|
|
zãpãlescu
zãpãlescu (zã-pã-lés-cu) (mi) vb IV zãpãlii (zã-pã-líĭ), zãpãleam (zã-pã-leámŭ), zãpãlitã (zã-pã-lí-tã), zãpãliri/zãpãlire (zã-pã-lí-ri) – lu-agudescu (lj-dau, lj-plãscãnescu) unã cu vearga (cu cãmcichea, etc.) tra s-lu doarã multu; ãlj plãscãnescu unã; jirtuescu, jurtuescu, pãlescu, agudescu;
(expr: l-zãpãlescu (pri cariva) = lj-spun zboarã tsi lu-agudescu ahãndos la suflit, tsi lj-ardu inima, pãnã tu iljili di hicati;
2: easti un zãpãlit = easti un om dzãndzos, dzãndzãvos)
{ro: biciui}
{fr: frapper de verges}
{en: whip, lash}
ex: lj-zãpãli unã cu fluirlu; mi zãpãli cu vearga
§ zãpãlit (zã-pã-lítŭ) adg zãpãlitã (zã-pã-lí-tã), zãpãlits (zã-pã-lítsĭ), zãpãliti/zãpãlite (zã-pã-lí-ti) – tsi easti agudit cu vearga i cãmcichea; jirtuit, jurtuit, pãlit, agudit
{ro: biciuit}
{fr: frappé de verges}
{en: whipped, lashed}
ex: ahtari zãpãlitã
(expr: dzãndzoasã) escu
§ zãpãliri/zãpãlire (zã-pã-lí-ri) sf zãpãliri (zã-pã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zãpãleashti pri cariva; jirtuiri, jurtuiri, pãliri, agudiri
{ro: acţiunea de a biciui; biciuire}
{fr: action de frapper de verges}
{en: action of whipping, of lashing}
§ pãlescu3 (pã-lés-cu) vb IV pãlii (pã-líĭ), pãleam (pã-leámŭ), pãlitã (pã-lí-tã), pãliri/pãlire (pã-lí-ri) – (unã cu zãpãlescu)
ex: pãlea-lj (cãrtsãnea-lj) niscãnti
§ pãlit3 (pã-lítŭ) adg pãlitã (pã-lí-tã), pãlits (pã-lítsĭ), pãliti/pãlite (pã-lí-ti) – (unã cu zãpãlit)
§ pãliri3/pãlire (pã-lí-ri) sf pãliri (pã-lírĭ) – (unã cu zãpãliri)
ciulescu2
ciulescu2 (cĭu-lés-cu) (mi) vb IV ciulii (cĭu-líĭ), ciuleam (cĭu-leámŭ), ciulitã (cĭu-lí-tã), ciuliri/ciulire (cĭu-lí-ri) – lj-talj lumãchili-a unui arburi; nciulescu, cãlãrsescu, scrishtescu, scrãshtescu; (fig: ciulescu = (i) bat, frãngu, astingu di bãteari; lj-dau un shcop sãnãtos; lj-umplu sãmarlu (chealea) di bãteari; lj-frãngu oasili di bãteari; pãlescu; zãpãlescu; etc.; (ii) fur, spãstrescu, ciun, agudescu, ciuplescu, etc.; (iii) fug, cãpsãlsescu, li deapin, li spãstrescu, li cãlescu, u-angan cãtsaua, etc.)
{ro: tăia ramuri, elaga (un arbore)}
{fr: émonder, élaguer, couper les branches d’un arbre}
{en: prune, trim, branch (a tree)}
ex: ciulim faglu (lj-tãljem alumãchili, l-cãlãrsim); n-avea ciulitã di bãteari (fig: n-avea datã un shcop bun); vimtul aratsi nã ciulea (fig: pãlea, zãpãlea) urecljili; nã dusim s-ciulim (fig: s-furãm, si spãstrim) vãrnã stearpã; mi ciulii (fig: mi furai, fudzii) fãrã s-mi-aducheascã nitsi cãnjlji; Yeani di-aclo li-avea ciulitã (fig: avea vdzitã, li-avea cãlitã)
§ ciulit2 (cĭu-lítŭ) adg ciulitã (cĭu-lí-tã), ciulits (cĭu-lítsĭ), ciuli-ti/ciulite (cĭu-lí-ti) – (arburi) tsi-lj s-ari tãljatã alumãchili; nciulit, cãlãrsit, scrishtit, scrãshtit
{ro: cu ramurile tăiate, elagat}
{fr: émondé, élagué, avec les branches coupées}
{en: pruned, trimmed, branched (a tree)}
§ ciuliri2/ciulire (cĭu-lí-ri) sf ciuliri (cĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciuleashti un arburi; nciuliri, cãlãrsiri, scrishtiri, scrãshtiri
{ro: acţiunea de a tăia ramuri, de a elaga (un arbore)}
{fr: action d’émonder, d’élaguer, de couper les branches d’un arbre}
{en: action of pruning, of trimming, of branching (a tree)}
§ ciul2 (cĭúlŭ) adg ciuli/ciule (cĭú-li), ciulj (cĭúljĭ), ciuli/ciule (cĭú-li) – (pom, arburi) tsi nu-ari alumãchi; (pom, arburi) cu alumãchili tãljati)
{ro: (arbore) fără ramuri}
{fr: (arbre) sans branches}
{en: (tree) without branches}
ex: arburi ciul (fãrã alumãchi)
§ nciulescu2 (ncĭu-lés-cu) (mi) vb IV nciulii (ncĭu-líĭ), nciuleam (ncĭu-leámŭ), nciulitã (ncĭu-lí-tã), nciuliri/nciulire (ncĭu-lí-ri) – (unã cu ciulescu2)
jirtuescu
jirtuescu (jir-tu-ĭés-cu) vb IV jirtuii (jir-tu-íĭ), jirtueam (jir-tu-ĭámŭ), jirtuitã (jir-tu-í-tã), jirtuiri/jirtuire (jir-tu-í-ri) – lj-dau (lj-plãscãnescu; lj-zãpãlescu) unã cu vearga i zvicilu; jurtuescu, zãpãlescu, pãlescu, agudescu
{ro: biciui}
{fr: frapper de verges, fouetter, fustiger}
{en: whip, lash}
ex: jirtuea-lj unã
§ jirtuit (jir-tu-ítŭ) adg jirtuitã (jir-tu-í-tã), jirtuits (jir-tu-ítsĭ), jirtuiti/jirtuite (jir-tu-í-ti) – tsi easti agudit (zãpãlit) cu vearga i cãmcichea; jurtuit, zãpãlit, pãlit, agudit
{ro: biciuit}
{fr: fouetté, fustigé}
{en: whipped, lashed}
§ jirtuiri/jirtuire (jir-tu-í-ri) sf jirtuiri (jir-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva jirtueashti pri cariva; jurtuiri, zãpãliri, pãliri, agudiri
{ro: acţiunea de a biciui; biciuire}
{fr: action de fouetter, de fustiger}
{en: action of whipping, of lashing}
§ jurtuescu (jĭur-tu-ĭés-cu) vb IV jurtuii (jĭur-tu-íĭ), jurtueam (jĭur-tu-ĭámŭ), jurtuitã (jĭur-tu-í-tã), jurtuiri/jurtuire (jĭur-tu-í-ri) – (unã cu jirtuescu)
ex: lj-jurtuii (lj-zãpãlii) caljlji; ãlj jurtuii niscãnti
§ jurtuit (jĭur-tu-ítŭ) adg jurtuitã (jĭur-tu-í-tã), jurtuits (jĭur-tu-ítsĭ), jurtuiti/jurtuite (jĭur-tu-í-ti) – (unã cu jirtuit)
§ jurtuiri/jurtuire (jĭur-tu-í-ri) sf jurtuiri (jĭur-tu-írĭ) – (unã cu jirtuiri)
pãlescu3
pãlescu3 (pã-lés-cu) vb IV – vedz tu zãpãlescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zãpãlescupãliri3/pãlire
pãliri3/pãlire (pã-lí-ri) sf – vedz tu zãpãlescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zãpãlescupãlit3
pãlit3 (pã-lítŭ) adg – vedz tu zãpãlescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zãpãlescutul1
tul1 (túlŭ) adg tulã (tú-lã), tulj (túljĭ), tuli/tule (tú-li) – tsi easi sharafura (cãrtilivos, durdur, geadiu, avdalcu, etc.); tsi easti ca chirut di minti (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); chirut, cicãnit, ciushuit, cictisit, cicãrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: zăpăcit}
{fr: ahuri, qui a perdu la tête}
{en: dazed, confused}
ex: armasi ca tulã (chirutã, cihtisitã), cãndu vidzu ahtari ciudii; s-minduea ca un tul (cicãrdit di minti); canda eara tul (ciushuit), ashi-nj si pãru
§ tulescu (tu-lés-cu) vb IV tulii (tu-líĭ), tuleam (tu-leámŭ), tulitã (tu-lí-tã), tuli-ri/tulire (tu-lí-ri) – (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.) fac ca un tsi glãri di minti; cicãnescu, ciushuescu, cictisescu, cicãrdisescu, cicnescu, cihtisescu, cildisescu, cildãsescu, cilduescu, cirtuescu, ciurtuescu, cirtisescu, cirtusescu, cirãsescu, cistisescu, zãlsescu, shishirdisescu, shishtisescu;
(expr: l-tulescu (di fushti) = l-bat multu, l-zmoatic di bãteari, l-zãpãlescu, ãlj dau un shcop)
{ro: zăpăci; biciui}
{fr: ahurir, perdre la tête; fouetter}
{en: daze, confuse; whip}
ex: ti tuleashti (ti zãpãleashti, ti cildiseashti) vimtul; arcoari mari, ti tuleashti (ti cihtãseashti)
§ tulit (tu-lítŭ) adg tulitã (tu-lí-tã), tulits (tu-lítsĭ), tuliti/tulite (tu-lí-ti) – tsi fatsi ca un chirut di minti (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); cicãnit, ciushuit, cictisit, cicãrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: zăpăcit; biciuit}
{fr: ahuri, qui a perdu la tête; fouetté}
{en: dazed, confused; whipped}
§ tuliri/tulire (tu-lí-ri) sf tuliri (tu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tuleashti; cicãniri, ciushuiri, cictisiri, cicãrdisiri, cicniri, cihtisiri, cildisiri, cildãsiri, cilduiri, cirtuiri, ciurtuiri, cirtisiri, cirtusiri, cirtãsiri, cistisiri, zãlsiri, shishirdisiri, shishtisiri
{ro: acţiunea de a zăpăci; de a biciui}
zãpãlit
zãpãlit (zã-pã-lítŭ) adg – vedz tu zãpãlescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zãpãlescu