DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adzã

adzã (á-dzã) adv – dzua di tora tu cari zburãm; adz, azã, az, asãndzã, asãndz, astãndzã, astãndz, astãdz, astãzã, astãz, andzã
{ro: azi}
{fr: aujourd’hui}
{en: today}
ex: gioacã adzã, gioacã mãni; nu eara ca featili shi nveastili di adzã

§ adz (adzĭ) adv – (unã cu adzã)
ex: adz avem Vinjiri

§ azã1 (á-zã) adv – (unã cu adzã)

§ az (ázĭ) adv – (unã cu adzã)

§ astãdz (ás-tãdzĭ) adv – (unã cu adzã)
ex: ashitsi s-featsi laclu tsi-l videm pãnã astãdz; vã ascãpã astãdz tuts di coardã shi funi

§ astãz (ás-tãzĭ) adv – (unã cu adzã)

§ astãzã (ás-tã-zã) adv – (unã cu adzã)

§ astãndz (ás-tãndzĭ) adv – (unã cu adzã)

§ astãndzã (ás-tãn-dzã) adv – (unã cu adzã)
ex: astãndzã vinji arada la hilja-a amirãlui; di astãndzã nãinti

§ asãndzã (á-sãn-dzã) adv – (unã cu adzã)
ex: pãnã asãndzã ãts fu scriatã!; arucã-ti asãndzã, arucã-ti mãni, nu sh-aduna la ayizmari nitsi gãrnuts

§ asãndz (á-sãndz) adv – (unã cu adzã)

§ andzã2 (án-dzã) adv – (unã cu adzã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ayeazmã

ayeazmã (a-yĭáz-mã) sf fãrã pl – unã soi di earbã tsi bãneadzã multsã anj, tsi da unã-anjurizmã ahoryea sh-mushatã, cu frãndzãli tsi au cuditsa shcurtã sh-mardzina dintsatã, cu schicuri di lilici aroshi-viniti tsi crescu tu chipita di-alumãchi, sh-cu-a curi frãndzã uscati s-fatsi unã ceai bunã trã stumahi, mãcãruri, biuturi sh-dultsenj
{ro: izmă}
{fr: menthe}
{en: mint}
ex: ayeazma ari unã-anjurizmã mushatã

§ ayeazmu (a-yĭáz-mu) sm ayeazmadz (a-yĭaz-mádzĭ) – (unã cu ayeazmã)

§ yeazmã (yĭez-mã) sf fãrã pl – (unã cu ayeazmã)

§ gheazmã (ghĭáz-mã) sf fãrã pl – (unã cu ayeazmã)
ex: ari adetea s-bagã tu fauã cãti putsãnã gheazmã

§ yizmã (yíz-mã) sf fãrã pl – (unã cu ayeazmã)
ex: anjurizma di yizmã u vor multsã tu mãcari; lj-featsi nuheamã ceai di yizmã cã-l mushca pãntica

§ yeazmu (yĭáz-mu) sm yeazmadz (yĭaz-mádzĭ) – (unã cu ayeazmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ayizmu

ayizmu (a-yíz-mu) vb I ayizmai (a-yiz-máĭ), ayizmam (a-yiz-mámŭ), ayizmatã (a-yiz-má-tã), ayizmari/ayizmare (a-yiz-má-ri) – adun auãli dit ayinji; yizmu, ghizmedz; (fig: ayizmu = (i) scot di pri un lucru (trup) tuti atseali tsi lu-acoapirã (stranji, cheali, coaji, lucri, etc.); (ii) ljau cu zorea tuti averli shi bunetsli tsi li ari cariva sh-nu lu-alas cu tsiva)
{ro: culege via}
{fr: vendanger}
{en: vin-dange, harvest grapes}
ex: mãni ayizmãm (adunãm avinja); ayiz-mats-lji (fig: dispuljats-lji, loats-lã tut tsi au) cãt ma multu

§ ayiz-mat (a-yiz-mátŭ) adg ayizmatã (a-yiz-má-tã), ayizmats (a-yiz-mátsĭ), ayizmati/ayizmate (a-yiz-má-ti) – (ayinea) tsi-lj si-ari adunatã aua; yizmat, ghizmat
{ro: culeasă (via)}
{fr: vendangé (vigne)}
{en: whose grapes have been harvested}
ex: ayinea ayizmatã (tsi-lj s-adunã aua); vinjirã ayizmats (fig: dispuljats di tut tsi-avea)

§ ayizmari/ayizmare (a-yiz-má-ri) sf ayizmãri (a-yiz-mắrĭ) – adunari di auã; yizmari, ghizmari
{ro: acţiunea de a culege (struguri); culegere (de struguri)}
{fr: action de vendanger}
{en: action of harvesting grapes}
ex: nu sh-adunã la ayizmari nitsi gãrnuts

§ yizmu (yíz-mu) vb I yizmai (yiz-máĭ), yizmam (yiz-mámŭ), yizmatã (yiz-má-tã), yizmari/yizmare (yiz-má-ri) – (unã cu ayizmu)

§ yizmat (yiz-mátŭ) adg yizmatã (yiz-má-tã), yiz-mats (yiz-mátsĭ), yizmati/yizmate (yiz-má-ti) – (unã cu ayizmat)

§ yizmari/yizmare (yiz-má-ri) sf yizmãri (yiz-mắrĭ) – (unã cu ayizmari)

§ ghizmedz1 (yíz-médzŭ) vb I ghizmai (ghiz-máĭ), ghizmam (ghiz-mámŭ), ghizmatã (ghiz-má-tã), ghizmari/ghizmare (ghiz-má-ri) – (unã cu ayizmu)

§ ghizmat1 (ghiz-mátŭ) adg ghizmatã (ghiz-má-tã), ghizmats (ghiz-mátsĭ), ghizmati/ghizmate (ghiz-má-ti) – (unã cu ayizmat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dispolj

dispolj (dis-póljĭŭ) (mi) vb I dispuljai (dis-pu-ljĭáĭ), dispuljam (dis-pu-ljĭámŭ), dispuljatã (dis-pu-ljĭá-tã), dispuljari/dispuljare (dis-pu-ljĭá-ri) – ãlj scot (ljau di pi el tuti) stranjili sh-lu-alas gulishan; scot di pri un lucru (trup) tuti atseali tsi lu-acoapirã (stranji, cheali, coaji, lucri, etc.); gulishinedz; (fig: ljau cu zorea tuti averli shi bunetsli tsi li ari cariva sh-nu lu-alas cu tsiva dip; yizmu, ghizmedz)
{ro: despuia; jefui}
{fr: dépouiller; piller, spolier}
{en: strip, skin; plunder, despoil}
ex: mi dispuljai di tuti stranjili; mi dispuljarã (fig: nj-loarã, nj-furarã tut tsi-aveam) furlji; lu-acãtsarã n calea mari shi-l dispuljarã; avutslji dispoalji pri oarfãnj (fig: lã lja a oarfãnjlor tut tsi au); asparsirã lumi multã shi dispuljarã (fig: loarã tut tsi-avea) tuts avutslji

§ dispuljat (dis-pu-ljĭátŭ) adg dispuljatã (dis-pu-ljĭá-tã), dispuljats (dis-pu-ljĭátsĭ), dispuljati/dispuljate (dis-pu-ljĭá-ti) – tsi-lj s-au scoasã tuti stranjili di-armasi gulishan; gulishinat; (fig:
1: dispuljat = tsi-lj s-ari loatã cu zorea tutã avearea shi bunetsli tsi-avea, yizmat, ghizmat;
2: dispuljat = om tsi nu fatsi doi paradz, om multu arãu, fur, tihilai, andihristu, etc.)
{ro: despuiat; jefuit}
{fr: dépouillé; pillé, spolié}
{en: stripped, skinned; plundered, despoiled}
ex: shidea n casã dispuljat (fãrã stranji, gulishan) cã nu putea s-aravdã cãldura; na treatsi ntrã ushi nã moashi dispuljatã (gulishanã); imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini peatic di peatic; cum tricui prit hoara-a dispuljatslor (fãrã stranji), si sãrgljirã di-nj li-arãchirã; cãmpul tut dispuljat (gulishan) armasi; dispuljatslji (fig: oaminjlji tsi nu-avea tsiva shi s-featsirã furi) sutsatã ligarã prit pãduri

§ dispulja-ri/dispuljare (dis-pu-ljĭá-ri) sf dispuljeri (dis-pu-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispoalji cariva i tsiva; gulishinari; yizmari, ghizmari
{ro: acţiunea de a despuia; de a jefui; despuiere, jaf}
{fr: action de dépouiller; de piller, de spolier; dépouillement}
{en: action of stripping, of skinning; of despoiling, of plundering; despoliation}

§ dispuljiturã (dis-pu-ljí-tu-rã) sf dispuljituri (dis-pu-ljí-turĭ) – om tsi easti nviscut cu pãrtsãlj; pãrtãlos, pãrtalcu, partal, pãrtal; recicaman, aruptu, dispuljat, martirã; (fig: dispu-ljiturã = om tsi nu-i bun tri tsiva; om trã cari nu dai doi paradz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

murminji/murminje

murminji/murminje (mur-mí-nji) sf pl – protili 12 dzãli dit Avgustu tsi pãrãstisescu cati mes a anlui (prota dzuã di Avgustu aspuni cum va s-hibã chirolu dit Avgustu, andoaua dzuã aspuni chirolu dit Yizmãciunj, … shi chirolu dit atsea dit soni dzuã, 12-li di Avgustu, pãrãstiseashti Alunarlu dit anlu tsi yini); murmii, miruminji, muruminji
{ro: primele 12 zile din August, fiecare dintre ele reprezentând una din cele 12 luni ale anului ce urmează}
{fr: les premiers 12 jours du mois d’août représentant chacun les douze mois à venir}
{en: the first 12 days of August, each one representing one of the following months}
ex: di mãni acatsã murminjili; tu Avgustu s-ved murminjili

§ murmii/murmie (mur-mí-i) sf pl – (unã cu murminji)

§ miruminji/miruminje (mi-ru-mí-nji) sf pl – (unã cu murminji)
ex: tu Avgustu s-ved miruminjili

§ muruminji/mu-ruminje (mu-ru-mí-nji) sf pl – (unã cu murminji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã