DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mastur

mastur (más-turŭ) sm, adg masturi (más-turĭ) –
1: un tsi analtsã casi, stizmili a casilor;
2: un tsi easti multu bun tu tehnea tsi u fatsi; un tsi lj-acatsã multu mãna la-atseali tsi fatsi; mastor, maistru, ustã, lucrãtor, zãnãtci, chischin, chischinets, epitidhiu, irbapi, izoti; (fig: mastur = un trã cari lucredz; afindico, domnu; expr:
2: nj-aflai masturlu = aflai un tsi easti ma bun ca mini, tsi nj-u poati;
3: Masturlu Nicola = luplu dit pãrmiti)
{ro: zidar, meşter, maestru, abil}
{fr: maître ouvrier, maçon; habile, adroit}
{en: mason; skilful, master, able}
ex: bãgai doi masturi ca s-nj-adarã murlu; cu agiutorlu a masturlor featsi unã casã mushatã; easti un mastur (ustã) bun; am un frati mastur (tsi analtsã, fatsi casi); trã ahtari lucru easti mastur (lj-acatsã multu mãna, easti multu bun); am mastur (fig: afindico) tora; cum v-u avut, cã hiu hilj di mastur?; nãs ãlj fu masturlu
(expr: un tsi lj-u putu, tsi eara ma bun di el)!; tini hii masturlu, tsi nã ljai fumealja pri gushi!

§ mastor (más-torŭ) sm, adg mastori (más-torĭ) – (unã cu mastur)

§ maistur (má-is-turŭ) sm, adg maisturi (má-is-turĭ) – (unã cu mastur)
ex: tu-ahtãri easti multu maistur (multu bun, lj-acatsã multu mãna); un maistur (lucrãtor bun) nji li ndreapsi

§ mãs-turici (mãs-tu-rícĭŭ) sm mãsturici (mãs-tu-rícĭ) – mastur njic; mastur ma putsãn bun; mãisturici
{ro: meseriaş mai mic; meseriaş mai puţin priceput, fără experienţă}
{fr: petit maître; maître sans experience}
{en: little master; master without experience}
ex: mãsturicilji atselj cama ts-aspargu lucrul, nu ts-lu ndreg; sh-nãs s-featsi mãsturici; nu esh tu sileameti cu mãsturicilji aishti (cu masturlj-aeshti slaghi) tsi-lj puitish

§ mãisturici (mã-is-tu-rícĭŭ) sm mãisturici (mã-is-tu-rícĭ) – (unã cu mãsturici)

§ mãsturli-chi/mãsturliche (mãs-tur-lí-chi) sf mãsturlichi (mãs-tur-líchĭ) – tehnea tsi un fatsi un mastur tsi analtsã casi; harea tsi u ari atsel tsi sh-u fatsi tehnea multu ghini; harea tsi u ari atsel tsi lj-acatsã mãna la multi lucri; mãsturilji, mãsturii, tehni, zãnati, tirtipi; huneri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tehni/tehne

tehni/tehne (téh-ni) sf tehni (téh-ni) shi tehnuri (téh-nurĭ) – lucrul tsi lu-ari nvitsatã s-lu-adarã ghini un om (cã s-dusi la sculii, icã lu nvitsã lucrul di la un mastur); lucrul tsi-l fatsi omlu tra si sh-amintã pãnea; harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul multu ghini; zãnati, istreti, lucru, mãsturilji, mãsturlichi, mãsturii;
(expr: lj-u gioc tehnea = lj-u gioc festa (hunerea, dubãraea, fheaca, renghea))
{ro: meşteşug, meserie}
{fr: métier, profession}
{en: craft, profession}
ex: easti om cu tehni (zãnati) bunã; masturi cu tehnea arauã; di-alanti tehnuri toati, nitsiunã nu-alãsã; piscãrilja-i tehni arauã, cã ai s-fats dzua tutã cu apa; di tuti s-lu nveatsã ficiorlu, pi cari tehni altã s-lu da; lj-eara s-nu lj-arushineadzã tehnea; ts-lu ljau mini, va lu nvets tehnea araftu; itsido di tehni s-hibã, nu-i arãu omlu s-u shtibã; duchi cã lj-u giucã tehnea
(expr: lj-u giucã hu-nerea, lu-arãsi)

§ tihnit (tih-nítŭ) sm, sf, adg tihnitã (tih-ní-tã), tihnits (tih-nítsĭ), tihniti/tihnite (tih-ní-ti) – om tsi cunoashti unã tehni; om tsi-sh fatsi tehnea shi sh-amintã pãnea cu ea; zãnãhci, zãnãtci, mastur
{ro: meşteşugar, meseriaş}
{fr: homme de métier, professionel}
{en: craftsman, professional}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ustã

ustã (us-tắ) sm ustadz (us-tádzĭ) – un tsi easti mastur (multu bun) tu tehnea tsi u fatsi; un tsi lj-acatsã multu mãna la-atseali tsi fatsi; mastur, mastor, maistru, lucrãtor, zãnãtci, chischin, chischinets, epitidhiu, irbapi, izoti
{ro: meşter, maestru}
{fr: maître ouvrier}
{en: master}
ex: ca-atsel ma bun ustã (mastur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zãnati/zãnate

zãnati/zãnate (zã-ná-ti) sf zãnãts (zã-nắtsĭ) shi zãnãturi (zã-nắ-turĭ) – harea tsi u ari atsel tsi sh-lu fatsi lucrul multu ghini; lucrul tsi lu-ari nvitsatã s-lu-adarã ghini un om (cã s-dusi la sculii, icã lu nvitsã cu fãtsearea-a lui di la un mastur); lucrul tsi-l fatsi omlu tra si sh-amintã pãnea; tehni, lucru, mãsturilji, mãsturlichi, mãsturii
(expr:
1: omlu cu zãnati (tehni) nu agiunã; zãnatea-i biligicã di amalamã; zãnatea nveats-u sh-las s-nu lipseascã = zboarã tsi-aspun tuti cãt ahãrzeashti s-cunoshti unã zãnati tu banã;
2: zãnãtsli tuti-s buni, mash oaminjlji-s arãi = zbor tsi-aspuni cã atumtsea cãndu lucrili nu es ambar, stepsul nu easti cu zãnatea, ma cu omlu tsi nu u cunoashti ghini, icã va s-tsã facã arãu cu ea)
{ro: artă, meşteşug, meserie}
{fr: art, métier, profession}
{en: art, craft, profession}
ex: greauã i zãnatea (lucrul) s-hibã omlu picurar; si nvitsã di tuti zãnãturli; lu bãgã pi zãnati (pi lucru; sã nveatsã unã tehni); tsi zãnati (tehni) ari omlu aestu?; ficiorlu nvitsã zãnati (tehni) bunã; mutrea s-lj-aflã a ficiorlui nã zãnati bunã fãrã chindin; ãl bãgã pi frati-su la un prãmãtar si nveatsã zãnati; tini hii bun trã tu zãnatea-a tatã-tui; zãnatea-a tatã-sui eara shidearea

§ zãnãtci (zã-nãt-cí) sm zãnãtceadz (zã-nãt-cĭádzĭ) – om tsi cunoashti unã zãnati; om tsi-sh fatsi zãnatea shi sh-amintã pãnea cu ea; zãnãhci, tihnit, mastur
{ro: meşteşugar, meseriaş}
{fr: artisan, homme de métier}
{en: artist, craftsman}
ex: easti un bun zãnãtci (tihnit, mastur)

§ zãnãhci (zã-nãh-cí) sm zãnãhceadz (zã-nãh-cĭádzĭ) – (unã cu zãnãtci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã