(expr: ljau, apuc aripidina = acats sã scad, u ljau cãtrã nghios cu avearea, cu anjlji, cu sãnãtatea)
{ro: povârniş, râpă}
{fr: pente, penchant}
{en: slope}
ex: tu-aripidinã sh-broasca alagã; dzeana, aripidina; prit creacuri shi aripidinj; loarã aripidina
(expr: nchisirã sã scadã cu sãnãtatea, cu avearea)

§ ripidinã (ri-pi-dí-nã) sf ripidinj (ri-pi-dínjĭ) – (unã cu aripidinã)
ex: tu-aumbroasa ripidinã; cu greu nã alinãm tu munti, cã eara ripidinã

§ areapid (a-reá-pidŭ) sn areapidi/areapide (a-reá-pi-di) – (unã cu aripidinã)
ex: yinea areapidlu (aripidina) nghios

§ aripidinos (a-ri-pi-di-nósŭ) adg aripidinoasã (a-ri-pi-di-nŭá-sã), aripidinosh (a-ri-pi-di-nóshĭ), aripidinoasi/aripidinoase (a-ri-pi-di-nŭá-si) – tsi easti ncljinat ca unã aripidinã; arãpos, rãpos
{ro: cu povârnişuri, cu râpe}
{fr: en pente, endroit penché}
{en: with slope}
ex: munti aripidinos (cu multi aripidinj) shi chitros; calea easti aripidinoasã (cu aripidinj)

§ ripidinos (ri-pi-di-nósŭ) adg ripidinoasã (ri-pi-di-nŭá-sã), ripidinosh (ri-pi-di-nóshĭ), ripidinoasi/ripidinoase (ri-pi-di-nŭá-si) – (unã cu aripidinos)
ex: imnãm greu pi coasta ripidinoasã; muntsãlj a noshtri suntu chitrosh shi ripidinosh

§ aripidinedz (a-ri-pi-di-nédzŭ) vb I aripidinai (a-ri-pi-di-náĭ), aripidinam (a-ri-pi-di-námŭ), aripidinatã (a-ri-pi-di-ná-tã), aripidinari/ari-pidinare (a-ri-pi-di-ná-ri) – dipun unã aripidinã; ljau aripidina; (fig: aripidinedz = scad cu sãnãtatea sh-cu anjlji)
{ro: coborî pe povârniş, declina}
{fr: descendre une pente, pencher, décliner}
{en: go down the slope, decline}
ex: zmeulu aripidineadzã (s-alasã cãtrã nghios) ca sfulgul; s-aripidinarã (dipusirã) tu cãmpu iu sh-avea armasã ornja moashi

§ aripidin (a-ri-pi-dínŭ) vb I aripidinai (a-ri-pi-di-náĭ), aripidinam (a-ri-pi-di-námŭ), aripidinatã (a-ri-pi-di-ná-tã), aripidinari/aripidinare (a-ri-pi-di-ná-ri) – (vedz aripidinedz)
ex: ornjilj tuts s-aripidinã (s-hiumusescu, s-alasã cãtrã nghios)

§ aripidinat (a-ri-pi-di-nátŭ) adg aripidinatã (a-ri-pi-di-ná-tã), aripidinats (a-ri-pi-di-nátsĭ), aripidinati/aripidinate (a-ri-pi-di-ná-ti) – tsi-ari dipusã unã aripidinã
{ro: coborât pe povârniş, declinat}
{fr: descendu une pente, penché, décliné}
{en: gone down the slope, declined}

§ aripidinari/aripidinare (a-ri-pi-di-ná-ri) sf aripidinãri (a-ri-pi-di-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu dipuni unã aripidinã
{ro: acţiunea de a coborî un povârniş, de a declina}
{fr: action de descendre une pente, de pencher, de décliner}
{en: action of going down the slope, of declining}

§ arãpãdinã (a-rã-pã-dí-nã) sf arãpãdinj (a-rã-pã-dínjĭ) – (unã cu aripidinã)

§ arãpãdzãnã (a-rã-pã-dzắ-nã) sf arãpãdzãnj (a-rã-pi-dzắnjĭ) – (unã cu aripidinã)

§ arãpidinã (a-rã-pi-dí-nã) sf arãpidinj (a-rã-pi-dínjĭ) – (unã cu aripidinã)

{ro: împodobit, îmbrăcat frumos}
{fr: paré, bien habillé, équipé}
{en: adorned, dressed well, embellished}
ex: featili eara alãxiti, armãtusiti; alãxit sh-armãtusit ca-atselj tsi yin dit xeani; feati adãrati shi armãtusiti; primuveara armãtusitã cu lilici mushati; altã limbã-armãtusitã ca nãsã nu aflãm

§ armãtusi-ri2/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) sf armãtusiri (ar-mã-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-armãtuseashti; stulsiri, susuiri
{ro: acţiunea de a (se) împodobi, de a (se) îmbrăca frumos; împodobire}
{fr: action de (se) parer, de bien s’habiller, de (s’)équiper}
{en: action of adorning, of dressing well, of embellishing}

1: arucutescu = beau i mãc; trec prit gãrgãlan mãcari i beari;
2: lu-arucutescu = l-vatãm, lu-aruc mpadi di-l vatãm)
{ro: rostogoli}
{fr: (faire) rouler}
{en: roll, turn over and over}
ex: cheatra tsi s-arucuteashti (s-minã anvãrtinda-si di-unã parti sh-di-alantã), mushclju nu-acatsã; s-arucutea pripadi; s-arucuti di pri dzeanã; curcubeta, arucutindalui, arucutindalui, agiumsi la pãlati; astã searã s-arucutescu (s-bagã s-doarmã deadun) gionili shi nveasta nauã; trapsi fãndac shi lu-arucuti (fig: l-deadi di padi, l-vãtãmã); lu-arucutirã (fig: l-tãljarã) ca un nãmalj; easti di-atselj tsi arucutescu (fig: bea i mãcã) multu; s-arucutea di pi ohtu; elj arucutescu la hani
(expr: bea yin, arãchii, etc.); arucutirã (bãnarã) aproapea trei anj; cara nu-ai tsi s-fats, arucutea chetri din dzeanã

§ arucutit (a-ru-cu-títŭ) adg arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutits (a-ru-cu-títsĭ), arucutiti/arucutite (a-ru-cu-tí-ti) – tsi s-ari minatã anvãrtinda-si shi turnãnda-si ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acatsã somnul); arcutit, antãvãlit, andãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit}
{fr: roulé}
{en: rolled, turned over and over}
ex: cãndu njershu s-lu ved lu-aflai arucutit (tes pri crivati; icã mbitat); easti arucutit (fig: easti biut, mbitat, dzadã)

§ arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) sf arucutiri (a-ru-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucuteashti cariva; arcutiri, antãvãliri, andãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli; rostogolire}
{fr: action de (faire) rouler}
{en: action of rolling, of turning over and over}

§ arocuta (a-ró-cu-ta) adv – atsea tsi fatsi un tsi s-da pristi cap arucutinda-si; culutumbã, curtumbã, tumbã, drãclã
{ro: tumbă, de-a berbeleacul}
{fr: culbute, cul par dessus tête}
{en: head over heels}

§ arucutish (a-ru-cu-tíshĭŭ) sn arucutishuri (a-ru-cu-tí-shĭurĭ) – loc aripidinos ca tu-unã arãpã iu poati omlu si s-da culutumba; aripidinã, ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, catifur
{ro: povârniş}
{fr: pente, penchant}
{en: slope}
ex: arucutishlu era fari ndreptu (aripidina eara multu arãpoasã)

§ arcutescu (ar-cu-tés-cu) (mi) vb IV arcutii (ar-cu-tíĭ), arcuteam (ar-cu-teámŭ), arcutitã (ar-cu-tí-tã), arcutiri/arcutire (ar-cu-tí-ri) – (unã cu arucutescu)
ex: arcutea-l hima
(expr: aruc-lu mpadi, vatãmã-l); yinghits furi el arcutea
(expr: vãtãma)

§ arcutit (ar-cu-títŭ) adg arcutitã (ar-cu-tí-tã), arcutits (ar-cu-títsĭ), arcutiti/arcutite (ar-cu-tí-ti) – (unã cu arucutit)

§ arcutiri/arcutire (ar-cu-tí-ri) sf arcutiri (ar-cu-tírĭ) – (unã cu arucutiri)

§ arucutos (a-ru-cu-tósŭ) adg arucutoasã (a-ru-cu-tŭá-sã), arucutosh (a-ru-cu-tóshĭ), arucutoasi/arucutoase (a-ru-cu-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju icã discu; stronghil, gurguljitos, gurguljutos, ngurguljitos, gurguljat, vãrligos, nvãrligos, anvãrligos, ãnvãrligos, nvãrgos, ãnvãrgos, nvrãgos;
(expr: zboarã arucutoasi = zboarã spusi cu diplumãtii (ashi cum lipseashti ca omlu si sh-agiungã scupolu); zboarã diplumatitsi)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: aflai unã cheatrã arucutoasã (stronghilã); unã lugurii arucutoasã (stronghilã)

§ rucutescu (ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV rucutii (ru-cu-tíĭ), rucuteam (ru-cu-teámŭ), rucutitã (ru-cu-tí-tã), rucutiri/rucutire (ru-cu-tí-ri) – (unã cu arucutescu)
ex: rucuti voza pãnã n tsilar; va s-mi rucutescu (s-mi tindu) niheamã; lu-acãtsarã sh-lu rucutirã
(expr: l-vãtãmarã)

§ rucutit (ru-cu-títŭ) adg rucutitã (ru-cu-tí-tã), rucutits (ru-cu-títsĭ), rucutiti/rucutite (ru-cu-tí-ti) – (unã cu arucutit)

§ rucutiri/rucutire (ru-cu-tí-ri) sf rucutiri (ru-cu-tírĭ) – (unã cu arucutiri)

ex: easti aruvisatã

§ aruvisa-ri/aruvisare (a-ru-vi-sá-ri) sf aruvisãri (a-ru-vi-sắrĭ) – (unã cu aruvirsari1)
ex: aruvisarea easti semnul cã n-alasã heavra

ex: zmelciu, zmelciu, budzare!

§ budzat (bu-dzátŭ) adg budzatã (bu-dzá-tã), budzats (bu-dzátsĭ), budzati/budzate (bu-dzá-ti) – (unã cu budzos)

§ mbudzat (mbu-dzátŭ) adg mbudzatã (mbu-dzá-tã), mbudzats (mbu-dzátsĭ), mbudzati/mbudzate (mbu-dzá-ti) – (unã cu budzos)

§ mbuz (mbúzŭ) vb I mbuzai (mbu-záĭ), mbuzam (mbu-zámŭ), mbuzatã (mbu-zá-tã), mbuzari/mbuzare (mbu-zá-ri) – trec tsiva prit budzã; bag tsiva n gurã; mãc
{ro: mânca}
{fr: manger}
{en: eat}
ex: ma cãt apucã sã mbuzã (s-bagã tsiva n gurã) dauã, trei ori shi vinji s-lu scoalã di pi measã; nu mbuzai (mãcai) tsiva pãnã tora

§ mbuzat (mbu-zátŭ) adg mbuzatã (mbu-zá-tã), mbuzats (mbu-zátsĭ), mbuzati/mbuzate (mbu-zá-ti) – tsi ari bãgatã tsiva n gurã; tsi ari mãcatã; mãcat
{ro: mâncat}
{fr: mangé}
{en: eaten}

§ mbuzari/mbuzare (mbu-zá-ri) sf mbuzãri (mbu-zắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mbuzã
{ro: acţiunea de a mânca}
{fr: action de manger}
{en: action of eating}

§ arãbudzinedz (a-rã-bu-dzi-nédzŭ) (mi) vb I arãbudzinai (a-rã-bu-dzi-náĭ), arãbudzinam (a-rã-bu-dzi-námŭ), arãbudzinatã (a-rã-bu-dzi-ná-tã), arãbudzinari/arãbudzinare (a-rã-bu-dzi-ná-ri) – scot gãrnutsã pi budzã; aruversu, aruvirsedz
{ro: avea erupţie pe buze}
{fr: avoir une éruption sur les lèvres}
{en: have an eruption on the lips}

§ arãbudzinat (a-rã-bu-dzi-nátŭ) adg arãbudzinatã (a-rã-bu-dzi-ná-tã), arãbudzinats (a-rã-bu-dzi-nátsĭ), arãbudzinati/arãbudzinate (a-rã-bu-dzi-ná-ti) – tsi ari scoasã gãrnutsã pi budzã; aruvirsat
{ro: cari are erupţie pe buze}
{fr: qui a une éruption sur les lèvres}
{en: who has an eruption on the lips}

§ arãbudzinari/arãbu-dzinare (a-rã-bu-dzi-ná-ri) sf arãbudzinãri (a-rã-bu-dzi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scoati gãrnutsã pi budzã; aruvirsari
{ro: acţiunea de a avea erupţie pe buze; erupţie}
{fr: action d’avoir une éruption sur les lèvres; éruption}
{en: action of having an eruption on the lips; eruption}

§ arãbudzãnedz (a-rã-bu-dzã-nédzŭ) (mi) vb I arãbudzãnai (a-rã-bu-dzã-náĭ), arãbudzãnam (a-rã-bu-dzã-námŭ), arãbudzãnatã (a-rã-bu-dzã-ná-tã), arãbudzãna-ri/arãbudzãnare (a-rã-bu-dzã-ná-ri) – (unã cu arãbudzinedz)

§ arãbudzãnat (a-rã-bu-dzã-nátŭ) adg arãbudzãnatã (a-rã-bu-dzã-ná-tã), arãbudzãnats (a-rã-bu-dzã-nátsĭ), arãbudzãnati/arãbudzã-nate (a-rã-bu-dzã-ná-ti) – (unã cu arãbudzinat)

§ arãbu-dzãnari/arãbudzãnare (a-rã-bu-dzã-ná-ri) sf arãbudzãnãri (a-rã-bu-dzã-nắrĭ) – (unã cu arãbudzinari)

§ budzãnarã (bu-dzã-ná-rã) sf budzãnãri (bu-dzã-nắrĭ) – diplã faptã tu-un stranj ca unã soi di budzã
{ro: clin de haină în formă de buză}
{fr: pli (d’un habit) en forme de lèvre}
{en: fold made in a dress resembling a lip}