|
|
zãnati/zãnate
zãnati/zãnate (zã-ná-ti) sf zãnãts (zã-nắtsĭ) shi zãnãturi (zã-nắ-turĭ) – harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul multu ghini; lucrul tsi lu-ari nvitsatã s-lu-adarã ghini un om (cã s-dusi la sculii, icã lu nvitsã cu fãtsearea-a lui di la un mastur); lucrul tsi-l fatsi omlu tra si sh-amintã pãnea; tehni, lucru, mãsturilji, mãsturlichi, mãsturii
(expr:
1: omlu cu zãnati (tehni) nu agiunã; zãnatea-i biligicã di amalamã; zãnatea nveats-u sh-las s-nu lipseascã = zboarã tsi-aspun tuti cãt ahãrzeashti s-cunoshti unã zãnati tu banã;
2: zãnãtsli tuti-s buni, mash oaminjlji-s arãi = zbor tsi-aspuni cã atumtsea cãndu lucrili nu es ambar, stepsul nu easti cu zãnatea, ma cu omlu tsi nu u cunoashti ghini, icã va s-tsã facã arãu cu ea)
{ro: artă, meşteşug, meserie}
{fr: art, métier, profession}
{en: art, craft, profession}
ex: greauã i zãnatea (lucrul) s-hibã omlu picurar; si nvitsã di tuti zãnãturli; lu bãgã pi zãnati (pi lucru; sã nveatsã unã tehni); tsi zãnati (tehni) ari omlu aestu?; ficiorlu nvitsã zãnati (tehni) bunã; mutrea s-lj-aflã a ficiorlui nã zãnati bunã fãrã chindin; ãl bãgã pi frati-su la un prãmãtar si nveatsã zãnati; tini hii bun trã tu zãnatea-a tatã-tui; zãnatea-a tatã-sui eara shidearea
§ zãnãtci (zã-nãt-cí) sm zãnãtceadz (zã-nãt-cĭádzĭ) – om tsi cunoashti unã zãnati; om tsi-sh fatsi zãnatea shi sh-amintã pãnea cu ea; zãnãhci, tihnit, mastur
{ro: meşteşugar, meseriaş}
{fr: artisan, homme de métier}
{en: artist, craftsman}
ex: easti un bun zãnãtci (tihnit, mastur)
§ zãnãhci (zã-nãh-cí) sm zãnãhceadz (zã-nãh-cĭádzĭ) – (unã cu zãnãtci)
budzã
budzã (bú-dzã) sf budzã (bú-dzã) – dauãli pãrtsã cãrnoasi di la mardzinea di nsus sh-di la-atsea di nghios tsi ncljid gura shi acoapirã dintsãlj; buzã;
(expr:
1: budzã di-arãu = mardzini di-arãu;
2: budzã di-amari = mardzini di-amari;
3: budzã di budzã = di la unã mardzini la-alantã;
4: cu budzãli cripati = nvirinat, cripat, nfãrmãcat;
5: dipun budzãli; strãmbu budzãli = nu-nj pari ghini di tsi s-fatsi, mi cãrteashti, nu mi-ariseashti, spindzur nãrli;
6: nj-arãdi budza = mi hãrsescu, mi-arãseashti, hiu hãrios;
7: nj-alingu budzãli = mutrescu cu orixi sh-mi-arãseashti tsi va mãc (va ved, va-nj si da, va ljau, etc.);
8: arãd cu budzãli; arãd pri sum budzã = sumarãd, hamuarãd;
9: nji s-uscarã budzãli (di seati) = nj-easti multã seati, cripai di seati;
10: ãnj mushcu budzãli = mi fac pishman, nj-pari-arãu di-atseali tsi feci;
11: dau cu budzãli; bag budzãli = dau di cariva, ahulescu, bash;
12: hiu pi budza-a groapãljei = hiu pi moarti, nu-am multu chiro s-mata bãnedz)
{ro: buză}
{fr: lévre}
{en: lip}
ex: ari budzã aruvirsati; s-nu nj-arãdã budza sh-a njia?
(expr: s-nu mi hãrsescu sh-mini?); l-vãtãmarã budza
(expr: mardzina) di-amari; Duna eara budzã cu budzã
(expr: virsatã, di la unã mardzini la-alantã); fãrmac! budzã cripatã
(expr: multu nvirinat); ca mãni va sh-mushcã budzãli
(expr: va-lj parã-arãu, va s-facã pishman)
§ buzã1 (bú-zã) sf buzã (bú-zã) – (unã cu budzã)
ex: cãndu-nj bag mãna tu spuzã (cinushi), Shun-da u acats di buzã (angucitoari: turta); nji s-aruvirsarã buzãli; agiumsi pãnã la buza
(expr: mardzina) a putslui; eara pi buza-a groapãljei
(expr: eara pi moarti), ma ascãpã sh-tora; nj-umplu scafa pãnã tu buzã
§ budzos (bu-dzósŭ) adg budzoasã (bu-dzŭá-sã), budzosh (bu-dzóshĭ), budzoasi/budzoase (bu-dzŭá-si) – tsi easti cu budzãli groasi, mãri; budzar, budzat, mbudzat
{ro: buzat}
{fr: lippu}
{en: thick-lipped}
ex: budzoshlji arachi
§ budzar (bu-dzárŭ) adg budzarã (bu-dzá-rã), budzari (bu-dzárĭ), budzari/budzare (bu-dzá-ri) – (unã cu budzos)
calpu
calpu (cál-pu) adg calpã (cál-pã), calchi (cál-chi), calpi/calpe (cál-pi) – (om, parã, pãreari, etc.) cari pari mash, cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); tsi s-aspuni unã soi, cãndu-averlu easti cã-i altã soi; calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, calpuzan, cãlpãzan, arãditor
{ro: fals, falsificat}
{fr: faux, falsifié}
{en: false, falsified}
ex: l-bãgã tu mãnica di tãmbari shi-lj da cãtsãnlu calpu; mintea-aestã easti calpã; astãdz aflji multsã oaminj calchi; tura aestã easti calpã
§ calpic (cál-picŭ) adg calpicã (cál-pi-cã), calpits (cál-pitsĭ), calpitsi/calpitse (cál-pi-tsi) – (unã cu calpu)
ex: parãlu calpic pute nu cheari
§ calpuzan (cal-pu-zánŭ) sm, sf, adg calpuzanã (cal-pu-zá-nã), calpuzanj (cal-pu-zánjĭ), calpuzani/calpuzane (cal-pu-zá-ni) – om (lucru) tsi easti calpu; om tsi ndreadzi cãrtsã calpi; om arãu cari, cu minciunj sh-cu culãchipsiri, s-aspuni bun, tra s-poatã s-arãdã altsã oaminj; om tsi nu easti bun trã tsiva dip; cãlpãzan, calpu, calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, arãditor
{ro: fals, falsificat, falsificator, netrebnic}
{fr: faux, falsifié, falsificateur}
{en: false, falsified, falsifier}
ex: cu-aestu calpuzan (arãditor, minciunos) aflash s-ti fats urtac?
§ cãlpuzan (cãl-pu-zánŭ) sm, sf, adg cãlpuzanã (cãl-pu-zá-nã), cãlpuzanj (cãl-pu-zánjĭ), cãlpuzani/cãlpuzane (cãl-pu-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: ficiorlu-lj easti cãlpuzan (bun trã tsiva)
§ cãlpãzan (cãl-pã-zánŭ) adg cãlpãzanã (cãl-pã-zá-nã), cãlpãzanj (cãl-pã-zánjĭ), cãlpãzani/cãlpãzane (cãl-pã-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: aslanj, cãlpãzanj (calchi)
§ cãlpuzãnedz (cãl-pu-zã-nédzŭ) vb I cãlpuzãnai (cãl-pu-zã-náĭ), cãlpuzãnam (cãl-pu-zã-námŭ), cãlpuzãnatã (cãl-pu-zã-ná-tã), cãlpuzãnari/cãlpuzãnare (cãl-pu-zã-ná-ri) – ndreg cãrtsã calpi (minciunoasi) trã lugursearea-a lor ca dealihea (cu bãgarea di ipugrãfii shi vuli calpi, cari s-aspunã, bunãoarã, cãndu shi iu s-ari amintatã cariva, tsi sculii ari faptã, a curi ari alãsatã avearea tu dyeata-a lui, etc.); mi-aspun bun (cãndu-averlu easti cã hiu lai) sh-arãd lumea cu minciunj sh-cu culãchipsiri; aplãnipsescu, ncaltsu, bag cãlupea (sãmarlu, cuvata, pirde la oclji, etc.)
chindin
chindin (chín-dhinŭ) sn chindini/chindine (chín-dhi-ni) – catastasi cari poati s-lj-aducã arãu a unui om (s-lj-aducã gaileadz, s-lu nvirineadzã, s-lu facã s-patã tsiva, s-lj-aducã nã mari taxirati, s-lji fuvirseascã sãnãtatea sh-bana, etc.); piriclju, piricul;
(expr: hiu pi chindin = va pat tsiva tsi nu mi-arãseashti, tsi va nj-aducã arãu, mi pashti un piriclju)
{ro: pericol, primejdie}
{fr: pericle, danger}
{en: danger}
ex: un di-a lor easti pi chindin
(expr: l-pashti un piriclju); aestu treatsi prit mari chindin; lj-aflã a ficiorlui nã zãnati bunã fãrã chindin; feata-i tu mari chindin
(expr: u pashti un piriclju), dzãsi surdul
§ chindinipsescu (chin-di-nip-sés-cu) vb IV chindinipsii (chin-di-nip-síĭ), chindinipseam (chin-di-nip-seámŭ), chin-dinipsitã (chin-di-nip-sí-tã), chindinipsiri/chindinipsire (chin-di-nip-sí-ri) – am putearea shi voi s-lji facã bana lai; pãrãstisescu un chindin trã cariva; unã catastasi poati s-lj-aducã znjii a unui
{ro: periclita, primejdui, tortura}
{fr: péricliter, torturer}
{en: jeopar-dize, be in danger, torture}
§ chindinipsit (chin-di-nip-sítŭ) adg chindinipsitã (chin-di-nip-sí-tã), chindinipsits (chin-di-nip-sítsĭ), chindinipsiti/chindinipsite (chin-di-nip-sí-ti) – tsi easti pi chindin s-patã tsiva
{ro: periclitat, primejduit, torturat}
{fr: périclité, torturé}
{en: jeopardized; tortured}
§ chindinipsiri/chindinip-sire (chin-di-nip-sí-ri) sf chindinipsiri (chin-di-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om (unã catastasi) pãrãstiseashti un chindin trã cariva
{ro: acţiunea de a periclita, de a tortura}
{fr: action de péricliter, de torturer}
{en: action of jeopardizing, of torturing}
Frãntsii/Frãntsie
Frãntsii/Frãntsie (Frãn-tsí-i) sf fãrã pl – crat mari dit Ivropea di Vestu (ditu-Ascãpitatã), namisa di Ghirmanii shi Spanii
{ro: Franţa}
{fr: France}
{en: France}
§ frãncu (frắn-cu) sm, sf frãncã (frắn-cã), frãntsi (frắn-tsi), frãntsi/frãntse (frắn-tsi) – om tsi s-amintã, bãneadzã icã yini dit Frãntsii shi easti di sãndzili-a miletilei di-aclo; frãngu, frengu; (fig:
1: frãncu = (i) ivrupean; om tsi bãneadzã i yini dit Ivropi; om tsi easti di-arãzga-a miletslor ivrupeani; (ii) om arãu; expr:
2: ti featsish frãncu = ti-acatsã multu inatea, ti featsish om arãu)
{ro: francez}
{fr: français}
{en: French}
ex: mumã-nj, frãntsãlj vinjirã; eu va-nj ljau nã doamnã frãncã (fig: ivrupeanã); s-featsi frãncu
(expr: lu-acãtsã multu inatea)
§ frãngu2 (frắn-gu) sm, sf frãngã (frắn-gã), frãndzi (frắn-dzi), frãndzi/frãndze (frắn-dzi) – (unã cu frãncu)
ex: ved cã frãngu ti featsish
(expr: ti featsish arãu, ti-acãtsã multu inatea)
§ frengu (frén-gu) sm, sf frengã (frén-gã), frendzi (frén-dzi), frendzi/frendze (frén-dzi) – (unã cu frãncu)
ex: frengul shtia multã zãnati
§ frãntsescu (frãn-tsés-cu) adg frãntseascã (frãn-tseás-cã), frãntseshtsã (frãn-tsésh-tsã), frãntseshti/frãntseshte (frãn-tsésh-ti) – tsi ari s-facã cu Frantsa, Ivropea, frãntsilj i ivrupeanjlji; di frãncu; di ivrupean; frãndzescu, ivrupinescu;
(expr: frãntseshti = stranji ivrupineshti)
{ro: francez, franţuzesc, european}
{fr: français, européen}
{en: French, European}
ex: l-ved tu frãntseshti
(expr: stranji ivrupineshti)
§ frãndzescu (frãn-dzés-cu) adg frãndzeascã (frãn-dzeás-cã), frãndzeshtsã (frãn-dzésh-tsã), frãndzeshti/frãndzeshte (frãn-dzésh-ti) – (unã cu frãntsescu)
ganumã
ganumã (gá-nu-mã) sf ganumi/ganume (gá-nu-mi) – metal cu-unã hromã albã, ca-asimea, ufilisit la gunusirea di vasi di metal shi (cãndu easti amisticat cu alti metali) la fãtsearea di multi lucri ufilisitoari; cãlai
{ro: cositor}
{fr: étain}
{en: tin}
ex: tri nã veargã ganumã (di cãlai); un pãgur di ganumã
§ gãnusescu (gã-nu-sés-cu) vb IV gãnusii (gã-nu-síĭ), gãnuseam (gã-nu-seámŭ), gãnusitã (gã-nu-sí-tã), gãnusiri/gãnusire (gã-nu-sí-ri) – ashternu un petur di ganumã pristi fatsa di nuntru a unui vas di metal (bãcãri) tra s-nu-acatsã-arudzinã, s-nu s-spargã; dau cu smaltu unã oalã coaptã tu cireap, tra s-u fac ma mushatã sh-ma vãrtoasã; gunusescu, cãlãi-sescu;
(expr:
1: li gãnusii vasili = li pãtsãi, u-aspãreai huzmetea;
2: li gãnusescu di fricã = nj-easti multã fricã; lji umplu zmeanili; curlu-nj seaminã arov)
{ro: cositori, spoi; smălţui}
{fr: étamer, émailler}
{en: tin; enamel}
ex: gãnusea-lj (dã-lj-u cu cãlai) ghiumea; cu putsãnã platã nj-gunusi tuti vasili nbãcriti; sh-nãsã li gãnusi vasili
(expr: li pãtsã; lji s-aspãre huzmetea)
§ gãnusit (gã-nu-sítŭ) adg gãnusitã (gã-nu-sí-tã), gãnusits (gã-nu-sítsĭ), gãnusi-ti/gãnusite (gã-nu-sí-ti) – (vas) tsi-lj s-ari ashtirnutã tu fatsa di nuntru un petur di cãlai; gunusit, cãlãisit
{ro: cositorit, spoit; smălţuit}
{fr: étamé, émaillé}
{en: tinned; enameled}
§ gãnusi-ri/gãnusire (gã-nu-sí-ri) sf gãnusiri (gã-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gunuseashti un vas; gunusiri, cãlãisiri
{ro: acţiunea de a cositori, de a spoi; de a smălţui; cositorire, spoire, smălţuire}
{fr: action d’étamer, d’émailler; étamage}
{en: action of tinning; of enameling}
§ gunusescu (gu-nu-sés-cu) vb IV gunusii (gu-nu-síĭ), gunuseam (gu-nu-seámŭ), gunusitã (gu-nu-sí-tã), gunusiri/gu-nusire (gu-nu-sí-ri) – (unã cu gãnusescu)
ex: nu lj-ari gunusitã vasili ghini
garameti/garamete
garameti/garamete (ga-ra-mé-ti) sf garamets (ga-ra-métsĭ) – mutrirea, vrundida sh-cãshtiga tsi u-aspuni cariva trã nai ma njiclu lucru, cãndu fatsi tsiva; lucru adrat cu multã arãvdari shi bãgari oarã la nai ma njitsli minutsãlj
{ro: migală}
{fr: peine, difficulté, minutie}
{en: scrupulousness, difficulty, minute detail}
ex: va s-hibã mari garameti (cãshtigã, vrundidã) tu aestu lucru; ari garameti (caftã arãvdari, cãshtigã) aestu lucru; tradzi garameti
§ gara-mitliu (ga-ra-mit-líŭ) adg garamitlii/garamitlie (ga-ra-mit-lí-i), garamitlii (ga-ra-mit-líĭ), garamitlii (ga-ra-mit-líĭ) – tsi caftã multã vrundidã, cãshtigã, etc. tra si s-facã; tsi nu easti lishor si s-facã; greu, discul
{ro: anevoios}
{fr: difficile, malaisé}
{en: difficult}
ex: nu mi-acats di-aestã zãnati cã easti garamitljii (easti greauã trã fãtseari, caftã multã cãshtigã sh-bãgari oarã cãndu s-fatsi)
§ gãrã-minã (gã-rã-mí-nã) sf gãrãmini/gãrãmine (gã-rã-mí-ni) – lucru tsi easti greu trã fãtseari; disculii, zori, ghiucã;
(expr: s-ducã tu gãrãminã = s-lu lja neclu)
{ro: difficultate, migală}
{fr: difficulté, peine, désagrément}
{en: difficulty}
ex: mi-acãtsai di gãrãmina-aestã (di lucrul aestu greu)
haihui
haihui (háĭ-húĭ) invar – un tsi alagã cãljurli, dit un loc tu altu, fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; hailum, hahã, vagabondu, ciumagarã, dilbi-der, dilingiu, birdush, ciuhljan, hulandar, pezevenghiu
{ro: zăpăcit, vagabond, haimana}
{fr: étourdi, écervelé, niais, vagabond, fainéant}
{en: vagabond, tramp}
ex: sh-eara niheamã hai-hui; dzua tutã cai lu veadi, haihui (vagabondu) ncoa, nclo
§ haihum (háĭ-húmŭ) sm haihumeanj (haĭ-hú-meanjĭ) – (unã cu haihui)
ex: easti un haihum, alagã tutã dzua cu gura hãscatã
§ haihulãchi/haihulãche (haĭ-hu-lắ-chi) sf haihulãchi (haĭ-hu-lắchĭ) – bana tsi u treatsi, dzuã di dzuã un vagabondu, un haihui
{ro: vagabondaj}
{fr: vagabondage}
{en: vagabondage, vagrancy}
ex: nveatsã-l si s-ashtearnã pi zãnati, cã haihulãchea nu va-lj creascã fumealja
istreti/istrete
istreti/istrete (is-tré-ti) sf pl(?) – lucrul tsi-l fatsi cariva (tra sã sh-amintã pãnea, tra sã-lj treacã oara, etc.); tehnea tsi-u fatsi un om; lucru, zãnati, tehni
{ro: ocupaţie, lucru, profesiune}
{fr: occupation, travail}
{en: occupation, business}
ex: istreti (lucru, tehni) muljireascã
lingurã
lingurã (lín-gu-rã) sf linguri (lín-gurĭ) – hãlati di metal (plasticã i lemnu) tsi ari di-unã parti unã coadã trã tsãneari cu mãna sh-di-alantã parti unã soi di vas njic cu cari omlu poati s-lja unã muljiturã (apã, ghelã, etc.) dit unã oalã tra s-u ducã la gurã shi s-u mãcã; lingurici, pishteanã;
(expr:
1: lja (nveatsã) cu lingura = lja (nveatsã carti) agonja sh-multu;
2: mãc cu lingurã di-asimi = escu avut (di pot s-am linguri di-asimi trã mãcari);
3: (aspargu, dau) cu lingura-atsea marea = (aspargu, dau) multu;
4: cu lingura-lj da s-mãcã sh-cu coada-lj scoati ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-lj fatsi un bun a unui (lj-da tsiva, mãcari cu lingura, etc.) sh-deapoea lj-u scoati (cu coada di lingurã) prit nãri, lj-adutsi aminti tut chirolu bunlu lj-ari faptã;
5: lj-usuc lingura = l-scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-dau tsãruhili (trastul, poarca), l-dau nafoarã di la lucru;
6: lji s-uscã lingura = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un, cari mãca (bãna) pi isapea-a unui sh-a altui, s-veadi diunãoarã cã nu mata ari iu s-mãcã)
{ro: lingură}
{fr: cuillère}
{en: spoon}
ex: cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); luplu tu moarã cu coada nafoarã (angucitoari: lingura); singuri vinjirã mãcãrli pri measã, singuri lingurli, singuri tuti; dit lingurã nji-l loash; ficiorlu li nvitsã gramatili cu lingura
(expr: agonja sh-multu); avem sh-linguri di lemnu, sh-linguri di her; n-adusi linguri pi sofrã; cara si shteai aestã zãnati, va mãcai cu lingurã di-asimi
(expr: va ti fãtseai om avut); lj-intrã cu lingura-atsea marea
(expr: ahiursi s-hãrgiueascã multu); lj-mãcã paradzlji cu lingura-atsea marea
(expr: lj-asparsi, lj-tuchi paradzlji multu-agonja)
§ lingurici/lingurice (lin-gu-rí-ci) sf lingurici (lin-gu-rícĭ) – lingurã njicã (di-aradã ti cafei, ceai, etc.); (fig:
1: lingurici = lingura-a cheptului (clavicula); un di dauãli oasi (niheamã shutsãti) di-unã parti sh-di-alantã, di la umir cãtrã mesea-a cheptului; expr:
2: mi doari la lingurici = nj-pari multu-arãu; mi doari “lingura di la cheptu”)
{ro: linguriţă}
{fr: petite cuillère}
{en: tea spoon}
ex: bãgai zahãri tu ceai cu linguricea; cãndu vindu caljlji mi duru la lingurici
lucru
lucru (lú-cru) sn lucri/lucre (lú-cri) shi lucruri (lú-crurĭ) –
1: atsea tsi fatsi omlu tra si sh-amintã pãnea (si sh-analtsã unã casã trã apanghiu, si sh-creascã oili trã lãnã shi lapti, s-dishcljidã unã ducheani trã alishvirishi, etc.); istreti, huzmeti, tehni, zãnati, alishvirishi;
2: atsea tsi s-aflã tu lumi (tu banã i nibanã, tsi s-minã i sta pri loc, etc.), ipothisi;
3: lugurii tsi poati si s-veadã cu ocljilj i cu mintea (tsi poati si s-avdã, si s-anjurdzeascã, si s-aducheascã cu deadzitli, etc.); lugurii, lugrii; (fig:
1: lucru = nishani, ciudii, etc.; expr:
2: nj-mutrescu lucrul = nu mi-ameastic tu lucrili-a altui; nu-am ananghi;
3: tsi easti lucrul? = tsi s-fatsi, cãtse?;
4: l-bag pi lucru = lu-arughedz; l-fac s-lucreadzã; lj-aflu un lucru;
5: dzuã di lucru = tsi nu easti Dumãnicã i dzuã pisimã, di sãrbãtoari; dzuã lãlãtoari, dzuã lãvrãtoari)
{ro: lucru, serviciu, ocupaţie, afacere; problemă, chestiune; obiect}
{fr: travail, occupation, affaire; question, chose; objet}
{en: work, occupation, trade, affair; question, problem; thing, object}
ex: am lucru (am tsiva trã fãtseari) n hoarã; avui multu lucru (huzmeti) la-ayinji; altu lucru (huzmeti) nu-au tsi s-facã; lucrul di-adz (atsea tsi ai trã fãtseari adzã), nu-l alasã trã mãni; tsi lucru (istreti, tehni, zãnati) ai (fats), oaspe?; lucru (huzmetea) cu yii, orbu va lu-adari; au multi lucri (huzmets, ipotisi) tr-avinari; ea cum sta lucrul (ipotisea); trã tse lucru (ipotisi) easti zborlu?; lucru xen (lugurii xeanã) nu tsãni cãldurã; chirdui multi lucri; arsirã tuti lucrili; sh-lo lucrili sh-fudzi; ari multi lucri mushati n casã; mash un lucru (ipotisi, icã lugurii) s-nu-agãrsheshti; s-dusi la lucru di dimneatsã; mari lucru (fig: nishani, ciudii) di featã!; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi di tsi-alãsãm nãpoi); mi duc sh-ts-aduc apã di la fãntãnã, ghini ma, shtii tsi easti lucrul?
(expr: shtii tsi s-fatsi? cãtse-nj yini greu s-mi duc?)
§ nilucru (ni-lú-cru) sn fãrã pl – catandisea tu cari s-aflã atsel tsi nu lucreadzã (icã atsel cari caftã lucru ma nu poati s-aflã)
{ro: şomaj, inactivitate}
{fr: chómage, inactivité}
{en: unemployment, inactivity}
§ lucur (lú-curŭ) sn lucuri (lú-curĭ) shi lucãri (lú-cãrĭ) – (unã cu lucru)
zãnáti
RO:meserie
EN:trade, handcraft
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015