|
|
dugoarã
dugoarã (du-gŭá-rã) sf dugori (du-górĭ) – cãldurã multã, dãgoarã, flogã, pãrjalã, cãloari, cãroari, acuroari, curoari, zãduh, zuduh, zãbuh, nãduf
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur vive, ardeur}
{en: intense heat}
§ dugoari/dugoare (du-gŭá-ri) sf dugori (du-górĭ) – (unã cu dugoarã)
ex: di diparti s-aduchea dugoarea; mi-acãtsã nã cãloari, nã dugoari, cã nu shteam iu s-nj-aflu loclu
§ dãgoarã (dã-gŭá-rã) sf dãgori (dã-górĭ) – (unã cu dugoarã)
§ duguros (du-gu-rósŭ) adg duguroasã (du-gu-rŭá-sã), dugurosh (du-gu-róshĭ), duguroasi/duguroase (du-gu-rŭá-si) – tsi scoati (alasã, da, etc.) multã cãldurã
{ro: dogoritor}
{fr: ardent, brûlant}
{en: hot, burning, scorching}
ex: soarili duguros di vearã; dzuã duguroasã
§ dugurescu (du-gu-rés-cu) (mi) vb IV dugurii (du-gu-ríĭ), dugu-ream (du-gu-reámŭ), duguritã (du-gu-rí-tã), duguriri/dugurire (du-gu-rí-ri) – scot (alas, dau, etc.) multã cãldurã; pãlescu, ardu;
(expr: mi dugureashti = (i) mi ardi, mi nvirinã multu; (ii) mi afãnseashti, mi cãtãstrãpseashti, mi cãhteashti)
{ro: dogori}
{fr: chauffer vivement, dégager une grande chaleur, brûler}
{en: burn}
ex: mi dugurii ghini; am s-ti dugurescu ahãntu, cã va tsã si tucheascã carnea di pri tini; s-dugureashti (ardi di cãlduri) cã lu-acãtsã heavra; u duguri
(expr: u arsi, u nvirinã multu), mãrata, moartea a hilj-sui; nji si dugurirã (pãlirã, arsirã) stranjili; mi dugureashti (ardi) tu cheptu; mi dugurii (afãnsii) nãoarã
§ dugurit (du-gu-rítŭ) adg duguritã (du-gu-rí-tã), dugurits (du-gu-rítsĭ), duguriti/dugurite (du-gu-rí-ti) – tsi easti multu ngãldzãt di un lucru tsi dugureashti, pãlit, arsu
{ro: dogorit}
{fr: chauffé vivement, brûlé}
{en: burned}
§ duguriri/dugurire (du-gu-rí-ri) sf duguriri (du-gu-rírĭ) – atsea tsi pati un cãndu easti dugurit; pãliri, ardeari
flogã
flogã (fló-ghã) sf fãrã pl – cãldurã multu mari; cãloari, cãroari, curoari, acuroari, dugoarã, pãrjalã, zãduh, zuduh, zãbuh, nãduf
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: ardeur, chaleur vive}
{en: intense heat}
zãduh
zãduh (zã-dúhŭ) sn zãduhuri (zã-dú-huri) – cãldurã multu mari sh-nutioasã tsi nu ti-alasã s-ljai anasã; zuduh, zãbuh, nãduf; pãrjalã, dugoarã, flogã, cãloari, cãroari (fig: zãduh = atsea tsi-aducheashti omlu tu cheptu cãndu nu poati s-lja anas; zãbunusiri)
{ro: căldură mari şi înăbuşitoare; năduf, zăpuşeală}
{fr: chaleur étouffante, suffocation}
{en: stifling heat}
ex: un zãduh s-nu pots s-ljai anasã
§ zuduh (zu-dúhŭ) sn zuduhuri (zu-dú-huri) – (unã cu zãduh)
§ zãbuh (zã-búhŭ) sn zãbuhuri (zã-bú-huri) – (unã cu zãduh)
ex: metsi cã chirolu easti ncljis ma easti zãbuh (mari cãloari)
§ nãduf (dã-dúfŭ) sn nãdufuri (nã-dú-furi) – (unã cu zãduh)
ex: nãduflu (fig: zãbunusirea) dit cheptu