DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bic

bic (bícŭ) sm bits (bítsĭ) – un mascur mari (zveltu sh-fuviros) di prãvdzã dit fumealja-a boului (a tserbului, etc.) cari, atumtsea cãndu easti tsãnut trã dãmara-a prãvdzãlor imiri, armãni niscuchit (niciucutit, nidzãgãrit); bicã, bugã, dãmal, tavru; (fig: bic = om shcurtu, gras sh-cu pãntica mari)
{ro: taur}
{fr: taureau}
{en: bull}
ex: ncljidi biclu s-nu lja tsãtsã

§ bicã2 (bi-cắ) sm bicadz (bi-cádzĭ) – (unã cu bic)

§ bugã (bu-ghắ) sm bugadz (bu-ghádzĭ) – (unã cu bic)
ex: tserbu, bugã (tavru, bic) mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cucot

cucot (cu-cótŭ) sm cucots (cu-cótsĭ) – pulj di casã (mascurlu a gãljinãljei), cu-unã creastã aroshi sh-mari, cu-unã dintanã ntsã-pãlicoasã sh-peani di ma multi hromi; cocut, cãpon, cãponj, bin-dercu, bindiric, cãntãtorash, cãtãndorash; (fig:
1: cucot (adg) = gioni, curagios, pirifan, fudul, cutidzãtor; expr:
2: cucotlu cãntã n casã = bãrbatlu easti domnu n casã;
3: mi dishteptu din cucots = mi dishteptu tahina, tu cripata-a dzuãljei, cãndu cãntã cucotslji;
4: tu cãntarea, cãntata-a cucotslor; di n cucots = tu cripata-a dzuãljei, tu hãryii;
5: li ncãrcã pri cucot, gramatli = nu nvitsã tsiva dip;
6: doi cucots pri unã cuprii nu cãntã (nu s-fatsi) = doi oaminj nu pot s-hibã domnji pri idyiul lucru, cã va sã ncaci;
7: cati cucot, pri cuprii-lj cãntã = catiun easti domnu la el casã, poati s-facã shi s-dzãcã tsi va;
8: ma ghini s-hii unã dzuã cucot, pri-cã un an gãljinã = ahãrzeashti s-hii domnu shi s-fatsi tsi vrei putsãn chiro dicãt s-hii sclav ma multu chiro shi s-fats tsi tsã caftã altsã;
9: s-acãtsarã ca cucotslji = acãtsarã si s-batã)
{ro: cocoş}
{fr: coq}
{en: rooster}
ex: la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); tsi-i cãnd bati trumbeta, dratslji sh-frãngu curcubeta? (angucitoari: cucotlu); cãntã cucotlu, va s-aspargã chirolu; lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di nu-ts poati?; shedz ghini cucoate, cã-lj dzãc al tati s-ti nsoarã; cucoate, s-armãnj agiun; s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui, cap gros!; cãndu acãtsa s-batã cucotslji, cãcã-cã!; tu cãntarea-a cucotslor dicsearã, na yini nã mai; atumtsea cãnta cucotlu n casã
(expr: atumtsea bãrbatlu eara domnu n casã), nu gãljina; nãs, cucot (fig: cutidzãtor) la tuti; lj-stãtu cucot (fig: curagios); mi mãshcã inima, cucot!; di n cucots
(expr: di tahina) ahiurhi arnirea-a uborlui

§ cocut (có-cutŭ) sm cocuts (có-cutsĭ) – (unã cu cucot)

§ cãpon (cã-pónŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – cucot ciucutit (dzãgãrit, scuchit); cãponj
{ro: clapon, cocoş castrat}
{fr: clapon, coq castré}
{en: castrated rooster}

§ cãponj (cã-pónjĭŭ) sm cãponj (cã-pónjĭ) – (unã cu cãpon)

§ cucutici (cu-cu-tícĭŭ) sm cucutici (cu-cu-tícĭ) – cucot njic; cucutsãl; (fig: cucutici = (i) bumboanã (cufetã) trã njits tsi easti faptã sã sh-u-aducã cu-un cucot; (ii) tsearã di Pashti faptã si sh-u-aducã cu-un cucot; (iii) cumãtici, cumatã njicã di pãni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãmal

dãmal (dhã-málŭ) sm dãmalj (dhã-máljĭ) – un mascur mari (zveltu sh-fuviros) di prãvdzã dit fumealja-a boului (a tserbului, etc.) cari, atumtsea cãndu easti tsãnut trã dãmara-a prãvdzãlor imiri, armãni niscuchit (niciucutit, nidzãgãrit); bic, bicã, bugã, tavru
{ro: taur}
{fr: taureau}
{en: bull}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jigãrditsã

jigãrditsã (ji-gãr-dí-tsã) sf fãrã pl – ploai amisticatã cu neauã sh-cãtivãroarã sinjac sh-negurã; neaua tsi s-dizgljatsã amisticatã cu apã; jugurditsã, zãgãrdici, lapã, lapovitsã, lãpãitsã, vlaturã, vlãtsurã, sloatã, asloatã, zloatã
{ro: măzăriche, lapoviţă, moină}
{fr: grésil, giboulée, pluie melée de neige}
{en: sleet, thaw, rain mixed with snow}

§ jugurditsã (jĭu-gur-dí-tsã) sf fãrã pl – (unã cu jigãrditsã)

§ zãgãrdici2 (zã-gãr-dícĭŭ) sn zãgãrdiciuri (zã-gãr-dí-cĭurĭ) – (unã cu jigãrditsã)
ex: cãdzu zãgãrdici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãhãlã

mãhãlã (mã-hã-lắ) sm mãhãladz (mã-hã-ládzĭ) – parti dit un cãsãbã (di-aradã tu mardzini)
{ro: mahala}
{fr: faubourg, quartier}
{en: ward (of town), neighborhood, suburb}
ex: mãhãlãlu di nsus, mãhãlãlu di nghios; tu mãhãlãlu-a nostru suntu nã sutã di casi; ashi u-aflã munasipi mãhãlãlu; alagã ca zãgarlu pit mãhãladzlji tuts; si sculã mãhãlãlu; lja-ts niveastã dit mãhãlã, tra s-ti veadã sh-Dumnidzã (tra s-hii hãrios)

§ mãhãlãgi (mã-hã-lã-gí) sm, sf mãhãlãgioanji/mãhãlãgioanje (mã-hã-lã-gĭŭá-nji), mãhãlãgeadz (mã-hã-lã-gĭádzĭ), mãhãlãgioanji/mãhãlãgioanje (mã-hã-lã-gĭŭá-nji) – om tsi bãneadzã tu-un castilea mãhãlã
{ro: mahalagiu}
{fr: faubourien, homme du peuple}
{en: suburbanite; inhabitant of a ward}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

prozgãl

prozgãl (próz-gãl) sm pl(?) – dzãr amisticat cu lapti; prozgal, zãgãrdici
{ro: zer cu lapte}
{fr: petit-lait mêlé au lait}
{en: whey mixed with milk}

§ prozgal (próz-gal) sm pl(?) – (unã cu prozgãl)

§ prãzgu (prắz-gu) sm pl(?) – partea ma grasã dit lapti, niheamã ca galbinã, dit cari si scoati umtul sh-cari s-adunã pisuprã cãndu s-hearbi laptili
{ro: cremă de lapte}
{fr: crême de lait}
{en: milk cream}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tavru

tavru (tá-vru) sm tavri (tá-vri) – un mascur mari (zveltu sh-fuviros) dit unã fumealji di prãvdzã (ca, bunãoarã, atsea a boului, a tserbului, etc.) cari armãni niciucutit (nidzãgãrit, niscuchit, ma multu atumtsea cãndu easti tsãnut trã dãmara-a prãvdzãlor imiri); bic, bicã, bugã, dãmal
{ro: taur}
{fr: taureau}
{en: bull}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zãgar

zãgar (zã-gárŭ) sm, sf, adg zãgarã (zã-gá-rã), zãgari (zã-gárĭ), zãgari/zãgare (zã-gá-ri) – cãni mari di-avinatic (di chiniyi) cari aducheashti urma-a agru-pricilor dupã anjurizmã; (fig: zãgar = vagabondu, hulandar)
{ro: copoi}
{fr: limier}
{en: bloodhound}
ex: am un cãni zãgar; zãgar di ljepuri; zãgar di pulj; ishi cu zãgarlji avinatic; feata-nj easti unã zãgarã (vagabondã); zborlu arãu, ne cu cal, ne cu zãgar lu-acats; alagã ca zãgar (fig: ca un vagabondu) tutã dzua

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã