zigã (zí-gã shi zighã) sf ziyi (zíyĭ) – hãlati (cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru), faptã di dauã bratsã (tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari shtim cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; cãntari, palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, tirizii, vizne, vizine, zivine;
(expr:
1: om cu zigã (n brãn) = (i) om tsi easti ndreptu, cu tutã mintea, tsi giudicã sh-mindueashti ghini, om ligat la minti; (ii) om tsi mutreashti s-lj-aspargã paradzlji cum lipseashti, cari nu easti scljinciu ma nitsi spatal;
2: shed pi zigã = mi aflu tu-unã stari di niminari (stau sh-nu cad ni di-unã parti ni di-alantã, shed ashi cum s-aflã tu-unã palandzã lucrul tsi ngreacã tamam cãt ãngreacã cumãtsli di her); shed pi tirizii;
3: imnu cu ziga n brãn = li fac tuti cu misurã; escu icunom, nu-aspargu paradzlji pi vimtu; escu om ndreptu sh-nu fac strãmbãtãts, etc.;
4: easti cu ziga ma nafoarã = nu u-ari mintea tutã, nu mindueashti ndreptu, li ari chirutã, easti glar)
{ro: cântar, balanţă romană; echilibru}
{fr: balance romaine; équilibre}
{en: scale (to measure weights), steelyard; equilibrium}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); noi avem dauã ziyi, unã mari sh-unã njicã; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn; shadi pi zigã
(expr: shadi niminat sh-nu cadi di-unã parti i di-alantã); nu easti nichezã, ma cu ziga n bãrnu
(expr: lj-aspardzi paradzlji cu minti, nu easti spatalã); shi giumertlãchea lipseashti s-aibã ziga n brãn
(expr: s-aibã misurã); tri tuti am zigã
(expr: li fac tuti cu misurã); cu ziga ma nafoarã
(expr: tsi li ari chirutã, tsi easti glar)
§ zixescu (zic-sés-cu) (mi) vb IV zixii (zic-síĭ), zixeam (zic-seámŭ), zixitã (zic-sí-tã), zixiri/zixire (zic-sí-ri) – cu agiutorlu-a unei zigã, aflu cãt ãngreacã un lucru; trag tu zigã (cãntari); ziyisescu, zigãsescu, yixescu, yisescu;
(expr: zixescu un lucru (zborlu, fapta, etc.) = caftu s-aflu, minduescu ghini, giudic ndreptu tra si shtiu cãt ahãrzeashti dealihea un lucru, zbor, faptã, etc.)
{ro: cântări; balansa, echilibra}
{fr: peser; pondérer, équilibrer}
{en: weigh, balance}
ex: cu tsi si zixeashti coaja di ou?; zixi peaja di ou cu tsara di mortu
§ zixit (zic-sítŭ) adg zixitã (zic-sí-tã), zixits (zic-sítsĭ), zixiti/zixite (zic-sí-ti) – (lucru) tsi easti misurat tra si s-aflã cãt ãngreacã; ziyisit, zigãsit, yixit, yisit
{ro: cântărit; balansat, echilibrat}
{fr: pesé; pondéré, équilibré}
{en: weighed, balanced}
ex: easti zixit cu ziga-atsea marea
§ zixiri/zixire (zic-sí-ri) sf zixiri (zic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-zixeashti tsiva; ziyisiri, zigãsiri, yixiri, yisiri
{ro: acţiunea de a cântări; de a balansa, de a echilibra; cântărire, balansare, echilibrare}
{fr: action de peser; de pondérer, d’équilibrer; pesage, pesée}
{en: action of weighing, of balancing}
§ nizixit (ni-zic-sítŭ) adg nizixitã (ni-zic-sí-tã), nizixits (ni-zic-sítsĭ), nizixiti/nizixite (ni-zic-sí-ti) – tsi nu easti zixit tra si s-aflã cãt ngreacã
{ro: necântărit; neechilibrat}
{fr: qui n’est pas pesé}
{en: that has not been weighed}
§ nizixi-ri/nizixire (ni-zic-sí-ri) sf nizixiri (ni-zic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu-s zixeashti tsiva
{ro: acţiunea de a nu cântări; de a nu echilibra}
{fr: action de ne pas peser}
{en: action of not weighing}
§ zigãsescu (zi-gã-sés-cu) (mi) vb IV zigãsii (zi-gã-síĭ), zigãseam (zi-gã-seámŭ), zigãsitã (zi-gã-sí-tã), zigãsiri/zigãsire (zi-gã-sí-ri) – (unã cu zixescu)
ex: zigãsii saclu sh-aflai cã ari 34 di ucadz; mi zigãsii ti Ayiu-Yioryi; zigãsea-ti
(expr: minduea-ti ma ghini shi pãpsea niheamã) cu hãrgili, cã va s-armãnj cu dzeadzitlu n gurã
§ zigãsit (zi-gã-sítŭ) adg zigãsitã (zi-gã-sí-tã), zigãsits (zi-gã-sítsĭ), zigãsiti/zigãsite (zi-gã-sí-ti) – (unã cu zixit)
§ zigãsiri/zigãsire (zi-gã-sí-ri) sf zigãsiri (zi-gã-sírĭ) – (unã cu zixiri)
§ ziyisescu (zi-yi-sés-cu) (mi) vb IV ziyisii (zi-yi-síĭ), ziyiseam (zi-yi-seámŭ), ziyisitã (zi-yi-sí-tã), ziyisiri/ziyisire (zi-yi-sí-ri) – (unã cu zixescu)
§ ziyisit (zi-yi-sítŭ) adg ziyisitã (zi-yi-sí-tã), ziyisits (zi-yi-sítsĭ), ziyisiti/ziyisite (zi-yi-sí-ti) – (unã cu zixit)
§ ziyisi-ri/ziyisire (zi-yi-sí-ri) sf ziyisiri (zi-yi-sírĭ) – (unã cu zixiri)
§ yixescu (yic-sés-cu) (mi) vb IV yixii (yic-síĭ), yixeam (yic-seámŭ), yixitã (yic-sí-tã), yixiri/yixire (yic-sí-ri) – (unã cu zixescu)
ex: lu yixii ti Ayiu-Yioryi sh-vinji 47 di ucadz; yixea-ts zborlu
(expr: nu zbura lishor, fãrã ta s-mindueshti ghini; minduea ghini tsi dzãts)
§ yixit (yic-sítŭ) adg yixitã (yic-sí-tã), yixits (yic-sítsĭ), yixiti/yixite (yic-sí-ti) – (unã cu zixit)
§ yixiri/yixire (yic-sí-ri) sf yixiri (yic-sírĭ) – (unã cu zixiri)
§ yisescu1 (yi-sés-cu) (mi) vb IV yisii (yi-síĭ), yiseam (yi-seámŭ), yisitã (yi-sí-tã), yisi-ri/yisire (yi-sí-ri) – (unã cu zixescu)
ex: yisits-lu (zixits-lu); ari yisitã (zixitã) ixichi
§ yisit1 (yi-sítŭ) adg yisitã (yi-sí-tã), yisits (yi-sítsĭ), yisiti/yisite (yi-sí-ti) – (unã cu zixit)
§ yisiri1/yisire (yi-sí-ri) sf yisiri (yi-sírĭ) – (unã cu zixiri)
