DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

apã

apã (á-pã) sf api/ape (á-pi) – luguria tsi curã tu-arãuri, tsi s-aflã tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucutã;
(expr:
1: s-dutsi ntr-apã (ntri-apã) = s-dutsi s-lja (s-aducã) apã (di-aradã trã beari, di la shoput, fãntãnã, etc.);
2: apa yini mari = s-umflã arãulu, s-vearsã arãulu, multi ori dupã unã ploai mari;
3: hiu tut apã; mi feci (mi-adrai) apã = am asudatã multu;
4: ved tu tsi api s-ascaldã = shtiu tu tsi catastasi s-aflã, shtiu tsi mindueashti;
5: ãnj yini sh-a njia apã la moarã = nj-yini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi;
6: lj-ljau apa di la moarã = l-fac s-nu mata poatã s-adarã tsiva;
7: nj-alasã gura apã; nj-alasã limba apã n gurã (trã tsiva) = am mari orixi, mirachi, trã tsiva;
8: apã nvets; nvets cu lingura, ca apa = nvets multu ghini;
9: foc sh-apã-lj si dutsi gura = shtii tuti, zburashti multi sh-li dzãtsi multu ghini;
10: lja lupata nã apã = u pati;
11: mi duc dupã apa-a lui = fac ashi cum va el;
12: moashi, di-atsea tsi tsãni (tsi ngljatsã) apili = moashi dit pãrmiti, gioanã, mãyistrã);
13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui;
14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu-arãdearea, cu minciuna;
15: adar guva tu-apã = geaba l-fac un lucru cã nu-adar vãrã hãiri, nu-adar tsiva; u-adar hãrdalã;
16: apã acrã = apã dit loc cu sãruri lugursiti buni trã stumahi shi sãnãtatea-a omlui;
17: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã;
18: apã alãcitã = apã mintitã, murdarã shi tulburi;
19: apã stãtutã; apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã;
20: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit;
21: apã nigritã; apã ninchisitã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
22: apã athanatã; apã yii; apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
23: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
24: apã di trandafil = (i) apã tu cari s-aflã tuchitã (cu hirbearea) luguria tsi da anjurizmã tu trandafili; apã tu cari s-bagã amolj trandafili tra s-lã easã anjurizma shi s-intrã tu apã (tra s-u facã apa s-anjurzeascã mushat); ghiulsu, ghiuleapi; (ii) om multu curat la suflit, nistipsit, tsi nu shtii s-facã lãets; apã di lituryii;
25: nj-fac apa-atsea groasã = mi cac;
26: nj-fac apa; nj-fac apa-atsea suptsãrea; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish;
27: portu apã a mortsãlor = slãghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bãnedz;
28: l-bãgã pri api-lj = lu nduplicã;
29: va-nj talj apã dit prash s-u badz tu tseapi = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva va s-aspunã cã un lucru lj-easti unã, cã nu-l mealã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bacãrcu

bacãrcu (ba-cắr-cu) sm pl(?) – plantã anualã, dit fumealja-a curcubetãljei shi a piponjlui, cu truplu lungu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu frãndzã mãri sh-hãrãxiti hãnda, cu lilici njits, tsi da unã yimishi mari cãt unã curcubetã; yimisha faptã di-aestã plantã, mari, stronghilã icã sprilungã, cu coaja veardi sh-njedzlu di nuntru moali, dultsi sh-dzãmos, arosh i galbin, mplin di simintsã lãi sh-ma njits di-atseali di curcubetã; himunic, hiumunic, hiumãnic, shirchin, carpuz, arbuz
{ro: pepene verde}
{fr: pastèque, melon d’eau}
{en: watermelon}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dzamã

dzamã (dzá-mã) sf dzãmuri (dzắ-muri) shi dzãnj (dzắnj) – muljitura tsi easi dit poamili coapti (gortsã, purtucali, hiumunits, piponj, tumãts, etc.) cãndu suntu apitrusiti; muljitura tsi easi dit carni cãndu easti friptã i heartã; muljitura dit mãcari (amisticatã multi ori cu carni, zãrzãvãts, fãrinã arsã, etc.); muljiturã adratã di poami acri hearti (tra s-tsãnã) cu cari s-acreadzã mãcãrli earna; pronjlu tsi easi dit unã aranã tsi coatsi; hirturã, supã, ciorbã, ciurbã, acrimi, pronj, etc.
(expr:
1: dzamã aranã = apã tu cari s-hearbi cinushi di lemnu, bunã trã aspilarea-a stranjilor i a vasilor di mãcari
2: dzamã di gãljinã = supã di gãljinã; gãljinã heartã cu dzamã di fãrinã arsã;
3: dzamã di pãni = pãni uscatã heartã tu apã, tu cari s-bagã sh-niheamã cash)
{ro: zeamă, supă, sos}
{fr: jus, bouillon, soupe, sauce}
{en: jus, soup, sauce}
ex: ghela ari multã dzamã; dzamã di carni; mãcarea ari dzamã multã; carni friptã cu dzamã; featsim dzamã (supã); gortsãli apidyi au dzamã; di dzama di agru-pruni s-adarã acrimea; lo nãshti simitsi muljati tu dzamã di erghi di somnu; aspilãm stranjili cu dzamã aranã (di cinushi); mãcãm dzamã di gãljinã
(expr: supã di gãljinã; icã gãljinã heartã sh-cu fãrinã arsã); gãljinã veaclji, dzamã bunã; stricoarã dzama-a mearilor tr-unã shishi

§ zamã (zá-mã) sf zãmuri (zắ-muri) – (unã cu dzamã)

§ dzãmãturã (dzã-mã-tú-rã) sf dzãmãturi (dzã-mã-túrĭ) – mãcari (supã, ciorbã) faptã cu multã dzamã; pãni dinjicatã tu apã heartã cu putsãn umtu
{ro: zeamă lungă; pâine dumicată în apă fiartă cu puţin unt}
{fr: sauce longue; potage maigre}
{en: light sauce; soup made with a lot of water}

§ dzãmos (dzã-mósŭ) adg dzãmoasã (dzã-mŭá-sã), dzãmosh (dzã-móshĭ), dzãmoasi/dzãmoase (dzã-mŭá-si) – tsi easti cu multã dzamã; (yimishi) tsi scoati multã dzamã
{ro: zemos}
{fr: juteux}
{en: juicy}
ex: limonji sh-purtucãlj dzãmoasi (cu multã dzamã); pruna tsi mãcai eara dzãmoasã; nu para furã dzãmoasi limonjili aesti; u-alãsã pri foc shi si ngrushe cã eara dzãmoasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mustu

mustu (mús-tu) sn musturi (mús-turĭ) – dzama dultsi di-auã (i alti yimishi) chisati ninti ca sã nchiseascã si s-aprindã tra si s-facã yin; shirã (fig: mustu = dzama dultsi cari easi dit itsi yimishi)
{ro: must}
{fr: moût, vin doux}
{en: must (of grapes), unfermented wine}
ex: nica nu s-limpidzã mustul (shira); lji supsi tut mustul

§ mustos (mus-tósŭ) adg mustoasã (mus-tŭá-sã), mustosh (mus-tóshĭ), mustoasi/mustoase (mus-tŭá-si) – mplin di mustu; tsi ari nustimada di mustu (fig: mustos = dzãmos, cu multã dzamã)
{ro: mustos}
{fr: juteux}
{en: juicy}
ex: purtucãljli shi limonjli tsi nã vinjirã di Sãrunã suntu mustoasi (fig: dzãmoasi)

§ mustusescu (mus-tu-sés-cu) vb IV mustusii (mus-tu-síĭ), mustuseam (mus-tu-seámŭ), mustusitã (mus-tu-sí-tã), mustusiri/mustusire (mus-tu-sí-ri) – chisedz auãli tra s-li fac mustu; fac mustu; mi ncarcu di mustu
{ro: face must, mânji cu must}
{fr: fouler, pressurer le raisin; tacher (souiller) de moût}
{en: press the grapes; stain with must}

§ mustusit (mus-tu-sítŭ) adg mustusitã (mus-tu-sí-tã), mustusits (mus-tu-sítsĭ), mustusiti/mustusite (mus-tu-sí-ti) – (auãli) chisati tra si s-facã mustu; ncãrcat (dãmcusit cu mustu); (fig: mustusit = dãmcusit, chicat)
{ro: făcut must; mânjit cu must}
{fr: foulé, pressuré (raisin); taché (souillé) de moût}
{en: pressed (grapes); stained with must}
ex: timnjatolu mustusit (fig: chicat, dãmcusit cu chicuti) di untuleamni

§ mustusiri/mustusire (mus-tu-sí-ri) sf mustusiri (mus-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mustuseashti tsiva
{ro: acţiunea de a face must, de a se mânji cu must}
{fr: action de fouler, de pressurer le raisin; de se tacher (souiller) de moût}
{en: action of pressing the grapes; of staining with must}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã