DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gindar

gindar (gin-dárŭ) sm gindari (gin-dárĭ) – unã soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); geandar, jandar, gindãrmã, strãjar, zãptie, zaptie, zaptiu; (fig: gindar = fanti, la giocurli di cãrtsã)
{ro: jandarm}
{fr: gendarme}
{en: policeman, militiaman}
ex: ti spun la gindar; lja cu gindarlu (fig: cu fantili, la-agioclu di cãrtsã)

§ geandar (gĭan-dárŭ) sm geandari (gĭan-dárĭ) – (unã cu gindar)

§ jandar (jĭan-dárŭ) sm jandari (jĭan-dárĭ) – (unã cu gindar)
ex: un jandar s-turnã shi-lj gri

§ gindãrmã (gin-dãr-mắ) sm gindãrmadz (gin-dãr-mádzĭ) – (unã cu gindar)
ex: pitricu gindãrmãlu s-lu scoalã

§ gindãrmãrii/gindãrmãrie (gin-dãr-mã-rí-i) sf gindãrmãrii (gin-dãr-mã-ríĭ) –
1: adãrãmintul (casa, binaea) iu sta shi sh-fac lucrul gindarlji; zabitlãcã;
2: multimi di gindari
{ro: jandarmerie; mulţime de jandarmi}
{fr: gendarmerie; multitude de gendarmes}
{en: militia, multitude of militiamen}
ex: multã gindãrmãrii tricu pri-aoa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giudic2

giudic2 (gĭú-dicŭ) vb I giudicai (gĭu-di-cáĭ), giudicam (gĭu-di-cámŭ), giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicari/giudicare (gĭu-di-cá-ri) –
1: (ca giudicãtor la huchiumati, giudets) caftu s-aflu shi s-ved ma s-hibã dealihea cã omlu adus dinintea-a mea di chivernisi (pulitsii, zabitlãcã), stipseashti shi ari dealihea cãlcatã vãrã leadzi di-a statlui; (ca giudicãtor la huchiumati) caftu s-aflu shi s-dzãc cari ari ndriptati (shi cari stipseashti) di doilji oaminj (dauãli pãrtsã) tsi sã ncaci trã tsiva;
2: (ca giudicãtor sh-cãndu s-tsãni unã crisi la huchiumati) ljau unã apofasi shi-l cãtãdicãtsescu pi-atsel tsi lu-aflu stipsit, tra s-facã chiro ncljis tu hapsi, s-pãlteascã ghizai, i sã-lj da tsiva a atsilui a curi lj-ari faptã stepsu; crisescu, cãtãdicãtsescu
{ro: judeca, condamna (la un proces)}
{fr: juger, administrer la justice; condamner}
{en: judge, try a case, pass a sentence}
ex: mãni va s-giudicã ipotisea-a noastrã; Dumnidzãlu va nã giudicã; va nã giudicãm (nã crisim) la huchiumati; lu nvitsã cum sã zburascã dinintea-a aushaticlui cari va-l giudicã; catilu tsi-l giudica eara ligat di unlu oclju cã-l durea; spindzurats-mi, ma giudicats-mi ma naintea; ãlj grirã s-lu giudicã amirãlu

§ giudicat2 (gĭu-di-cátŭ) adg giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicats (gĭu-di-cátsĭ), giudicati/giudicate (gĭu-di-cá-ti) – (omlu) tsi easti dus la huchiumati trã unã dãvii, dinintea-a unui giudicãtor; (omlu) cari la giudicatã easti cãtãdicãtsit s-facã ahapsi i s-pãlteascã unã ghizai; crisit, cãtãdicãtsit
{ro: judecat, condamnat (la un proces)}
{fr: jugé, administré la justice}
{en: judged; tried, sentenced}
ex: va-lj dzãcã giudicatlu (atsel tsi easti giudicat) atumtsea a tatãlui

§ giudicari2/giudicare (gĭu-di-cá-ri) sf giudicãri (gĭu-di-cắrĭ) – atsea tsi fatsi giudicãtorlu cãndu giudicã la huchiumati; crisiri, cãtãdicãtsiri
{ro: acţiunea de a judeca, condamna (la un proces)}
{fr: action de juger, administrer la justice; condamner}
{en: action of judging, of trying a case, of passing a sentence}
ex: iu s-avdzã spindzurari fãrã giudicari?

§ giudicatã2 (gĭu-di-cá-tã) sf giudicãts (gĭu-di-cắtsĭ) – tsirimonja tsi s-fatsi la huchiumati, cãndu s-tsãni unã dãvii shi s-giudicã unã catastasi; adãrãmintul iu s-tsãni unã dãvii (crisi); giudets, crisi, aguyii, dãvai, dãvii, dãvã, giudets, huchiumati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

poli/pole

poli/pole (pó-li) sf pl(?) – unã adunari mari di casi (ca unã hoarã multu mari) tu cari oaminjlji lucreadzã sh-bãneadzã cu fumeljli a lor; pulitii, apulitii, cãsãbã, hãsãbã, hãsãpã, misiri
{ro: oraş}
{fr: ville}
{en: city}

§ Polea sf fãrã pl – marili cãsãbã Custandinopuli (adzã Istambul) iu shidea, aoa sh-un chiro sultanlu; Istambul, Tsarigrad;
(expr:
1: cu ntribarea n Poli agiundzi = pots s-aflji itsi vrei macã shtii cum sã ntreghi;
2: cara-lj trapsish unã, trãsh ãn Poli s-avdzã = cara-lj cãrtsãnish unã bishinã sãnãtoasã, s-avdzã multu diparti)
{ro: Constantinopol}
{fr: Istambul}
{en: Istambul}
ex: lu pitricu n Poli tra si s-facã yeatru

§ pulitii/pulitie (pu-li-tí-i) sf pulitii (pu-li-tíĭ) – (unã cu poli)
ex: intrãm di cu seara tu pulitii (cãsãbã); vai agiundzets sãnãtosh tu pulitia iu vrets; unã cali isha tu-unã mari pulitii, alantã tu pulitii sh-cama mari; agiumsi imnãnda, imnãnda tu-unã mari pulitii; cum ishi prit pulitii, lumea tutã s-lo dupã nãs; fudzi ditu-atsea pulitii shi s-dutsi la-amari; ncãlicarã caljlji shi s-dusirã tu alti pulitii mãri; agiumsirã tu-unã pulitii shi trapsirã la hani

§ apulitii/apulitie (a-pu-li-tí-i) sf apulitii (a-pu-li-tíĭ) – (unã cu poli)
ex: cãlive, hori sh-apulitii (cãsãbadz); trapsi tu-unã apulitii; aclo iu va s-ti duts tu vãrã apulitii, mutrea ghini, ai-tsã cãshtiga; easti apulitii (fig: dunjai) multã; el trapsi tu-unã apulitii; cara nu lu-aflã ficiorlu acasã, lo apulitiili unã cãti unã tra s-lu-aflã

§ pulit (pu-lítŭ) sm, sf pulitã (pu-lí-tã), pulits (pu-lítsĭ), puliti/pulite (pu-lí-ti) – om tsi bãneadzã tu-unã pulitii; cãsãbunj
{ro: orăşan}
{fr: habitant d’une ville, citadin}
{en: inhabitant of a city}

§ puliticã1 (pu-lí-ti-cã) sf pulitits (pu-li-titsĭ) – lucrili tsi li fac oaminjlji tra s-nicuchirseascã bana tsi u au tuts deadun tu-un loc (crat, cãsãbã, hoarã, etc.)
{ro: politică}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zapitã

zapitã (za-pi-tắ) sm zapitadz (za-pi-tádzĭ) – om tsi lucreadzã trã chivernisi; soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); zaptie, zaptiu, zãptie, zãbit, zãpit; pulits, pulitsã
{ro: ofiţer administrator, prefect}
{fr: officier administrateur}
{en: government administrator}
ex: trapsirã ndreptu la zapitãlu (omlu-ali chivernisi)

§ zãpit (zã-pítŭ) sm zãpits (zã-pítsĭ) – (unã cu zapitã)

§ zãbit (zã-bítŭ) sm zãbits (zã-bítsĭ) – (unã cu zapitã)
ex: easti nviscut ca un zãbit; nã vinji un zãbit nou

§ zãptie (zãp-ti-ĭé) sm zãptiedz (zãp-ti-ĭédzĭ) – unã soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); omlu-ali chivernisi a curi lucru easti tra s-veadã cã ledzli-a statlui suntu tsãnuti tu hori shi cãsãbadz sh-cari, atumtsea cãndu suntu cãlcati, lj-acatsã oaminjlji tsi li calcã sh-lji leagã; geandar, jandar, gindãrmã, strãjar; pulits, pulitsã, zãbit, zãpit, zapitã, zaptie, zaptiu
{ro: jandarm, poliţist}
{fr: gendarme, policier}
{en: gendarme, soldier of the militia, policeman}

§ zaptie (zap-ti-ĭé) sm zaptiedz (zap-ti-ĭédzĭ) – (unã cu zãptie)

§ zaptiu (zap-tíŭ) sm zaptii (zap-tíĭ) – (unã cu zãptie)
ex: lu cãftã un zaptiu (gindar); doi zãptii (gindãrmadz) lu scularã

§ zabitlãcã (za-bit-lắ-cã) sf zabitlãts(?) (za-bit-lắtsĭ) – binaea (casa) iu sta sh-lucreadzã zapitadzlji shi pulitslji; gindãrmãrii, chivernisi
{ro: autoritate, poliţie}
{fr: autorité, police}
{en: autoritty, police}

§ zãptãsescu (zãp-tã-sés-cu) (mi) vb IV zãptãsii (zãp-tã-síĭ), zãptãseam (zãp-tã-seámŭ), zãptãsitã (zãp-tã-sí-tã), zãptãsiri/zãptãsire (zãp-tã-sí-ri) – astãmãtsescu pri cariva di la lucrul tsi-l fatsi; lu-arãd pri cariva sh-lji ljau (pi nindreptu) bunurli tsi ari (un ãndreptu, scamnul a unui vãsilje, etc.); tsãn pri cariva (lu stãpuescu) sum putearea-a mea; zãptisescu, stãpuescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn