DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cher

cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzãc

dzãc (dzắcŭ) vb III shi II dzãsh (dzắshĭŭ), dzãtseam (dzã-tseámŭ), dzãsã (dzắ-sã), dzãtsiri/dzãtsire (dzắ-tsi-ri) shi dzãtseari/dzãtseare (dzã-tseá-ri) – scot zboarã dit gurã cu scupolu ca atsel tsi mi-avdi s-aducheascã atseali tsi minduescu mini (tsi mi doari, tsi ved, tsi hãbãri voi s-lji dau, etc.); zãc, spun, aspun, grescu, zburãscu, fac, etc.;
(expr:
1: ãnj dzãc tu minti, ãnj dzãc cu mintea = minduescu;
2: lj-u dzãc (cu gura, cu flueara, etc.) = cãntu (cu gura), bat cu flueara (avyiulia, etc.);
3: dzãc cu boatsi = dzãc cu boatsi sãnãtoasã, n fatsa-a lumiljei, unã puizii, un zbor, etc.;
4: (easti) cãtu s-dzãts = (easti) mari, multu;
5: lj-u dzãtsi preftul dupã ureaclji = (el) easti s-moarã agonja;
6: pãnã s-dzãts unã = unãshunã, dinãcali;
7: pri numã s-nu-nj dzãcã! = mi giur cã easti dealihea!;
8: lj-dzãc ndoauã (zboarã) = l-cãtigursescu, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arisescu, lu ncaci, pãnã s-mi doarã gura;
9: ashi-nj fu dzãs = ashi-nj fu scriatã;
10: lj-u dzãsim = u featsim, adrãm unã mari ziafetea, giumbushi, etc.;
11: bãgats oarã cã avem sh-formili: tsea = dzãtsea shi tsem = dzãtsem)
{ro: zice, spune}
{fr: dire, exprimer, affirmer, raconter}
{en: say}
ex: nãs ãnj dzãsi zborlu aestu; dzã-nj (grea-nj) tsi vrei s-tsã dzãc (spun); dzãsi (zburã), dzãsi (zburã), pãnã-l duru gura di dzãcã; dzãsit (spusit) voi aestu lucru?; nu vrei s-nã dzãts (spunj) un pãrmit?; s-lj-u dzãcã preftul dupã ureaclji
(expr: s-moarã tra sã-lj cãntã preftul); bem sh-lj-u dzãtsem
(expr: cãntãm) dipriunã; puljlu apãrnja s-batã shi s-lj-u dzãcã dipriunã; picurarlu lj-u dzãtsea
(expr: bãtea) cu flueara la gurã; bunã, cãtu s-dzãts
(expr: multu bunã); arcoari, eara cãtu-s-dzãts
(expr: eara multã arcoari); sh-dzãsi tu minti
(expr: mindui); pãnã s-dzãts unã
(expr: unãshunã); s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!

§ dzãs (dzắsŭ) adg dzãsã (dzắ-sã), dzãsh (dzắshĭ), dzãsi/dzãse (dzắ-si) – (zbor) tsi easti scos dit gurã; zãs, spus, aspus, grit, zburãt, etc.
{ro: zis, spus}
{fr: dit, exprimé, affirmé, raconté}
{en: said}
ex: lucri dzãsi (zburãti), lucri fapti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãpãrdii/lãpãrdie

lãpãrdii/lãpãrdie (lã-pãr-dí-i) sf lãpãrdii (lã-pãr-díĭ) – zboarã goali sh-fãrã noimã icã simasii; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpãchi, chirturi, hãbãri, lishinãturã, mandzali, palavrã, pãlavrã, bufchi, pufchi, shahlamarã, zacati, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: balivernă, braşoavă}
{fr: blague, baliverne}
{en: cock-and-bull story, old wives’ tale}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãlavrã

pãlavrã (pã-lá-vrã) sf pãlãvri (pã-lắ-vri) – zboarã goali sh-fãrã mari simasii; palavrã, papardeli, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpachi, chirturi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturã, mandzali, bufchi, pufchi, shahlamarã, zacati, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja mbolja, etc.;
(expr: talji (tradzi) pãlãvri = zburashti glãrinj, dzãtsi chirturi, minciunj)
{ro: palavră}
{fr: hâblerie; rodomontade}
{en: chatter, jabber, bragging}
ex: nã trapsi ndauã pãlãvri
(expr: dzãtsi zboarã goali, minciunj, papardeli); cari ascultã pãlãvrili-a lui

§ palavrã (pa-lá-vrã) sf palãvri (pa-lắ-vri) – (unã cu pãlavrã)
ex: talji multi palãvri
(expr: dzãtsi zboarã goali, papardeli)

§ pãlãvrescu (pã-lã-vrés-cu) vb IV pãlãvrii (pã-lã-vríĭ), pãlãvream (pã-lã-vreámŭ), pãlãvritã (pã-lã-vrí-tã), pãlãvriri/pãlãvrire (pã-lã-vrí-ri) – dzãc mash pãlãvri (chirturi, papardeli, minciunj, etc.)
{ro: pălăvrăgi}
{fr: bavarder, caqueter}
{en: chatter, blab}
ex: tutã dzua pãlãvreashti, cum nu-l doari gura?

§ pãlãvrit (pã-lã-vrítŭ) adg pãlãvritã (pã-lã-vrí-tã), pãlãvrits (pã-lã-vrítsĭ), pãlãvri-ti/pãlãvrite (pã-lã-vrí-ti) – tsi dzãtsi pãlãvri
{ro: pălăvrăgi}
{fr: bavarder, caqueter}
{en: chatter, blab}

§ pãlãvriri/pãlãvrire (pã-lã-vrí-ri) sf pãlãvriri (pã-lã-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãlãvreashti
{ro: acţiunea de a pălăvrăgi; pălăvrăgeală}
{fr: action de bavarder, de caqueter}
{en: action of chattering, of blabbing}

§ pãlãvrãgi (pã-lã-vrã-gí) sm, sf pãlãvrãgioa-nji/pãlãvrãgioanje (pã-lã-vrã-gĭŭá-nji), pãlãvrãgeadz (pã-lã-vrã-gĭádzĭ), pãlãvrãgioanji/pãlãvrãgioanje (pã-lã-vrã-gĭŭá-nji) – om tsi zburashti multu; om tsi dzãtsi mash zboarã goali sh-fãrã mari simasii; om tsi scoati mash pãlãvri din gurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

papardelã

papardelã (pa-par-dhé-lã) sf papardeli/papardele (pa-par-dhé-li) – zboarã goali sh-fãrã noimã icã simasii; bãrcudii, curcufeli, cur-cufexali, curnufexali, cãpachi, chirturi, hãbãri, lãpãrdii, lishinã-turã, mandzali, palavrã, pãlavrã, bufchi, pufchi, shahlamarã, zacati, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja mbolja, etc.;
(expr: talji papardeli = zburashti glãrinj, dzãtsi chirturi, minciunj)
{ro: balivernă, braşoavă}
{fr: blagues, balivernes}
{en: cock-and-bull stories, old wives’ tales}
ex: nj-yini s-vom cãndu avdu ahtãri papardeli!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãrãmii/pãrãmie

pãrãmii/pãrãmie (pã-rã-mí-i) sf pãrãmii (pã-rã-míĭ) – zburãri shcurtã, ishitã di-aradã dit un lucru tsi s-ari faptã sh-cari caftã s-hibã ca unã nvitsãturã trã om (tsi-adutsi aminti di urmãrli tsi poati s-li aibã fãtsearea-a unui lucru, etc.); pãrimii, dzãcã, dzãcãturã, zbor
{ro: proverb}
{fr: proverbe}
{en: proverb}
ex: ca pãrãmia tsi dzãtsi... (dupã cum u dzãtsi zborlu, grailu, cuvenda...)

§ pãrimii/pãrimie (pã-ri-mí-i) sf pãrimii (pã-ri-míĭ) – (unã cu pãrãmii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shahlamarã

shahlamarã (shah-la-má-rã) sf shahlamari/shahlamare (shah-la-má-ri) – zboarã goali sh-fãrã noimã icã simasii; bãrcudii, curcu-feli, curcufexali, curnufexali, cãpachi, chirturi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturã, mandzali, palavrã, pãlavrã, bufchi, pufchi, zacati, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja mbolja, etc.
{ro: balivernă, braşoavă}
{fr: blague, baliverne}
{en: cock-and-bull story, old wives’ tale}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zacati/zacate

zacati/zacate (zá-ca-ti) sf pl – lucri di njicã tinjii tsi dzac (s-aflã) n casã; lucruri di njicã simasii; lucruri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; lucri din casã tsi s-ashternu mpadi; zãcãturi; (fig: zacati = zboarã goali fãrã simasii; chirturi, hãbãri, curcufeli, curcu-fexali, curnufexali, cãpãchi, lãpãrdii, lishinãturi, mandzali, palavri, pãlavri, papardeli, bufchi, pufchi, shahlamari, etc.)
{ro: lucruri din casă; mărunţişuri, nimicuri, fleacuri}
{fr: bagatelles, futiles, babioles}
{en: house things of small importance; bagatelles, trifles}

§ zãcãturã (zã-cã-tú-rã) sf zãcãturi (zã-cã-túrĭ) – (unã cu zacati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã