DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

hapsi/hapse

hapsi/hapse (háp-si) sf hãpsi (hắp-si) – binai (adãrãmintu, casã, loc, etc.) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (prota, cãndu ashteaptã si s-ducã la giudicatã sh-deapoea, dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro); hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, filichii, filãchii, zundani, sãndani, zãndani, pudrumi, budrumi, bãdrumi;
(expr: mãcai hapsi = fui ncljis, shidzui, feci hapsi)
{ro: închisoare}
{fr: prison}
{en: prison}
ex: sh-hapsea (filichia, hãpsanea) trã oaminj easti; shidzu hapsi trei anj; lu bãgarã hapsi; l-tsãnurã hapsi multu chiro; diunãoarã lu scoasi dit hapsi

§ hãpsani/hãpsane (hãp-sá-ni) sf hãpsãnj (hãp-sắnjĭ) – (unã cu hapsi)
ex: iuva nu-ari hãpsãnj cama arali ca dit Turchii

§ hãpseani/hãpseane (hãp-seá-ni) sf hãpsenj (hãp-sénjĭ) – (unã cu hapsi)
ex: va s-cheri hãpseani (tu hapsi); picurarlu muri hãpseani

§ hãpsãnã (hãp-sã-nắ) sm hãpsãnadz (hãp-sã-nádzĭ) – (unã cu hapsi)
ex: lu ncljisirã tu hãpsãnã; mãcã hãpsãnã
(expr: shidzu ncljis)

§ hãpsãnescu (hãp-sã-nés-cu) vb IV hãpsãnii (hãp-sã-níĭ), hãpsãneam (hãp-sã-neámŭ), hãpsãnitã (hãp-sã-ní-tã), hãpsãniri/hãpsãnire (hãp-sã-ní-ri) – bag (aruc, ncljid, etc.) pri cariva tu hãpsani; ncljid, flucusescu, zãndãnisescu; (fig: hãpsãnescu = ncljid ca tu-unã hapsi)
{ro: întemniţa}
{fr: emprisonner}
{en: imprison}
ex: trã nãs mi hãpsãnirã pi mini fãrã fai; di dor s-hãpsãni (si ncljisi, s-dusi s-bãneadzã) tu mãnãstir

§ hãpsãnit (hãp-sã-nítŭ) adg hãpsãnitã (hãp-sã-ní-tã), hãpsãnits (hãp-sã-nítsĭ), hãpsãniti/hãpsãnite (hãp-sã-ní-ti) – tsi easti ncljis tu hãpsani; ncljis, zãndãnisit, flucusit
{ro: întemniţat}
{fr: emprisonné}
{en: imprisoned}
ex: cãtse nu chivirniseats hãpsãnitslji (atselj ncljishi tu hãpsani)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãndani/zãndane

zãndani/zãndane (zãn-dá-ni) sf zãndãnj (zãn-dắnjĭ) – binai (casã, loc, etc.) cu udadz scutidosh (tsi s-aflã, multi ori, tu catoyi sum loc) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro, icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); zundani, sãndani, filichii, filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari, pudrumi, budrumi, bãdrumi; (fig: zãndani = scutidi, loc scutidos shi ncljis, tsi sh-u-adutsi cu-unã zãndani)
{ro: închisoare întunecoasă}
{fr: prison; cachot}
{en: prison, dungeon}
ex: lu-arucarã tu zãndani (hãpsani); bana-i moartã tru zãndani (hãpsani); lu bãgarã ti shapti anj tu zãndani; canda escu tu zãndani tu casa-aestã; lã deadi-a atsilor tsi aviglja la zãndani cãti unã mãnatã di flurii; va s-intru tu zãndani tu loclu-a tãu

§ zundani/zundane (zun-dá-ni) sf zundãnj (zun-dắnjĭ) – (unã cu zãndani)
ex: ditu ponda di zundani (hãpsani), scoati-nj om, tsi-i ca fidani

§ sãndani/sãndane (sãn-dá-ni) sf sãndãnj (sãn-dắnjĭ) – (unã cu zãndani)
ex: udai ca sãndani (ncljisoari); ti stricori ascumtã prit sãndanea (fig: scutidea ca dit zãndani) a noaptiljei

§ zãndãnisescu (zãn-dã-ni-sés-cu) (mi) vb IV zãndãnisii (zãn-dã-ni-síĭ), zãndãniseam (zãn-dã-ni-seámŭ), zãndãnisitã (zãn-dã-ni-sí-tã), zãndãnisiri/zãndãnisire (zãn-dã-ni-sí-ri) – bag (aruc, ncljid, etc.) pri cariva tu zãndani; ncljid, flucusescu, hãpsãnescu; (fig: zãndãnisescu = ncljid ca tu-unã zãndani)
{ro: întemniţa}
{fr: emprisonner}
{en: imprison}
ex: lu zãndãnisirã cã lu-aflarã cu cãrtsã

§ zãndãnisit (zãn-dã-ni-sítŭ) adg zãndãnisitã (zãn-dã-ni-sí-tã), zãndãnisits (zãn-dã-ni-sítsĭ), zãndãnisiti/zãndãnisite (zãn-dã-ni-sí-ti) – tsi easti ncljis tu zãndani; ncljis, hãpsãnit, flucusit
{ro: întemniţat}
{fr: emprisonné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn