|
|
zândani
RO:închisoare întunecoasă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:50073>2014-05-14 22:31:17.816181 »
zãndãnisescu
zãndãnisescu (zãn-dã-ni-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu zãndani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zãndanizãndãnisiri/zãndãnisire
zãndãnisiri/zãndãnisire (zãn-dã-ni-sí-ri) sf – vedz tu zãndani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zãndanizãndãnisit
zãndãnisit (zãn-dã-ni-sítŭ) adg – vedz tu zãndani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zãndanizãndani/zãndane
zãndani/zãndane (zãn-dá-ni) sf zãndãnj (zãn-dắnjĭ) – binai (casã, loc, etc.) cu udadz scutidosh (tsi s-aflã, multi ori, tu catoyi sum loc) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); zundani, sãndani, filichii, filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, pudrumi, budrumi, bãdrumi; (fig: zãndani = scutidi, loc scutidos shi ncljis, tsi sh-u-adutsi cu-unã zãndani)
{ro: închisoare întunecoasă}
{fr: prison; cachot}
{en: prison, dungeon}
ex: lu-arucarã tu zãndani (hãpsani); bana-i moartã tru zãndani (hãpsani); lu bãgarã ti shapti anj tu zãndani; canda escu tu zãndani tu casa-aestã; lã deadi-a atsilor tsi aviglja la zãndani cãti unã mãnatã di flurii; va s-intru tu zãndani tu loclu-a tãu
§ zundani/zundane (zun-dá-ni) sf zundãnj (zun-dắnjĭ) – (unã cu zãndani)
ex: ditu ponda di zundani (hãpsani), scoati-nj om, tsi-i ca fidani
§ sãndani/sãndane (sãn-dá-ni) sf sãndãnj (sãn-dắnjĭ) – (unã cu zãndani)
ex: udai ca sãndani (ncljisoari); ti stricori ascumtã prit sãndanea (fig: scutidea ca dit zãndani) a noaptiljei
§ zãndãnisescu (zãn-dã-ni-sés-cu) (mi) vb IV zãndãnisii (zãn-dã-ni-síĭ), zãndãniseam (zãn-dã-ni-seámŭ), zãndãnisitã (zãn-dã-ni-sí-tã), zãndãnisiri/zãndãnisire (zãn-dã-ni-sí-ri) – bag (aruc, ncljid, etc.) pri cariva tu zãndani; ncljid, flucusescu, hãpsãnescu; (fig: zãndãnisescu = ncljid ca tu-unã zãndani)
{ro: întemniţa}
{fr: emprisonner}
{en: imprison}
ex: lu zãndãnisirã cã lu-aflarã cu cãrtsã
§ zãndãnisit (zãn-dã-ni-sítŭ) adg zãndãnisitã (zãn-dã-ni-sí-tã), zãndãnisits (zãn-dã-ni-sítsĭ), zãndãnisiti/zãndãnisite (zãn-dã-ni-sí-ti) – tsi easti ncljis tu zãndani; ncljis, hãpsãnit, flucusit
aratsi1/aratse
aratsi1/aratse (a-rá-tsi) adg aratsi/aratse (a-rá-tsi), arãts (a-rắtsĭ), arãts (a-rắtsĭ) – harea tsi u ari lucrul tsi ti fatsi s-aducheshti cã tsã da arcoari; tsi nu easti caldu; arcuros, friguros; (fig:
1: aratsi = mortu; expr:
2: vatra easti-aratsi = casa easti-apãrãtsitã; nu easti vãr acasã)
{ro: rece}
{fr: froid, glacé}
{en: cold}
ex: apã aratsi, munti aratsi; oclj-arãts, mãnj arãts; asudori arãts ãlj cura pri frãmti; l-bãsharã aratsi (fig: mortu); armasirã cu trupurli arãts (fig: mortsã) ãmpadi; li-avea mãnjli arãts di-arcoari; bãtea un vimtu-aratsi di ti sica; bati aratsili (fig: vimtul aratsi); u-aflã vatra aratsi
(expr: casa-apãrãtsitã)
§ aratsi2/aratse (a-rá-tsi) adv – fãrã cãldurã, cu arãtsimi
{ro: rece}
{fr: froidement}
{en: coldly}
ex: nji zburã aratsi (cu arãtsimi, fãrã cãldurã)
§ ratsi1/ratse (rá-tsi) adg ratsi/ratse (rá-tsi), rãts (rắtsĭ), rãts (rắtsĭ) – (unã cu aratsi1)
§ ratsi2/ratse (rá-tsi) adv – (unã cu aratsi2)
§ arãtsescu (a-rã-tsés-cu) vb IV arãtsii (a-rã-tsíĭ), arãtseam (a-rã-tseámŭ), arãtsitã (a-rã-tsí-tã), arãtsiri/arãtsire (a-rã-tsí-ri) – fac un lucru tra s-hibã cama-aratsi; aduchescu cã nj-easti ma putsãnã cãldurã (cã avrai); friguredz;
2: lãndzidzãscu (cã shidzui tu arãtsimi) cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; acats unã heavrã; ljau arcoari; arcuredz, hivrescu, plivricescu, plivircescu, plivritusescu, plirutusescu;
(expr: lj-arãtsi curlu (bishina) = (i) lji sã featsi fricã, lãhtãrsi; (ii) ari moartã)
{ro: răci}
{fr: refroidir; prendre froid}
{en: chill; catch a cold}
ex: apa eara caldã ma tora s-arãtsi; cara lu-arãtsi apa, s-astrapsi mprostu; arãtsi (arcurã, s-featsi aratsi) chirolu; lj-arãtsea gljets (lj-si fãtsea aratsi ca gljetslu) sãndzili dit vini; a-lea, nj-arãtsii (nj-hivrii) la izvur aestã noapti; va lj-arãtsea inima shi eara ca s-moarã; ts-arãtsi curlu
(expr: tsi sã featsi fricã, lãhtãrsish), ca grec; lj-arãtsi bishina
brenda
brenda (brén-da) adv – zbor tsi-aspuni cã un lucru nu s-aflã na-foarã di-un lucru, ma ncljis iuva (sum un acupirãmintu, etc.); nãuntru, nauntru, nãintru, nuntru; dinauntru, dinãuntru, dinuntru; (fig: brenda = tu filichii, tu-ahapsi, tu zãndani)
{ro: înăuntru}
{fr: dedans, dans}
{en: inside, in}
ex: va-l bagã brenda (fig: tu-ahapsi)
cari1/care
cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?
§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti
§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã
§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã
§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã
§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)
§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)
§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)
§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)
§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã
filichii/filichie
filichii/filichie (fi-li-chí-i) sf filichii (fi-li-chíi) – binai (casã, loc, etc.) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu di chivernisi (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi
{ro: închi-soare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: arcats-lu s-putridzascã tu filichii (hapsi)
§ filãchii/filãchie (fi-lã-chí-i) sf filãchii (fi-lã-chíi) – (unã cu filichii)
gloabã
gloabã (glŭá-bã) sf pl(?) – paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, di-aradã la chivernisi, trã un lucru nibun tsi ari faptã (trã unã znjii tsi-ari adratã, trã unã zãconi tsi ari cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); ghizai, ghizã, gizã, girime, girimei
{ro: amendă}
{fr: amende}
{en: fine}
ex: mãcã zãndani, plãti shi gloabã (ghizai) nu njicã
§ glubescu (glu-bés-cu) vb IV glubii (glu-bíĭ), glubeam (glu-beámŭ), glubitã (glu-bí-tã), glubi-ri/glubire (glu-bí-ri) – nji s-arucã unã gloabã trã lucrul nibun tsi-am faptã (trã unã znjii tsi-am adratã, trã unã zãconi tsi am cãlcatã, trã xaguraua cãftatã di furi tra s-sãlãgheascã un sclav, etc.); aruc unã gloabã trã unã zãconi cãlcatã; pãltescu unã gloabã tsi-nj s-ari arcatã; glubuescu, girimitisescu, girimitsescu
{ro: globi, amenda}
{fr: infliger une amende}
{en: fine, impose a fine}
ex: mi glubirã furlji cu (nj-cãftarã furlji, mi bãgarã furlji s-lã dau unã xagurauã di) yinghits njilj di liri tra s-nj-ascap ficiorlu
§ glubit (glu-bítŭ) adg glubitã (glu-bí-tã), glubits (glu-bítsĭ), glubiti/glubite (glu-bí-ti) – (om) tsi ari pãltitã unã gloatã; (unã gloatã) tsi easti pãltitã; glubuit, girimitisit, girimitsit
{ro: globit, amendat}
{fr: qui a été infligé une amende}
{en: fined}
§ glubiri/glubire (glu-bí-ri) sf glubiri (glu-bírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva glubeashti; glubuiri, girimitisiri, girimitsiri
{ro: acţiunea de a globi, de a amenda}
{fr: action d’infliger une amende}
{en: action of imposing a fine}
§ glubuescu (glu-bu-ĭés-cu) vb IV glubuii (glu-bu-íĭ), glubueam (glu-bu-ĭámŭ), glubuitã (glu-bu-í-tã), glubui-ri/glubuire (glu-bu-í-ri) – (unã cu glubescu)
ex: tini, pãrmãtefte, tsi mi-ai glubuitã
§ glubuit (glu-bu-ítŭ) adg glubuitã (glu-bu-í-tã), glubuits (glu-bu-ítsĭ), glubuiti/glubuite (glu-bu-í-ti) – (unã cu glubit)
hapsi/hapse
hapsi/hapse (háp-si) sf hãpsi (hắp-si) – binai (adãrãmintu, casã, loc, etc.) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (prota, cãndu ashteaptã si s-ducã la giudicatã sh-deapoea, dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro); hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, filichii, filãchii, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi;
(expr: mãcai hapsi = fui ncljis, shidzui, feci hapsi)
{ro: închisoare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: sh-hapsea (filichia, hãpsanea) trã oaminj easti; shidzu hapsi trei anj; lu bãgarã hapsi; l-tsãnurã hapsi multu chiro; diunãoarã lu scoasi dit hapsi
§ hãpsani/hãpsane (hãp-sá-ni) sf hãpsãnj (hãp-sắnjĭ) – (unã cu hapsi)
ex: iuva nu-ari hãpsãnj cama arali ca dit Turchii
§ hãpseani/hãpseane (hãp-seá-ni) sf hãpsenj (hãp-sénjĭ) – (unã cu hapsi)
ex: va s-cheri hãpseani (tu hapsi); picurarlu muri hãpseani
§ hãpsãnã (hãp-sã-nắ) sm hãpsãnadz (hãp-sã-nádzĭ) – (unã cu hapsi)
ex: lu ncljisirã tu hãpsãnã; mãcã hãpsãnã
(expr: shidzu ncljis)
§ hãpsãnescu (hãp-sã-nés-cu) vb IV hãpsãnii (hãp-sã-níĭ), hãpsãneam (hãp-sã-neámŭ), hãpsãnitã (hãp-sã-ní-tã), hãpsãniri/hãpsãnire (hãp-sã-ní-ri) – bag (aruc, ncljid, etc.) pri cariva tu hãpsani; ncljid, flucusescu, zãndãnisescu; (fig: hãpsãnescu = ncljid ca tu-unã hapsi)
{ro: întemniţa}
{fr: emprisonner}
{en: imprison}
ex: trã nãs mi hãpsãnirã pi mini fãrã fai; di dor s-hãpsãni (si ncljisi, s-dusi s-bãneadzã) tu mãnãstir
§ hãpsãnit (hãp-sã-nítŭ) adg hãpsãnitã (hãp-sã-ní-tã), hãpsãnits (hãp-sã-nítsĭ), hãpsãniti/hãpsãnite (hãp-sã-ní-ti) – tsi easti ncljis tu hãpsani; ncljis, zãndãnisit, flucusit
{ro: întemniţat}
{fr: emprisonné}
{en: imprisoned}
ex: cãtse nu chivirniseats hãpsãnitslji (atselj ncljishi tu hãpsani)?
muhlã
muhlã (múh-lã) sf muhli/muhle (múh-li) – unã soi di ciupernicã (peciurcã) tsi creashti pi mãcãruri, chetri shi stizmi nutioasi shi s-aspuni ca un petur mãzgos, sumolcu-veardi, tsi da unã anjurizmã maxutarcã; muhlidzami
{ro: mucegai, mucezeală}
{fr: chancissure, moisissure}
{en: mould, mildew}
ex: stizmili anjurzea ca di muhlã; acãtsã muhlã pãnea; u-alãsai tu igrasii sh-acãtsã muhlã; stranjlu anjurzeashti muhlã
§ muhlid (múh-lid) adg muhlidã (múh-li-dã), muhlidz (múh-lidzĭ), muhlidi/muhlide (múh-li-di) – tsi ari acãtsatã muhlã; tsi easti cu muhlã; (chiro) nutios tsi anjurdzeashti muhlã; cu muhlã; muhlidzãt
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}
{en: moldy, with mildew}
ex: pãnea tsi-avea nãsã eara muhlidã (cu muhlã); dauã dzãli li tsãnui tu tsilar shi li aflai muhlidi (cã avea acãtsatã muhlã)
§ muhlidzami/muhlidzame (muh-li-dzá-mi) sf muhlidzãnj (muh-li-dzắnjĭ) – catastasea tu cari s-aflã un lucru tsi ari acãtsatã muhlã; muhlã
{ro: mucegai, mucegăire}
{fr: état de chancissure, moisissure}
{en: moldiness}
§ muhlidzãscu (muh-li-dzắs-cu) vb IV muhlidzãi (muh-li-dzắĭ), muhlidzam (muh-li-dzámŭ), muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãri/muhlidzãre (muh-li-dzắ-ri) – acats muhlã; (fig: muhlidzãscu = stau multu chiro tu idyiul loc, dzac)
{ro: mucegăi}
{fr: chancir, moisir}
{en: make something moldy; mildew}
ex: casa avea muhlidzãtã (acãtsatã muhlã); stãndalui dipriunã aoa, va muhlidzãm (fig: di shideari multã, va s-acãtsãm muhlã!); muhlidzãsh (fig: shidzush multu) aoatsi; lj-muhlidzãrã tuti luguriili ncljisi di-ahãt chiro; muhlidzãscu (fig: stau, dzac) tu zãndani fãrã fai
§ muhlidzãt (muh-li-dzắtŭ) adg muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãts (muh-li-dzắtsĭ), muh-lidzãti/muhlidzãte (muh-li-dzắ-ti) – tsi ari acãtsatã muhlã; (mur) muciulit, cimulit, ciumulit
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}
nãuntru
nãuntru (nã-ún-tru) adv – zbor tsi-aspuni cã un lucru nu s-aflã nafoarã ma bãgat iuva (ncljis, sum un acupirãmintu, etc.); nauntru, nãintru, nuntru; dinauntru, dinãuntru, dinuntru, brenda; (fig: nãuntru = (i) tu Grãtsii (noimã veaclji, chirutã azã); (ii) tu filichii, ahapsi, zãndani; (iii) n casã)
{ro: înăuntru}
{fr: dedans, dans}
{en: inside, in}
ex: tritsets nãuntru (fig: n casã); l-bãgarã nãuntru (fig: tu filichii); s-fug, s-mi-aruc nãuntru (fig: tu Grãtsii); cu atselj di nã-untru (fig: dit Grãtsii); yin di nãuntru (scriat cu-alath shi dinãuntru)
§ nauntru (na-ún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ex: cum intrã nãsã nauntru; unã-ayisteari ntreagã nauntru
§ nãintru (nã-ín-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ex: aide nãintru cu nãs
§ nuntru (nún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ex: icã nuntru, i nafoa-rã; lj-chicarã doilji nuntru (fig: tu filichii); nãs nji zburã di nafoarã, mini di nuntru
§ dinãuntru (di-nã-ún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
(expr: ti cunoscu dinãuntru shi dinafoarã = ti cunoscu ghini) [bãgats oarã cã zborlu “dinãuntru” (sh-unã soi ti zboarãli “dinauntru” shi “dinuntru”) tsi ari noima-a zborlui “nuntru” nu easti unã cu noima-a dauãlor zboarã “di nãuntru” tsi vor s-dzãcã cã tsiva easi (easti scos) nafoarã: “di dinãuntru”]
§ dinauntru (di-na-ún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
§ dinuntru (di-nún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ncljid
ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã
plãscãnescu
plãscãnescu (plãs-cã-nés-cu) vb IV plãscãnii (plãs-cã-níĭ), plãs-cãneam (plãs-cã-neámŭ), plãscãnitã (plãs-cã-ní-tã), plãscãni-ri/plãscãnire (plãs-cã-ní-ri) – lu-aspargu un lucru (cu puteari shi multi ori cu vrondu) sh-fac s-ansarã cumãts dit el; (un lucru) creapã sh-cumãts dit el ansar cu puteari (di agudiri sãnãtoasã, di umflari multã, di cãldurã i arcoari, etc.); crep, aspargu, arup, cãrtsãnescu, disic, etc.; (fig:
1: plãscãnescu = (i) fac un vrondu mari (cu darea n plascu, cu bãtearea di pãlnji tra s-aspun cã mi-arãseashti un lucru, cu aminarea di tufechi, cu aprindearea di bãruti, cu agudirea-a unui lucru tra s-lu fac s-creapã, cu zdupunirea a lucrului tu-un loc, etc.); expr:
2: l-plãscãnescu (tu arãu, hauã, filichii, etc.) = lu-aruc, l-fac s-intrã iuva, l-pingu cu zorea (tu-arãu, hauã, filichii, etc.);
3: plãscãnescu di seati, di foami, di inati, di plãngu, etc. = nj-easti multã seati, foami, inati, etc. (“mor, crep” di seati, di foami, di inati), am multã inati, plãngu multu di multu, etc.;
4: lj-plãscãneashti hearea (di zdupuniri, di inati, etc.) = (di zdupuniri, di inati, etc.) easti faptu s-aducheascã cã va moarã;
5: plãscãnescu di-arãdeari (di plãndzeari) = dinapandiha, nchisescu s-arãd (s-plãngu) cu grohuti; mi-arup di-arãdeari (di plãndzeari);
6: lj-plãscãnescu unã pliscutã (clutsatã) = lj-dau (lj-cãrtsãnescu) unã pliscutã (clutsatã, etc.) sãnãtoasã, di-aradã cu-un vrondu mari)
{ro: plezni, exploda, crăpa, etc.}
{fr: crever; craquer, rendre un son (donner un coup, détonner), etc.}
{en: burst; explode, detonate, etc.}
ex: va-l dau puponjlu di padi, s-plãscãneascã (s-creapã, si s-facã cumãts); plãscãni (cripã shi s-featsi cumãts) un vurculac; arsi-arsi sh-cãndu plãscãni (cripã) nãoarã, pãnã n Poli s-avdzã; s-crechi shi s-plãscãneshti, cãndu tsã si dutsi strãmbu; plãscãnirã (fig: bãturã cu vrondu) pãlnjili; am s-ti plãscãnescu (fig: s-ti-aruc) tu trap; plãscãnea-lj unã (fig: dã-lj unã pliscutã, un bush) n cap; eapa-lj plãscãni nã clutsatã, cã lj-ascãpirarã ocljilj; lj-plãscãni (fig: lj-deadi) unã sh-bunã; plãscãni di inati (lu-acãtsã multu inatea, cripã di inati); tsi plãscãneshti (tsi-u zdupuneshti) ashi usha?; Dumnidzã plãscãni (deadi, agudi) cu ciumaga nãoarã di padi; plãscãneashti (fig: bati pãlnjili) cu mãnjli; plãscãni (fig: aminã) unã tufechi; plãscãnirã (fig: bãturã) pãlnjili; tufechea-al Toli plãscãni surdã (fig: featsi un vrondu surdu cãndu u-aminã); s-plãscãneascã di plãngu
(expr: s-plãngã dipriunã) shi s-nu lu nvets mbratsã njiclu; s-tsãnu cãtu s-tsãnu di arãdeari, ma tu soni, cara deadi di plãscãni nãoarã, s-lishinã; l-zdupuneashti mpadi, di-lj plãscãni hearea dit nãs; plãscãneashti fleaca-a foclui; ãlj yinea foc, sã s-da di padi, s-plãscãneascã trã glãrimea tsi fatsi; cãrveljli di pãni li plãscãneashti (li-arucã, li bagã) tu cireap; mi-acãtsarã sh-mi plãscãnirã (mi bãgarã, mi-arcarã, mi ncljisirã) tu zãndani
zãndáni, zundáni
RO:temniţă
EN:dungeon, prison
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015