DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

brutsã

brutsã (brú-tsã) sf brutsã (brú-tsã) – stranj lungu di pustavi lai cu zãrculã sh-fãrã mãnits
{ro: haină de lână cu glugă; iepângea}
{fr: caban de drap noir sans manches, ayant la même forme que l’“iepângea” roumaine}
{en: jacket made of cloth, with hood and without sleeves}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bufcã

bufcã (búf-cã) sf bufchi/bufche (búf-chi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, fundã, tufã, ciuciulã, ciuciulcã (fig: bufchi/bufche = lucruri di njicã simasii; lucruri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; pufchi, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, chirãturi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, shahlamari, zacati, zãcãturi)
{ro: moţ, creastă}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: gãljinã cu bufcã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuculj2

cuculj2 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita (bufca) di la zãrculã (cuculã); ciuciulã, ciuciulcã, fundã, tufã, bufcã;
(expr: cuculj di sfurlã = umflãtura di la capitlu di nsus a unei sfurlã)
{ro: moţ, creastă, vârf de glugă}
{fr: huppe, bout du capuchon}
{en: tuft, crest (of bird)}
ex: pulj cu cuculj; gãljinjli aesti suntu cu cuculj pri cap; s-avea ascumtã tu cuculjlu-a zãrculãljei

§ cuculjat (cu-cu-ljĭátŭ) adg cuculjatã (cu-cu-ljĭá-tã), cuculjats (cu-cu-ljĭátsĭ), cuculjati/cuculjate (cu-cu-ljĭá-ti) – tsi easti cu cuculj
{ro: moţat, cu creastă}
{fr: avec huppe, (capuchon) avec bout}
{en: with tuft, with crest}
ex: gãljina-atsea cuculjata; doi pulj cuculjats; peanili cuculjati; sfurlã cuculjatã

§ ciuciulã2 (cĭu-cĭú-lã) sf ciuciuli/ciuciule (cĭu-cĭú-li) – (unã cu cuculj2)
ex: dã-nj nã ciuciulã (bufcã, cuculj) trã zãrculã

§ ciuciulcã (cĭu-cĭúl-cã) sf ciuciultsi/ciuciultse (cĭu-cĭúl-tsi) – (unã cu ciuciulã2)

§ cuculã (cu-cú-lã) sf cuculi/cucule (cu-cú-li) – unã soi di cãciulã (di adimtu, pustavi, pãndzã, etc.) tsi s-adavgã la gulirlu-a paltolui tra si s-bagã pristi cap cãndu da ploai (shi s-nu s-udã perlu i caplu-a omlui); capishonã, cãpush, zãrculã, culari
{ro: capişon, glugă}
{fr: capuchon}
{en: hood}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culari2/culare

culari2/culare sf culãri (cu-lắrĭ) – unã soi di cãciulã (di adimtu, pustavi, pãndzã, etc.) tsi s-adavgã la gulirlu-a paltolui tra si s-bagã pristi cap cãndu da ploai (shi s-nu s-udã perlu i caplu-a omlui); capishonã, cãpush, zãrculã, cuculã, cuculj
{ro: capişon}
{fr: capuchon}
{en: hood}
ex: bagã-ts cularea (cucula, zãrcula) pri cap

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fundã

fundã (fún-dã) sf fundi/funde (fún-di) shi fundzã (fún-dzã) –1: nod adrat dit unã panglicã di pãndzã i mitasi (mari sh-mushat ca areapitili-a unui flitur) tra sã stulseascã unã capelã (unã fustani, cutia tu cari s-aflã unã doarã, etc.); fljongu, fhiongu, fiongu;
2: ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, tufã, ciuciulã, ciuciulcã, bufcã;
(expr: lucri cu fundi = mintituri)
{ro: fundă; moţ, creastă}
{fr: gland; aigrette, houppe}
{en: bow (of ribbon), tassel; crest (of bird), tuft}
ex: ari unã fundã aspindzuratã; lai Daileani, lai fundã (fljongu) mari; ts-alãsash fundã (tufã, ciuciulã) pri frãmti; poartã nã cãciulã cu fundã; purta fesa fãrã fundã

§ fundanelã (fun-da-né-lã) sf fundaneli/fundanele (fun-da-né-li) – fundã (panglicã) ma njicã tsi s-bagã di-aradã pristi unã aranã
{ro: panglică medicinală}
{fr: ruban medicinal}
{en: medical tape, ribbon}
ex: lj-dishcljisi nã fundanelã la cicior

§ fljongu (fljĭón-gu) sn fljonguri (fljĭón-gurĭ) – nod adrat dit unã panglicã di pãndzã i mitasi (mari sh-mushat) tra sã stulseascã cutia tu cari s-aflã bãgatã unã doarã (capelã, fustani, etc.); fiongu, fhiongu, fundã
{ro: fiong, fundă}
{fr: boufette, pompon, rosette}
{en: bow (of ribbon), rosette, pompon, tuft}

§ fhiongu (fhĭón-gu) sn fhionguri (fhĭón-gurĭ) – (unã cu fljongu)
ex: shimii ligatã cu fhiongu

§ fiongu (fĭón-gu) sn fionguri (fĭón-gurĭ) – (unã cu fljongu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giufcã

giufcã (gĭúf-cã) sf giuftsi/giuftse (gĭúf-tsi) – unã tufã di peani, icã unã parti cãrnoasã tsi s-aflã la ndauã turlii di pulj (ca cucotlu bunãoarã) tu partea di nsus a caplui (di-aradã aroshi sh-cu dintsã ca un cheaptini); creastã, cresã
{ro: creastă (de cocoş)}
{fr: crête (de coq)}
{en: crest (of bird)}

§ giugiufcã (gĭú-gĭúf-cã) sf giugiufchi/giugiufche (gĭú-gĭúf-chi) shi giugiuftsi/giugiuftse (gĭú-gĭúf-tsi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); tufã, cuculj, fundã, ciuciulã, ciuciulcã, bufcã
{ro: moţ, creastă (pasăre)}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: giugiufchi di mãrdzeali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãmbari/tãmbare

tãmbari/tãmbare (tãm-bá-ri) sf tãmbãri (tãm-bắrĭ) – stranj lungu faptu di per di caprã tsi ari ca unã soi di cãciulã (zãrculã) tu partea di nsus tra s-lu-afireascã caplu di-arcoari i ploai;
(expr:
1: nj-aspindzur tãmbarea = mi curdusescu iuva trã ma multu chiro sh-nu nj-u-am tu minti s-fug curundu;
2: nj-mut tãmbarea = fug di-iuva iu am shidzutã ma multu chiro;
3: nj-u-ardu tãmbarea = xudipsescu tuts paradzlji tsi am;
4: dau tãmbarea di padi = (nj-aruc tãmbarea mpadi shi) mi ndreg di-alumtã;
5: trag tãmbarea azvarna = caftu sibepi s-mi ncaci, sãrgljescu bãrnul;
6: va-l fac mãnicã di tãmbari? = nu dau vãrã simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi; nu-l saidisescu, nu-l dau di mãnear, nu-l dau di curauã, nu lu-ancunj;
7: tsi hãbari? mãnicã di tãmbari = apandisi tsi-aspuni cã nu-avem vãrã hãbari [aoa, mãnica di tãmbari ari noima di “tsiva”; aestã apandisi s-da cãndu un nu shtii tsi apandisi s-da, icã atumtsea cãndu un va s-ascapã di cariva fãrã s-lji da apandisi])
{ro: manta cu glugă făcut din păr de capră}
{fr: manteau de poil de chèvre à capuchon}
{en: cloak made of goat hair with a hood at the top}
ex: tufechea u purta sum tãmbari; Lambe, vãtãmatlu la munti, shi-l duc pri tãmbãri; sã nvileashti cu tãmbarea shi nu lj-easti arcoari; s-nj-alas tãmbarea udã; dupã ploai, tãmbãri cãti s-dzãts; cara s-nicã tãmbarea, u deadi trã suflitlu a tatã-sui; u-aspindzurã tãmbarea
(expr: s-curdusi ghini, s-ashtirnu) shi nchisi s-facã muabeti; arcoarea sh-aspindzurã tãmbarea
(expr: vinji arcoarea sh-nu va s-fugã); sh-aspindzurã tãmbarea (s-curdusi, dusi si sta) tu alti limeri; sã s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari; urfanja nu sh-u-avea tu minti sã-sh mutã tãmbarea
(expr: s-fugã) din casã-lã; iu va spindzurãm tãmbarea (iu va-armãnem s-durnjim) astarã?; arcoarea, fãrã leamni, shi spindzurã tãmbarea
(expr: vinji arcoarea sh-nu mata fudzi, s-curdusi ghini-aoatsi); l-vidzui cum deadi tãmbarea di padi (cum si ndreapsi ti-alumtã)

§ tãmbãrushi/tãmbãrushe (tãm-bã-rú-shi) sf tãmbãrushi/tãm-bãrushe (tãm-bã-rú-shi) – tãmbari njicã
{ro: “tămbare” mică}
{fr: petite “tãmbare”}
{en: small “tãmbare”}
ex: di pasa tsap fats nã tãmbãrushi (tãmbari njicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tufã2

tufã2 (tú-fã) sf tufi/tufe (tú-fi) – ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui; mãnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zãrculã (cuculã); cuculj, fundã, ciuciulã, ciuciulcã, giugiufcã, bufcã
{ro: moţ, creastă}
{fr: aigrette, houppe}
{en: crest (of bird), tuft}
ex: lu nciupã di tufã (ciuciulã); s-anciuparã doilji di tufã (bufcã); s-acãtsarã, fratili-a meu, di tufã (cuculj); s-anciupã, ore frãtic, doilji di tufã (ciuliili di per) shi dã un, dã alantu; tsã lu-anciupã lamnja di tufã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã