{ro: cocoşel, cocoş mic}
{fr: petit coq}
{en: little rooster}
ex: nj-eara njilã s-talj cucuticilu; s-bãtea fratslji ca doi cucutici; cucutici, lai cucutici, cucutici di pi cuprii; sudzi un cucutici (fig: unã cufetã-cucot); acumprai un cucutici (fig: unã tsearã-cucot ti Pashti); talji-nj sh-a njia un cucutici (fig: unã cumãtici) di pãni

§ cucutsãl1 (cu-cu-tsắlŭ) sm cucutsãlj (cu-cu-tsắljĭ) – cucot njic; cucutici
{ro: cocoşel, cocoş mic}
{fr: petit coq}
{en: little rooster}
ex: pulj cucutsãl

§ agrucucot (a-gru-cu-cótŭ) sm agrucucots (a-gru-cu-cótsĭ) – cucot tsi nu easti criscut di om ma bãneadzã agru prit muntsã sh-pãduri
{ro: cocoş sălbatic de munte}
{fr: coq sauvage de bruyère}
{en: wild rooster}

§ ncucutedz (ncu-cu-tédzŭ) (mi) vb I ncucutai (ncu-cu-táĭ), ncucutam (ncu-cu-támŭ), ncucutatã (ncu-cu-tá-tã), ncucutari/ncucutare (ncu-cu-tá-ri) – mi portu ca un cucot (cu pirifanja, cãmãrusirea, zburãrea, aurlarea, fuvirsirea, etc. tsi u fac); zburãscu cu-unã boatsi analtã, ascurã, fuviroasã, etc.; mi tsãn pirifan; cãmãrusescu, mãrescu, fudulescu, fãlescu, etc.
{ro: răţoi, (se) îngâmfa, (se) mândri}
{fr: se rengorger, monter sur ses ergots, être raide comme un coq, (se) vanter}
{en: strut, give himself airs}
ex: Shbuta si ncucuteadzã (nchiseashti sã zburascã cu boatsi analtã, s-lj-aurlã); si ncucutã dicunjarlu (lo gãireti ca un cucot); lãndzitlu acãtsã di si ncucutã (si mprustã); vimtul li ncucutã (li featsi s-lã yinã ipatli)

§ ncucutat (ncu-cu-tátŭ) adg ncucutatã (ncu-cu-tá-tã), ncucutats (ncu-cu-tátsĭ), ncucuta-ti/ncucutate (ncu-cu-tá-ti) – cari s-poartã (zburashti, aurlã, fuvirseashti, s-aspuni fudul, s-cãmãruseashti, etc.) ca un cucot; cãmãrusit, mãrit, fudulit, fãlit, etc.
{ro: răţoit, îngâmfat, mândrit}
{fr: rengorgé, monté sur ses ergots, raide comme un coq}
{en: who struts like a rooster (peacock)}
ex: easti ncucutat (fudul ca un cucot); ea-ts-lu mprostu, ncucutat (mprustat); ndreaptã, ncucutatã (fudulã); eara bun tri bunj shi arãu tri ncucutats

§ ncucuta-ri/ncucutare (ncu-cu-tá-ri) sf ncucutãri (ncu-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã ncucuteadzã
{ro: acţiunea de a se răţoi, de a se îngâmfa, de a se mândri; răţoire, îngâmfare}
{fr: action de se rengorger, de monter sur ses ergots, d’être raide comme un coq, de (se) vanter}
{en: action of strutting, of swaggering, of giving himself airs}

§ ãncucutedz (ãn-cu-cu-tédzŭ) (mi) vb I ãncucutai (ãn-cu-cu-táĭ), ãncucutam (ãn-cu-cu-támŭ), ãncucutatã (ãn-cu-cu-tá-tã), ãncucutari/ãncucutare (ãn-cu-cu-tá-ri) – (unã cu ncu-cutedz)

§ ãncucutat (ãn-cu-cu-tátŭ) adg ãncucutatã (ãn-cu-cu-tá-tã), ãncucutats (ãn-cu-cu-tátsĭ), ãncucutati/ãncucutate (ãn-cu-cu-tá-ti) – (unã cu ncucutat)

§ ãncucutari/ãncucutare (ãn-cu-cu-tá-ri) sf ãncucutãri (ãn-cu-cu-tắrĭ) – (unã cu ncucutari)

(expr: si s-aducheascã, s-hibã sinfuni); s-dispãrtsãrã shi sh-featsirã zbor
(expr: shi s-aduchirã); featsirã cum lã fu zborlu (cum s-aduchirã); di om, om ishi zborlu cã…; nu-lj greashti zbor
(expr: tatsi, nu-lj zburashti tsiva); hiljlu di-amirã-lj deadi zbor
(expr: lj-tãxi); aestu-ts easti zborlu?
(expr: ashi-nj dzãsish?, ashi-nj tãxish?); deadi zborlu
(expr: ãlj tãxi), si-lj da ficiorlu; cum sh-avea datã zborlu
(expr: u-avea tãxitã); dupã tsi featsirã aestu zbor
(expr: tsi s-aduchirã ashi); nu shidzu pi zborlu tsi deadi
(expr: nu featsi tsi-avea tãxitã); lj-alãsã zbor
(expr: ãlj dzãsi) a mã-sai shi-lj dimãndã; tsi-lj vinji, s-dimãndã shi s-alasã zbor
(expr: s-dzãcã); dit zborlu-a tãu nu va s-es
(expr: va fac dip cum dzãts tini)

§ zburãscu (zbu-rắs-cu) (mi) vb IV zburãi (zbu-rắĭ), zburam (zbu-rámŭ), zburãtã (zbu-rắ-tã), zburãri/zburãre (zbu-rắ-ri) – aspun cu zboarã minduirli tsi-am tu minti; grescu, greescu, grãescu, cuvintedz, acuvãntedz, fac muabeti;
(expr:
1: zburãscu di cariva; l-zburãscu = spun zboarã arali di cariva; l-zbu-rãscu di-arãu, l-cacuzburãscu;
2: zburãscu ti cariva = bag un zbor ti cariva tra s-lj-aflu lucru, s-lji ndreg huzmetea-a, etc.;
3: zbu-rashti cu mortsãlj = zburashti dip ca naljurea;
4: cari zburashti vindi, cari ascultã acumpãrã = zbor tsi dzãtsi cã atumtsea cãndu ascultã, omlu nveatsã el lucri, ma cãndu zburashti, l-fatsi pi-alantu sã nveatsã lucri;
5: zburãm tra s-nu durnjim = geaba (mash) zburãm, cã trã fãtseari un lucru, shtim ghini cã nu va si s-facã;
6: deadun zburãm, ahoryea-acãchisim = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu un dzãtsi tsiva shi alantu aducheashti altu tsiva)
{ro: vorbi, vorbi de rău, defăima, aranja, angaja}
{fr: parler, causer, diffamer, arranger, angager}
{en: talk, speak, slander, arrange things, hire}
ex: doilji, doilji shi zburãscu (fac muabeti); zburashti prit nãri; cari multi zburashti, lucru nu bitseashti; aoa li zburãm, aoa s-li-alãsãm; cãtse s-nu zburãm, cãnd va dãm paradzlji; nu tritsea dzuã di la Dumnidzã tsi s-nu u zburascã
(expr: s-nu u zburascã di-arãu, cacuzburascã); s-mi zburãshti la aestu
(expr: bagã zbor tra s-mi-arugheadzã); domnul tsi va vrei tini s-mi zburãshti (s-mi-arugheadzã) nu va s-mi zburascã; lj-am zburãtã trã ipotisea a noastrã

§ zburãt (zbu-rắtŭ) adg zburãtã (zbu-rắ-tã), zburãts (zbu-rắtsĭ), zburãti/zburãte (zbu-rắ-ti) – tsi ari dzãsã (i ãlj si dzãsirã) zboarã; grit, cuvintat, cacuzburãt, zburãt arãu, arugat
{ro: vorbit, vorbit de rău, defăimat, aranjat, angajat}
{fr: parlé, causé, diffamé, arrangé, angagé}
{en: talked, spoken, slandered, arranged, hired}
ex: limbili-a lor suntu zburãti di multsã

§ zburã-ri/zburãre (zbu-rắ-ri) sf zburãri (zbu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu zburashti; griri, cuvintari, cacuzburãri, zburãri di-arãu, arugari
{ro: acţiunea de a vorbi, de a vorbi de rău, de a defăima, de a aranja, de a angaja; vorbire, vorbire de rău, defăimare, aranjare, angajare}
{fr: action de parler (causer, diffamer, arranger, angager)}
{en: action of talking (speaking, slandering, arranging things, hiring)}

§ zburyearic (zbur-yĭá-ricŭ) adg zburyearicã (zbur-yĭá-ri-cã), zburyearits (zbur-yĭá-ritsĭ), zbur-yearitsi/zburyearitse (zbur-yĭá-ri-tsi) – tsi lu-ariseashti si zburascã multi; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi zburashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu; limbar, zbur-yearcu, lafãzan, polilog, bãbãljar, fafaljar, farfaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, dãrdãrã, dãrdãros
{ro: vorbăreţ}
{fr: loquace, bavard}
{en: talkative, loquacious}
ex: gurã zburyearicã (lafãzanã, limbarã)

§ zburyearcu (zbur-yĭár-cu) adg zburyearcã (zbur-yĭár-cã), zburyeartsã (zbur-yĭár-tsã), zburyeartsi/zbur-yeartse (zbur-yĭár-tsi) – (unã cu zburyearic)
ex: easti multu zburyearcu (limbar, farfaljar)

§ nizburãt (niz-bu-rắtŭ) adg nizburãtã (niz-bu-rắ-tã), nizburãts (niz-bu-rắtsĭ), nizburãti/niz-burãte (niz-bu-rắ-ti) – tsi nu easti zburãt; tsi nu-ari (i nu-lj s-ari) zburãtã; nigrit
{ro: nevorbit}
{fr: qui n’a pas parlé, qui n’est pas parlé, don’t on a pas parlé}
{en: who has not talked, who is not spoken to, (word) that has not been spoken}

§ nizburã-ri/nizburãre (niz-bu-rắ-ri) sf nizburãri (niz-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã zburashti; nigriri
{ro: acţiunea de a nu vorbi}
{fr: action de ne pas parler}
{en: action of not talking}

§ paraz-burãscu (pá-ra-zbu-rắs-cu) (mi) vb IV parazburãi (pá-ra-zbu-rắĭ), parazburam (pá-ra-zbu-rámŭ), parazburãtã (pá-ra-zbu-rắ-tã), parazburãri/parazburãre (pá-ra-zbu-rắ-ri) – zburãscu multu di multu; zburãscu ma multi di cum lipseashti; zburãscu trã lucri njits fãrã mari simasii (chirãturi, bãrcudii, etc.); fãrfãrescu, bãbãlescu
{ro: vorbi prea mult; flecări}
{fr: parler trop; baliverner}
{en: talk too much; chatter}
ex: el parazburashti (zburashti multu)

§ parazburãt (pá-ra-zbu-rắtŭ) adg parazburãtã (pá-ra-zbu-rắ-tã), parazburãts (pá-ra-zbu-rắtsĭ), parazburãti/parazburãte (pá-ra-zbu-rắ-ti) – tsi easti zburãt multu; fãrfãrit, bãbãlit
{ro: vorbit prea mult; flecărit}
{fr: qui a parlé trop; baliverné}
{en: talked too much; chattered}

§ parazburãri/parazburãre (pá-ra-zbu-rắ-ri) sf parazburãri (pá-ra-zbu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zburashti multu
{ro: acţiunea de a vorbi prea mult; de a flecări}
{fr: action de parler trop; de baliverner}
{en: action of talking too much; of chattering}

§ cacuzburãscu (ca-cu-zbu-rắs-cu) (mi) vb IV cacuzburãi (ca-cu-zbu-rắĭ), cacuzburam (ca-cu-zbu-rámŭ), cacuzburãtã (ca-cu-zbu-rắ-tã), cacuzburãri/cacuzburãre (ca-cu-zbu-rắ-ri) – zburãscu glãrinj (chirãturi, etc.); zburãscu di-arãu di cariva; cãtigursescu pri cariva; dzãc minciunj shi lucri slabi trã cariva tra s-lj-aspargu numa-lj bunã; aruc muhtãnj pri cariva; sãhunescu, cãtigursescu
{ro: calomnia, ponegri}
{fr: calomnier, décrier, diffamer}
{en: slander, libel, decry, discredit}
ex: totna mi cacuzburashti (dzãtsi glãrinj trã mini, zburashti arãu di mini, mi cãtigurseashti)

§ cacuzburãt (ca-cu-zbu-rắtŭ) adg cacuzburãtã (ca-cu-zbu-rắ-tã), cacuzburãts (ca-cu-zbu-rắtsĭ), cacuzburã-ti/cacuzburãte (ca-cu-zbu-rắ-ti) – tsi easti zburãt di-arãu; tsi-lj s-ari arcatã zboarã greali tu-unã ncãceari; trã cari s-au dzãsã zboarã tra sã-lj s-aspargã numa; sãhunisit, cãtigursit
{ro: calomniat, ponegrit}
{fr: calomnié, décrié, diffamé}
{en: slandered, libeled, decried, discredited}

§ cacuzburãri/cacuzburãre (ca-cu-zbu-rắ-ri) sf cacuzburãri (ca-cu-zbu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sãhuneashti; sãhunisiri, cãtigursiri
{ro: acţiunea de a calomnia, de a ponegri; calomniare, ponegrire}
{fr: action de calomnier, de décrier, de diffamer; dénigrement, diffamation}
{en: action of slandering, of libeling, of decrying, of discrediting; slander}

§ xenu-zburãscu (csé-nu-zbu-rắs-cu) (scriat shi xenuzburãscu) vb IV xenu-zburãi (csé-nu-zbu-rắĭ), xenu-zburam (csé-nu-zbu-rámŭ), xenu-zburãtã (csé-nu-zbu-rắ-tã), xenu-zburãri/xenu-zburãre (csé-nu-zbu-rắ-ri) – zburãscu naljurea (alandala, ceaceala-maceala, papardeli, etc.)
{ro: vorbi alandala}
{fr: dire des niaiserie}
{en: talk nonsense}
ex: lãndzitlu xenu-zburashti (zburashti naljurea, nu shtii tsi dzãtsi)

§ xenu-zburãt (csé-nu-zbu-rắtŭ) (scriat shi xenuzburãt) adg xenu-zburãtã (csé-nu-zbu-rắ-tã), xenu-zburãts (csé-nu-zbu-rắtsĭ), xenu-zburã-ti/xenu-zburãte (csé-nu-zbu-rắ-ti) – a curi lji s-ari zburãtã naljurea (alandala, lji s-ari dzãsã papardeli, etc.)
{ro: cui i s-a vorbit alandala}
{fr: à qui on a dit des niaiserie}
{en: talked nonsense}

§ xenu-zburãri/xenu-zburãre (csé-nu-zbu-rắ-ri) (scriat shi xenuzburãri) sf xenu-zburãri (csé-nu-zbu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva xenu-zburashti
{ro: acţiunea de a vorbi alandala}
{fr: action de dire des niaiserie}
{en: action of talking nonsense}

§ xinu-zburãscu (csí-nu-zbu-rắs-cu) (scriat shi xinuzburãscu) vb IV xinu-zburãi (csí-nu-zbu-rắĭ), xinu-zburam (csí-nu-zbu-rámŭ), xinu-zburãtã (csí-nu-zbu-rắ-tã), xinu-zburãri/xinu-zburãre (csí-nu-zbu-rắ-ri) – (unã cu xenu-zburãscu)
ex: fãntãnjli canda xinu-zburãrã (zburãrã-aljurea)

§ xinu-zburãt (csí-nu-zbu-rắtŭ) (scriat shi xinuzburãt) adg xinu-zburãtã (csí-nu-zbu-rắ-tã), xinu-zburãts (csí-nu-zbu-rắtsĭ), xinu-zburãti/xinu-zburãte (csí-nu-zbu-rắ-ti) – (unã cu xenu-zburãt)

§ xinu-zburãri/xinu-zburãre (csí-nu-zbu-rắ-ri) (scriat shi xinuzburãri) sf xinu-zburãri (csí-nu-zbu-rắrĭ) – (unã cu xenu-zburãri)