DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

astrãchescu2

astrãchescu2 (as-trã-chĭés-cu) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), as-trãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – (trã muljeri i prãvdzã feamini) lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji singur; (trã muljeri i prãvdzã feamini) lu-aruc njiclu; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu
{ro: avorta}
{fr: avorter}
{en: miscarry, abort}
ex: eapa-nj astrãchi (l-chiru, lu-arcã mãndzul dit pãnticã)

§ astrãchit2 (as-trã-chítŭ) adg astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchits (as-trã-chítsĭ), astrãchiti/astrãchite (as-trã-chí-ti) – (trã muljeri i prãvdzã feamini) tsi lu-ari scoasã mortu (lu-ari chirutã) un njic dit pãnticã; astãrchit, asturchit, strãchit, stãrchit
{ro: avortat}
{fr: avorté}
{en: miscarried, aborted}
ex: eara unã oai astrãchitã (tsi-avea chirutã njelu)

§ astrãchiri2/astrã-chire (as-trã-chí-ri) sf astrãchiri (as-trã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu muljarea (pravda feaminã) l-cheari njiclu dit pãnticã; astãr-chiri, asturchiri, strãchiri, stãrchiri
{ro: acţiunea de a avorta, avort}
{fr: action d’avorter; avort}
{en: action of miscarrying, of aborting; abortion}

§ astãrchescu2 (as-tãr-chĭés-cu) vb IV astãrchii (as-tãr-chíĭ), astãrcheam (as-tãr-chĭámŭ), astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchiri/astãrchire (as-tãr-chí-ri) – (unã cu astrã-chescu2)

§ astãrchit2 (as-tãr-chítŭ) adg astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchits (as-tãr-chítsĭ), astãrchiti/astãrchite (as-tãr-chí-ti) – (unã cu astrãchit2)

§ astãrchiri2/astãrchire (as-tãr-chí-ri) sf astãrchiri (as-tãr-chírĭ) – (unã cu astrãchiri2)

§ asturchescu2 (as-tur-chĭés-cu) vb IV asturchii (as-tur-chíĭ), asturcheam (as-tur-chĭámŭ), asturchitã (as-tur-chí-tã), asturchiri/asturchire (as-tur-chí-ri) – (unã cu astrãchescu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azmet

azmet (az-métŭ) sm, sf, adg azmetã (az-mé-tã), azmets (az-métsĭ), azmeti/azmete (az-mé-ti) – tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: firav, pipernicit, fricos}
{fr: débile, rabougri, livide, foireux, avorton}
{en: feeble, weak, coward, ill-formed, puny}
ex: njelj azmets, oaminj azmets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãzacã

bãzacã (bã-zá-cã) sf bãzãts (bã-zắtsĭ) – pãnticã (buric, fuljinã, bicã) mari
{ro: burtă mare}
{fr: grand ventre, homme pansu}
{en: big belly}
ex: om cu bãzacã (pãnticã mari)

§ bãzãcos (bã-zã-cósŭ) adg bãzãcoasã (bã-zã-cŭá-sã), bãzãcosh (bã-zã-cóshĭ), bãzãcoasi/bãzãcoase (bã-zã-cŭá-si) – njic sh-cu pãntica mari; pãnticos, fuljinos, buricos
{ro: burtos}
{fr: ventru, pansu}
{en: big-bellied}

§ jibãcos (ji-bã-cósŭ) adg jibãcoasã (ji-bã-cŭá-sã), jibãcosh (ji-bã-cóshĭ), jibãcoasi/jibãcoase (ji-bã-cŭá-si) – njic, gros sh-cu pãntica mari; bãzãcos, zãbãcos, pruhav, puhav, buhav, butcav, puzumi, pilicios, pãhrãvos
{ro: stârpitură, burtos, buhăit}
{fr: ventru, pansu, obèse, bouffi}
{en: big-bellied, corpulent, puffy}
ex: fuljinoslu sh-arãdi di jibãcoslu (butcavlu); jibãcoasa (puhava, pãhrãvoasa) broascã ma sh-dzãtsea; plãndzi un jibãcos (puzumi, pilicios) di ficior

§ jibicos (ji-bi-cósŭ) adg jibicoasã (ji-bi-cŭá-sã), jibicosh (ji-bi-cóshĭ), jibicoasi/jibicoase (ji-bi-cŭá-si) – (unã cu jibãcos)

§ pilicios (pi-li-cĭósŭ) sm, sf, adg pilicioasã (pi-li-cĭŭá-sã), piliciosh (pi-li-cĭóshĭ), pilicioasi/pilicioase (pi-li-cĭŭá-si) – tsi easti multu slab shi njic; zãbãcos, zãbacã, bãzãcos, jibãcos, jibicos, ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, cacafingu, azmet, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: firav, stârpitură, pipernicit}
{fr: débile, rabougri, livide, foireux, ratatiné, chétif, avorton}
{en: feeble, weak, coward, ill-formed, puny}

§ zãbãcos (zã-bã-cósŭ) adg zãbãcoasã (zã-bã-cŭá-sã), zãbãcosh (zã-bã-cóshĭ), zãbãcoasi/zãbãcoase (zã-bã-cŭá-si) – (unã cu pilicios)
ex: nacã him noatin zãbãcos (njic shi slab, azmet)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cacafingu

cacafingu (ca-ca-fín-gu) adg cacafingã (ca-ca-fín-gã), cacafindzi (ca-ca-fín-dzi), cacafindzi/cacafindze (ca-ca-fín-dzi) – cari easti multu njic; cari astãmãtsi di njic cu crishtearea; nifaptu ghini, shcurtabac, slab, ascãrchit, puzumi, pruzumi, chirchinec, jibãcos, jibicos, azmet, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: stârpitură, pipernicit}
{fr: avorton, menu, tout petit}
{en: puny (undersized) man or child}
ex: cãstãnji cacafindzi (multu njits); easti un cacafingu (puzumi di om)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãcãrdac

cãcãrdac (cã-cãr-dácŭ) sm cãcãrdats (cã-cãr-dátsĭ) shi sn cãcãr-datsi/cãcãrdatse (cã-cãr-dá-tsi) – nodlu dit gãrgãlanlu a omlui tsi s-veadi cum easi cãtã nafoarã (dinintea-a gushiljei); gãrgãlan;
(expr: cãcãrdac di om = (om) tsi easti multu njic, shcurtabac, slab, nifaptu ghini, cari astãmãtsi di njic cu crishtearea; ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, azmet, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: nodul gâtului, mărul lui Adam, laringe; pitic}
{fr: larynx, pomme d’Adam; nain}
{en: Adam’s apple, larynx; dwarf}
ex: un cãcãrdac
(expr: cacafingu) di om

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cacav1

cacav1 (cá-cavŭ) sm cacayi (cá-cayĭ) – pom tsi fatsi yimishi njits sh-lãi
{ro: pom care face fructe mici şi negre}
{fr: arbre aux fruits petits et noirs}
{en: tree that makes small, black fruits}

§ cacavã (cá-ca-vã) sf cacavi/cacave (cá-ca-vi) – yimisha faptã di pomlu “cacav”
{ro: fructul făcut de “cacav”}
{fr: fruit du “cacav”}
{en: “cacav” fruit}

§ cacav2 (cá-cavŭ) adg cacavã (cá-ca-vã), cacayi (cá-cayĭ), cacavi/cacave (cá-ca-vi) – cari easti multu njic, cacafingu, shcurtabac, slab, nifaptu ghini, cari astãmãtsi di njic cu crishtearea; ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, azmet, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: stârpitură, pipernicit}
{fr: avorton, menu, tout petit}
{en: puny (undersized) man or child}
ex: iu vai agiungã tsarcul aestu di cacavi (cacafindzi)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carcalec

carcalec (car-ca-lécŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi ta s-u-agiutã s-ansarã multu diparti (cicioari di dinãpoi tsi fac unã soi di shuirat cãndu s-freacã un di-alantu); carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, ceatrafil, cherchinez, chirchinec, ghincalã, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, giungiunar, jujunar, juji
{ro: greier}
{fr: grillon}
{en: cricket}

§ carcalets (car-ca-létsŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: carcaletslu avea fudzitã; tu aestã sfinduchi avea ncljisã un carcalets

§ carcaledz (car-ca-lédzŭ) sm carcaledz (car-ca-lédzĭ) – (unã cu carcalec)

§ cãrcãlets (cãr-cã-létsŭ) sm cãrcãlets (cãr-cã-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: cãnticlu a cãrcãletslor s-avdzã

§ curcalec (cur-ca-lécŭ) sm curcalets (cur-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)

§ ceatrafil (cĭa-tra-fílŭ) sm ceatrafilj (cĭa-tra-fíljĭ) – (unã cu carcalec)
ex: ceatrafilj apãrnjirã si-sh cãntã

§ cherchinez (chĭer-chi-nézŭ) sm cherchinezi (chĭer-chi-nézĭ) – (unã cu carcalec)

§ chirchinec1 (chir-chi-nécŭ) sm chirchinets (chir-chi-nétsĭ) – (unã cu carcalec); (fig: chirchinec = (ficior) tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, zãbãcos, jabec, etc.)
ex: mash chirchineclu nu sh-adunã gura; un chirchinec (un ascãrchit, unã puzumi) di ficior

§ scarcalec (scar-ca-lécŭ) sm scarcalets (scar-ca-létsĭ) – insectã tsi fatsi mari znjii tu agri (cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti); acridã, lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulucustã, scarcalec, scarcalets, scãrcalets, sarcalets, carcalec, carcalets, carcaledz, scãrculets, scaculets, scucalets
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

jabec1

jabec1 (jĭa-bécŭ) sm jabets (jĭa-bétsĭ) – ascherli turcu di boi njicã; (fig: jabec = om multu slab shi njic; ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, azmet, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, judav, preacãn, preangu, shcurtabac)
{ro: soldat turc de talie mică; firav, pipernicit}
{fr: soldat turc de petite taille; débile, rabougri, foireux, ratatiné}
{en: short Turkish soldier; feeble, weak, puny, ill-formed}
ex: s-bat cu jabets (turtsã shcurtabats, di boi njicã); am un frati jabec (fig: njic shi slab, puzumi); tradzits-vã, jabets (fig: azmets), nãpoi

§ jubec (jĭu-bécŭ) sm jubets (jĭu-bétsĭ) – soi di farã nturtseascã dit Asia Njicã
{ro: trib turcesc din Asia Mică}
{fr: tribu turque en Asie Mineure}
{en: Turkish tribe in Asia Minor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

judav

judav (jĭú-davŭ) sm, sf, adg judavã (jĭú-da-vã), judavi (jĭú-davĭ), judavi/judave (jĭú-da-vi) – oaminj (prãvdzã) shcurtsã tsi nu crescu vãroarã mãri; oaminj njits di-unã dãmarã tsi bãneadzã tu Africhii; shcurtabac, fici, giugia; (fig: tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, azmet, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, jabec, judav, preacãn, preangu, shcurtabac)
{ro: pipernicit; pitic, pigmeu}
{fr: cachéctique, malingre; nain, pigmée}
{en: sickly, puny; midget, dwarf, pygmy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oarfãn

oarfãn (ŭár-fãnŭ) sm, sf, adg oarfãnã (ŭár-fã-nã), oarfãnj (ŭár-fãnjĭ), oarfãni/oarfãne (ŭár-fã-ni) –
1: (ficior, featã) tsi nu-ari tatã, dadã i doilji pãrintsã; itin;
2: tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; ashi cum agiumsi atsel tsi ari chirutã tutã avearea-lj; fucãrã, ftoh, neavut, zglob; (fig: oarfãn = (i) tsi easti lipsit (di-un lucru); (ii) tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; mãrat, corbu, corbusit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, etc.; expr:
2: oarfãn aruptu; oarfãn cãpãit = multu oarfãn, fucãrã, ftoh)
{ro: orfan; sărac}
{fr: orphelin; pauvre}
{en: orphan; poor}
ex: fumealja, di mumã armãni oarfãnã; ficiorlu-aestu easti oarfãn di mumã (nu-ari mumã, cã-lj muri); di tatã nu-armãn ficiorlji oarfãnj, ma di mumã armãn; muljari oarfãnã (ftoahi, fucãroanji); la oarfãnlu (fucãrãlu) s-arupsi cioara; fu oarfãn (fig: lipsit) di pãradz; nã casã oarfãnã (ftoahã, neavutã); casi njits, oarfãni (ca di oaminj ftohi), cu garduri di surtseali; sh-eara unoarã un bãrbat shi unã muljari, oarfãnj aruptsã
(expr: multu ftohi, oarfãnj, nu s-poati ma ftohi di nãsh); oarfãn-cãpãit
(expr: multu ftoh), ma nu s-alãsa di-avinari; a s-hiu oarfãn sh-tu cãlivã, mash cãliva s-hibã-a mea; armãnlu-i oarfãn pulj (pulj fãrã pãrintsã; icã pulj mãrat, curbisit); hiu oarfãn (ftoh), nu-am tsiva; oarfãnlu (ftohlu) prindi s-lucreadzã; suntu oarfãnj (fãrã pãrintsã; icã ftohi); tsi s-facã sh-nãs, oarfãnlu (fig: mãratlu); ma ghini oarfãn (ftoh) tinjisit, dicãt avut pizuit; di eshti oarfãn (ftoh), nu ti adunã cu avutslji; ma ghini oarfãn (ftoh) shi sãnãtos, di avut shi zãbãcos

§ urfanji1/urfanje (ur-fá-nji) sf urfãnj (ur-fắnjĭ) – starea (catas-tasea) tu cari s-aflã atselj tsi suntu oarfãnj, fãrã pãrintsã i ftohi; fucãrlãchi, ftohi, neaveari, urfãnilji, urfãneatsã;
(expr:
1: mutrea-ts urfanja = mutrea-ts di lucrul a tãu shi nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor, lucri cu cari nu-ai s-fats tsiva; mutrea-ts di-irnjii;
2: mãcash urfanja = bãnash unã banã di oarfãn, ftoh)
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté, misère}
{en: poverty}
ex: urfanja (fucãrlãchea) a casãljei; nu lã eara duri urfanja (neavearea); mari urfanji avem; nu ari ma greauã lãngoari di urfanji (neaveari); eara nã urfanji cum s-ti-ascapã Dumnidzã; mãncash urfanja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn