|
zãzãescu
zãzãescu (zã-zã-ĭés-cu) vb IV – vedz tu zãngãnar2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zãngãnar2giungiunar
giungiunar (gĭun-gĭu-nárŭ) sm giungiunari (gĭun-gĭu-nárĭ) –
1: insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi unã soi di shuirat cãndu sh-freacã un di-alantu, cicioarili di dinãpoi); jujunar, juji, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzin-dzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, cherchinez, chirchinec;
2: soi di muscã (insectã, yeatsã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngãnar, zãngrãnã, heavrã
{ro: greier; bondar}
{fr: grillon, cigale; bourdon}
{en: cricket; bumble-bee}
ex: acãtsarã giungiunarlji s-easã; giungiunarlji cãntã tutã veara; lj-cadi un giungiunar ãn gurã; a giungiunarlor (a carcaletslor, a ceatrafiljlor) cãntic
§ dzindzinar (dzin-dzi-nárŭ) sm dzindzinari (dzin-dzi-nárĭ) – (unã cu giungiunar)
§ dzindzir (dzín-dzirŭ) sm dzindziri (dzín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)
ex: dzindzirlji nã cãntã sh-elj
§ dzendzer (dzén-dzerŭ) sm dzendzeri (dzén-dzerĭ) – (unã cu giungiunar)
§ tsindzir (tsín-dzirŭ) sm tsindziri (tsín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)
§ tsintsir (tsín-tsirŭ) sm tsintsiri (tsín-tsirĭ) – (unã cu giungiunar)
§ jujunar (jĭu-jĭu-nárŭ) sm jujunari (jĭu-jĭu-nárĭ) – (unã cu giungiunar)
§ juji (jĭujĭŭ) sm pl(?) – (unã cu giungiunar)
§ jujuescu (jĭu-jĭu-ĭés-cu) vb IV jujuii (jĭu-jĭu-íĭ), jujueam (jĭu-jĭu-ĭámŭ), jujuitã (jĭu-jĭu-í-tã), jujuiri/jujuire (jĭu-jĭu-í-ri) – scot bots ca-atsel scos di-un jujunar (alghinã, yeaspi, zãngãnar, tsintsir, ceatrafil, etc.); zãngãnescu, zãzãescu
{ro: bâzâi, ţiui}
{fr: bourdonner}
{en: buzz, hum}
ex: jujunarlu jujuea mash pi chetrili arsi di soari
zãngãnar2
zãngãnar2 (zãn-gã-nárŭ) sm zãngãnari (zãn-gã-nárĭ) – soi di muscã (insectã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngrãnã, giungiunar, heavrã
{ro: bondar}
{fr: bourdon}
{en: bumble-bee}
§ zãngrãnã (zãn-grã-nắ) sm zãngrãnadz (zãn-grã-nádzĭ) – (unã cu zãngãnar2)
§ zãngã-nescu (zãn-gã-nés-cu) vb IV zãngãnii (zãn-gã-níĭ), zãngãneam (zãn-gã-neámŭ), zãngãnitã (zãn-gã-ní-tã), zãngãniri/zãngãnire (zãn-gã-ní-ri) – scot bots ca-atsea scoasã di-un zãngãnar (alghinã, yeaspi, etc.); scot un vrondu ca-atsel faptu di-un fus i sfurlã tsi s-anvãrteashti agonja; fac vrondu ca-atsel di singiri tsi s-minã (metali tsi s-agudescu di tsiva, etc.); vãngãnescu, zvãngãnescu, zãzãescu
{ro: bâzâi, zăngăni, zbârnâi, sfârâi}
{fr: bourdonner; (faire) résonner (en parlant des toupis); rendre un son métallique}
{en: buzz, hum; clank, rattle}
ex: zãngãneashti dzeana di zãngãnari
§ zãngãnit (zãn-gã-nítŭ) adg zãngãnitã (zãn-gã-ní-tã), zãngãnits (zãn-gã-nítsĭ), zãngãniti/zãngãnite (zãn-gã-ní-ti) – cari ari faptã un vrondu ca-atsel a zãngãnarlui, a fuslui i a sfurlãljei tsi si-anvãrteashti; tsi s-avdi ca vrondul faptu di-un zãngãnar (fus, sfurlã, singiri, etc.); vãngãnit, zvãngãnit, zãzãit
{ro: bâzâit, zângănit, zbârnâit, sfârâit}
{fr: bourdonné; qui a résonné, rendu un son métallique}
{en: buzzed, hummed; clanked, rattled}
§ zãngãniri/zãngãnire (zãn-gã-ní-ri) sf zãngãniri (zãn-gã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (un zãngãnar, un fus, unã sfurlã, unã singiri, etc.) zãngãneashti; vãngãniri, zvãngãniri, zãzãiri
{ro: acţiunea de a bâzâi, de a zângăni, de a zbârnâi, de a sfârâi; bâzâire, zângănire, zbârnâire, sfârâire}
{fr: action de bourdonner; de (faire) résonner (en parlant des toupis); de rendre un son métallique; bourdonnement}
{en: action of buzzing, of humming; of clanking, of rattling}