DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

giungiunar

giungiunar (gĭun-gĭu-nárŭ) sm giungiunari (gĭun-gĭu-nárĭ) –
1: insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti (sh-cari fatsi unã soi di shuirat cãndu sh-freacã un di-alantu, cicioarili di dinãpoi); jujunar, juji, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzin-dzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, cherchinez, chirchinec;
2: soi di muscã (insectã, yeatsã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngãnar, zãngrãnã, heavrã
{ro: greier; bondar}
{fr: grillon, cigale; bourdon}
{en: cricket; bumble-bee}
ex: acãtsarã giungiunarlji s-easã; giungiunarlji cãntã tutã veara; lj-cadi un giungiunar ãn gurã; a giungiunarlor (a carcaletslor, a ceatrafiljlor) cãntic

§ dzindzinar (dzin-dzi-nárŭ) sm dzindzinari (dzin-dzi-nárĭ) – (unã cu giungiunar)

§ dzindzir (dzín-dzirŭ) sm dzindziri (dzín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)
ex: dzindzirlji nã cãntã sh-elj

§ dzendzer (dzén-dzerŭ) sm dzendzeri (dzén-dzerĭ) – (unã cu giungiunar)

§ tsindzir (tsín-dzirŭ) sm tsindziri (tsín-dzirĭ) – (unã cu giungiunar)

§ tsintsir (tsín-tsirŭ) sm tsintsiri (tsín-tsirĭ) – (unã cu giungiunar)

§ jujunar (jĭu-jĭu-nárŭ) sm jujunari (jĭu-jĭu-nárĭ) – (unã cu giungiunar)

§ juji (jĭujĭŭ) sm pl(?) – (unã cu giungiunar)

§ jujuescu (jĭu-jĭu-ĭés-cu) vb IV jujuii (jĭu-jĭu-íĭ), jujueam (jĭu-jĭu-ĭámŭ), jujuitã (jĭu-jĭu-í-tã), jujuiri/jujuire (jĭu-jĭu-í-ri) – scot bots ca-atsel scos di-un jujunar (alghinã, yeaspi, zãngãnar, tsintsir, ceatrafil, etc.); zãngãnescu, zãzãescu
{ro: bâzâi, ţiui}
{fr: bourdonner}
{en: buzz, hum}
ex: jujunarlu jujuea mash pi chetrili arsi di soari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãc

mãc (mắcŭ) vb I mãcai (mã-cáĭ), mãcam (mã-cámŭ), mãcatã (mã-cá-tã), mãcari/mãcare (mã-cá-ri) – bag tu gurã lucri ti mãcari (li-ameastic sh-lji ngljit); mãncu, dipishescu;
(expr:
1: mãc hap-hup = mãc cu vrondu, cu-agunjii, u-ascapit mãcarea fãrã s-u ciumulescu ghini;
2: mãc nafoarã = nu mãc acasã ma nafoarã la hani, lucantã, mianei;
3: ãnj si mãcã (tsiva) = mi-arãseashti multu s-mãc (tsiva); am mari orixi s-mãc (tsiva);
4: nu-nj si mãcã = nu-am orixi, nu-nj yini s-mãc (di mãrazi, di nvirinari);
5: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro, tsi agãrshashti multu;
6: mãcã, canda yini di la (eara la) agru = mãcã multu, cu limãryii, canda nu-ari mãcatã di multu chiro di-agiun tsi easti;
7: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
8: mi mãcã (chealea) = aduchescu tsiva pi cheali tsi mi fatsi s-mi zgrãm;
9: mi mãcã limba = mizi ashteptu tra s-dzãc tsiva; nu pot s-mi tsãn ta s-nu zburãscu; nu pot s-tsãn misticadz;
10: l-mãc (herlu) cu-arinia = dau cu lima, l-frec sh-lu-arod (herlu);
11: s-mãcã herlu = herlu arudzineadzã, zgurghiseashti;
12: mi mãcã heavra = hiu multu lãndzit, mi moari heavra, va mor;
13: mi mãcarã nivoljili = agiumshu tu-unã halã urãtã, urfãnipsii;
14: nu s-mãcã aestu lucru = nu pot s-lu-aprochi (s-lu dixescu, s-lu-aravdu) aestu lucru;
15: (zboarã tsi) nitsi cãnjlji nu li mãcã; (lucru) tsi nu-l mãcã ne cãnjlji = (zboarã tsi-s) multu uruti; (lucru) tsi nu easti dip bun, tsi easti multu slab sh-arushinos (di netsi cãnjlji nu-l mãcã, nu lu-aravdã);
16: l-mãc = lu schin, l-cãrtescu, lu scãnjisescu, lu cãscãndisescu, lu pihtusescu;
17: nã mãcãm (ca cãnjlji) = nã ncãcem multu, cu-aurlãri shi-angiurãturi;
18: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
19: mãc shcop (pãrjinã, chiutecã, etc.) = mi bati cariva (cu shcoplu); nj-da cariva un shcop;
20: mãc loclu (tsara) = escu arcat (zdupunit) di padi; agudescu, ahulescu loclu, tsara;
21: mi mãcã friptu = mi bãtu, mi-azvimsi arãu;
22: nj-mãcã caplu = mi cãtãstrãpseashti, mi-afãnseashti, mi vatãmã;
23: va-lj mãc cumata (gãrnul, coliva) = va moarã; va-l ved mortu, va-l vatãm;
24: mi mãcã loclu = mi hunipseashti loclu, putridzãscu tu mirminti;
25: nu ti mãcã tu pãzari = plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea; fã-ts lucrulu;
26: mãc paradzlji (casã, aveari, etc.) = acumpãr tsiva cu (tuts) paradzlji tsi lj-am, lj-aspargu paradzlji (di la casã, aveari, etc.);
27: mi mãcarã (un sh-alantu) = mi-arãsirã shi-nj loarã tuts paradzlji, tutã avearea;
28: fudzi di mãcã loclu = fudzi multu agonja tra s-nu lu-acatsã cariva;
29: calj tsi mãcã niorlji = cali tsi alagã (azboairã) multu agonja;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

muscã

muscã (mús-cã) sf mushti/mushte (músh-ti) – multi turlii di insecti (yetsuri, rimi) njits, cu gura adratã maxus tra s-poatã s-sugã mãcarea, di cari, atsea ma cunuscuta, bãneadzã shi s-anvãrteashti deavãrliga di casa-a omlui; mushitsã, musitsã;
(expr:
1: aruc (sãrgljescu) mushti = bag zizanj, fac muzavirlãchi (munãflichi), etc.;
2: hiu ca-atsel cu musca pri cãciulã (pri nari) = mi-aduchescu cu stepsu sh-es tu migdani fãrã s-voi;
3: u-ascuchi (u cacã) musca = musca dutsi di-alasã oauã (ascuchi tu-unã mãcari cari, ma nãpoi, s-aspardzi sh-oauãli s-fac yernji, lunjidz);
4: om tsi nu calcã ni musca = om multu bun, multu ndreptu;
5: tuti mushtili nu fac njari = tuts oaminjlji nu suntu bunj;
6: s-adunã ca mushtili la njari (la cãcat) = s-adunã multsã tu-un loc tra s-veadã i s-facã tsiva;
7: acatsã mushti = nu-adarã tsiva, sh-cheari chirolu;
8: cad ca musca tu lapti = agiungu tu-un loc sh-tu oara tsi nu lipseashti, icã dzãc un zbor tsi nu lipseashti;
9: u-agudii ca musca pi cãcat = nu tihisii dip ghini;
10: di muscã u-adarã mulã = tu-alãvdari, lucrili njits li fatsi multu mãri)
{ro: muscă}
{fr: mouche}
{en: fly (insect)}
ex: ahuleashti unã areapitã di muscã shi s-fatsi muscã; mash mushtili zãzãea; lji scrii trei gramati, ta s-facã pulj, muscã shi furnicã; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di sãndzi; nu mi-aflat, cã mi feci muscã; va s-lu apãr di mushti cu-unã dãrmã; s-fãtsea mushtili tuti njari, vrea u mãcã ghiftsãlj cu ciubana; alghina ti dutsi la njari shi musca la cãcat

§ muscami/muscame (mus-cá-mi) sf fãrã pl – numir mari di mushti; lumea-a mushtilor; multimi di mushti; loc cu multi mushti; muscãrii
{ro: mulţime de muşte}
{fr: grand nombre de mouches}
{en: multitude of flies}
ex: vidzum multã muscami adunatã deavãrliga-a mãcariljei

§ muscãrii/muscãrie (mus-cã-rí-i) sf muscãrii (mus-cã-ríĭ) – (unã cu muscami)
ex: nu pot s-bãnedz tu muscãria (muscamea) di la nãsh

§ musconj (mus-cónjĭŭ) sm musconj (mus-cónjĭ) – muscã mari
{ro: muscă mare}
{fr: grande mouche}
{en: big fly}

§ musitsã (mu-sí-tsã) sf musitsã (mu-sí-tsã) – muscã njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãshpacã

pãshpacã (pãsh-pá-cã) sf pãshpãts (pãsh-pắtsĭ) – giucãreauã adratã di lemnu di boz (ca unã lãmnii di tufechi njicã) cu cari cilimeanjlji aminã apã i gãgoashi di ciup (stupã); silistrã, sãlistrã, tsilistrã, zãzã, pliscã
{ro: puşcoci}
{fr: jouet en bois avec la forme d’un canon de fusil; clifoire, fliquoir, taperelle}
{en: toy having the form of the barrel of a rifle}

§ pliscã (plís-cã) sf plishti/plishte (plísh-ti) – (unã cu pãshpacã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsilistrã2

tsilistrã2 (tsi-lís-trã) sf tsilistri/tsilistre (tsi-lís-tri) – hãlati cu cari s-arucã apã si s-asprucucheascã zãrzãvãts tu bãhce (lilici, earbã, etc.); hãlati cu cari s-arucã apã multã tra si s-astingã un foc mari (di casã, bunãoarã); tulumbã;
(expr: easi afoarã tsilistrã = ari cufoari)
{ro: tulumbă}
{fr: pompe}
{en: pump}
ex: nã pruscuchi cu tsilistra

§ ntsilistredz2 (ntsi-lis-trédzŭ) vb I ntsilistrai (ntsi-lis-tráĭ), ntsilistram (ntsi-lis-trámŭ), ntsilistratã (ntsi-lis-trá-tã), ntsi-listrari/ntsilistrare (ntsi-lis-trá-ri) – arãspãndescu multi chicuti (di apã) cu unã tsilistrã (tulumbã) pri un lucru (tra s-lu fac muceali); aruvinedz, arãvinedz, aruvrinedz, asprucuchescu, pruscutescu, prãscutescu, pluscutescu, pruscuchescu, pluscuchescu
{ro: stropi}
{fr: arroser, éclabousser, asperger}
{en: sprinkle, spray, splash}
ex: ntsilistrea (lji pruscuchea cu tsilistra) tuts atselj tsi tritsea

§ ntsi-listrat2 (ntsi-lis-trátŭ) adg ntsilistratã (ntsi-lis-trá-tã), ntsilistrats (ntsi-lis-trátsĭ), ntsilistrati/ntsilistrate (ntsi-lis-trá-ti) – tsi easti udat cu asprucuchirea tsi-lj si fatsi; aruvinat, arãvinat, aruvrinat, aspru-cuchit, pruscutit, prãscutit, pluscutit, pruscuchit, pluscuchit
{ro: stropit}
{fr: arrosé, éclaboussé, aspergé}
{en: sprinkled, sprayed, splashed}

§ ntsilistrari2/ntsilistrare (ntsi-lis-trá-ri) sf ntsilistrãri (ntsi-lis-trắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pruscuteashti cu tsilistra; aruvinari, arãvinari, aruvrinari, asprucuchiri, pruscutiri, prãscutiri, pluscutiri, pruscuchiri, pluscuchiri
{ro: acţiunea de a stropi; stropire}
{fr: action d’arroser, d’éclabousser, d’asperger}
{en: action of sprinkling, of spraying, of splashing}

§ tsilistrã3 (tsi-lís-trã) sf tsilistri/tsilistre (tsi-lís-tri) – tulumbã di mãnã (giucãreauã) adratã di lemnu di boz (ca unã lãmnii di tufechi njicã) cu cari cilimeanjlji aminã apã i gãgoashi di ciup (stupã); silistrã, sãlistrã, zãzã, pãshpacã, pliscã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãngãnar2

zãngãnar2 (zãn-gã-nárŭ) sm zãngãnari (zãn-gã-nárĭ) – soi di muscã (insectã), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alagã di lilici-lilici tra si s-hrãneascã; zãngrãnã, giungiunar, heavrã
{ro: bondar}
{fr: bourdon}
{en: bumble-bee}

§ zãngrãnã (zãn-grã-nắ) sm zãngrãnadz (zãn-grã-nádzĭ) – (unã cu zãngãnar2)

§ zãngã-nescu (zãn-gã-nés-cu) vb IV zãngãnii (zãn-gã-níĭ), zãngãneam (zãn-gã-neámŭ), zãngãnitã (zãn-gã-ní-tã), zãngãniri/zãngãnire (zãn-gã-ní-ri) – scot bots ca-atsea scoasã di-un zãngãnar (alghinã, yeaspi, etc.); scot un vrondu ca-atsel faptu di-un fus i sfurlã tsi s-anvãrteashti agonja; fac vrondu ca-atsel di singiri tsi s-minã (metali tsi s-agudescu di tsiva, etc.); vãngãnescu, zvãngãnescu, zãzãescu
{ro: bâzâi, zăngăni, zbârnâi, sfârâi}
{fr: bourdonner; (faire) résonner (en parlant des toupis); rendre un son métallique}
{en: buzz, hum; clank, rattle}
ex: zãngãneashti dzeana di zãngãnari

§ zãngãnit (zãn-gã-nítŭ) adg zãngãnitã (zãn-gã-ní-tã), zãngãnits (zãn-gã-nítsĭ), zãngãniti/zãngãnite (zãn-gã-ní-ti) – cari ari faptã un vrondu ca-atsel a zãngãnarlui, a fuslui i a sfurlãljei tsi si-anvãrteashti; tsi s-avdi ca vrondul faptu di-un zãngãnar (fus, sfurlã, singiri, etc.); vãngãnit, zvãngãnit, zãzãit
{ro: bâzâit, zângănit, zbârnâit, sfârâit}
{fr: bourdonné; qui a résonné, rendu un son métallique}
{en: buzzed, hummed; clanked, rattled}

§ zãngãniri/zãngãnire (zãn-gã-ní-ri) sf zãngãniri (zãn-gã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (un zãngãnar, un fus, unã sfurlã, unã singiri, etc.) zãngãneashti; vãngãniri, zvãngãniri, zãzãiri
{ro: acţiunea de a bâzâi, de a zângăni, de a zbârnâi, de a sfârâi; bâzâire, zângănire, zbârnâire, sfârâire}
{fr: action de bourdonner; de (faire) résonner (en parlant des toupis); de rendre un son métallique; bourdonnement}
{en: action of buzzing, of humming; of clanking, of rattling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãzã

zãzã (zắ-zã) sf zãzi/zãze (zắ-zi) – giucãreauã adratã di lemnu di boz (ca unã lãmnii di tufechi njicã) cu cari cilimeanjlji aminã apã i gãgoashi di ciup (stupã); silistrã, sãlistrã, tsilistrã, pãshpacã, pliscã
{ro: puşcoci}
{fr: jouet en bois avec la forme d’un canon de fusil; clifoire, fliquoir, taperelle}
{en: toy having the form of the barrel of a rifle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã