zacati, zãcãturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: baliverne, nimicuri}
{fr: choses futiles, babioles, balivernes}
{en: cock-and-bull stories, old wives’ tale}
ex: grandzali, mandzali (chirturi, curcufexali)
pãlavrã
pãlavrã (pã-lá-vrã) sf pãlãvri (pã-lắ-vri) – zboarã goali sh-fãrã mari simasii; palavrã, papardeli, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpachi, chirturi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturã, mandzali, bufchi, pufchi, shahlamarã, zacati, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja mbolja, etc.;
(expr: talji (tradzi) pãlãvri = zburashti glãrinj, dzãtsi chirturi, minciunj)
{ro: palavră}
{fr: hâblerie; rodomontade}
{en: chatter, jabber, bragging}
ex: nã trapsi ndauã pãlãvri
(expr: dzãtsi zboarã goali, minciunj, papardeli); cari ascultã pãlãvrili-a lui
§ palavrã (pa-lá-vrã) sf palãvri (pa-lắ-vri) – (unã cu pãlavrã)
ex: talji multi palãvri
(expr: dzãtsi zboarã goali, papardeli)
§ pãlãvrescu (pã-lã-vrés-cu) vb IV pãlãvrii (pã-lã-vríĭ), pãlãvream (pã-lã-vreámŭ), pãlãvritã (pã-lã-vrí-tã), pãlãvriri/pãlãvrire (pã-lã-vrí-ri) – dzãc mash pãlãvri (chirturi, papardeli, minciunj, etc.)
{ro: pălăvrăgi}
{fr: bavarder, caqueter}
{en: chatter, blab}
ex: tutã dzua pãlãvreashti, cum nu-l doari gura?
§ pãlãvrit (pã-lã-vrítŭ) adg pãlãvritã (pã-lã-vrí-tã), pãlãvrits (pã-lã-vrítsĭ), pãlãvri-ti/pãlãvrite (pã-lã-vrí-ti) – tsi dzãtsi pãlãvri
{ro: pălăvrăgi}
{fr: bavarder, caqueter}
{en: chatter, blab}
§ pãlãvriri/pãlãvrire (pã-lã-vrí-ri) sf pãlãvriri (pã-lã-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãlãvreashti
{ro: acţiunea de a pălăvrăgi; pălăvrăgeală}
{fr: action de bavarder, de caqueter}
{en: action of chattering, of blabbing}
§ pãlãvrãgi (pã-lã-vrã-gí) sm, sf pãlãvrãgioa-nji/pãlãvrãgioanje (pã-lã-vrã-gĭŭá-nji), pãlãvrãgeadz (pã-lã-vrã-gĭádzĭ), pãlãvrãgioanji/pãlãvrãgioanje (pã-lã-vrã-gĭŭá-nji) – om tsi zburashti multu; om tsi dzãtsi mash zboarã goali sh-fãrã mari simasii; om tsi scoati mash pãlãvri din gurã
papardelã
papardelã (pa-par-dhé-lã) sf papardeli/papardele (pa-par-dhé-li) – zboarã goali sh-fãrã noimã icã simasii; bãrcudii, curcufeli, cur-cufexali, curnufexali, cãpachi, chirturi, hãbãri, lãpãrdii, lishinã-turã, mandzali, palavrã, pãlavrã, bufchi, pufchi, shahlamarã, zacati, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja mbolja, etc.;
(expr: talji papardeli = zburashti glãrinj, dzãtsi chirturi, minciunj)
{ro: balivernă, braşoavă}
{fr: blagues, balivernes}
{en: cock-and-bull stories, old wives’ tales}
ex: nj-yini s-vom cãndu avdu ahtãri papardeli!