DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

beau1

beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã

§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Bubuteazã

Bubuteazã (Bu-bu-teá-zã) sf fãrã pl – dzua-a anlui (6-li di Yinar) cãndu crishtinjlji yiurtisescu pãtidzarea-a Hristolui (di Ayiu-Yeani Pãtidzãtorlu); Boboteadzã, Buboatim, Buboati, Pãtigiuni, Fota
{ro: Boboteaza}
{fr: Epiphanie}
{en: Epiphany}

§ Boboteadzã (Bo-bo-teá-dzã) sf fãrã pl – (unã cu Bubuteazã)

§ Buboatim (Bu-bŭá-timŭ) sm fãrã pl – (unã cu Bubuteazã)
ex: ti Buboatim va s-arucã crutsea tu-apã

§ Buboati/Buboate (Bu-bŭá-ti) sm – (unã cu Bubuteazã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carnaval

carnaval (car-na-válŭ) sm fãrã pl – chirolu ninti di pãreasinjli mãri, cãndu laolu dit multi milets dit lumi yiurtisescu ndauã dzãli, cãndu oaminjlji cãntã, gioacã, fac chefi, s-fac tiptili, si nvescu cu stranji caraghioasi, sh-anvilescu fãtsli cu mutsuni, etc.
{ro: carnaval}
{fr: carnaval}
{en: carnival}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chiurcu

chiurcu (chĭúr-cu) sn chiurcuri (chĭúr-curĭ) – perlu i lãna tsi acoapirã chealea-a unor prãvdzã; chealea cu per a prãvdzãlor cãndu suntu ninga tu banã, icã lucrati dupã moarti; stranji fapti dit aestã cheali cu per; gunã;
(expr: ãlj dau (lji ndreg) un chiurcu = ãl bat multu greu; ãli dau un shcop mari)
{ro: blană}
{fr: fourrure, pelisse}
{en: fur}
ex: poartã chiurcuri (guni) cu elmai; chiurcu (gunã) di vulpi; nji ndreadzi vãrã chiurcu
(expr: si ndreadzi s-mi batã; sã-nj da un shcop, unã pãrjinã); mi ndrepshu cu chiurcul (guna) atsel noulu

§ chiurcci (chĭurc-cí) sm chiurcceadz (chĭurc-cĭádzĭ) – omlu tsi-l lucreadzã chiurcul, cari fatsi stranji di chiurcu icã vindi aesti stranji; chiurciu
{ro: blănar}
{fr: fourreur, pelletier}
{en: furrier}
ex: chiurcceadzlji yiurtisescu Ayiu-Ilia

§ chiurciu (chĭur-cíŭ) sm chiurcii (chíur-cíĭ) – (unã cu chiurcci)

§ chiurcilãchi/chiurcilãche (chĭur-ci-lắ-chi) sf chiurcilãchi (chĭur-ci-lắchĭ) – tehnea di chiurcci; ducheanea iu s-vindu stranji fapti cu chiurcuri
{ro: blănărie; magazin de haine de blană}
{fr: métier de fourreur; magasin où on vend des fourrures}
{en: furrier’s profession; fur store}
ex: nu fatsi pãradz tora chiurcilãchea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Crãciun1

Crãciun1 (Crã-cĭúnŭ) sm fãrã pl – dzãlili dit an (25-li tu 27-li di Andreu) tsi crishtinjlji yiurtisescu dzua tsi s-amintã Hristolu;
(expr: di Crãciun-Crãciun = arar, putsãni ori)
{ro: Crăciun}
{fr: Noël}
{en: Christmas}
ex: cucoate s-armãnj agiun sh-fãr-di peani la Crãciun; trã Crãciun, foclu ardi cã featã ursa; deavãrliga di Crãciun, budzãli nu pot s-nj-adun

§ Cãrciun (Cãr-cĭúnŭ) sm fãrã pl – (unã cu Crãciun1)

§ crãciun2 (crã-cĭúnŭ) sm crãciunj (crã-cĭúnjĭ) – cutsur (cuciubã) tsi s-ardi tu vatrã seara di nãintea-a Crãciunlui; babnic
{ro: buştean}
{fr: bûche de Noël}
{en: log of wood thrown in the fire the night before Christmas}
ex: pãnã si njireadzã crãciunjlji (s-fac jar babnitsili; [bãgats oarã cã tu zborlu “njireadzã” avem unã exceptsii: botsli “n” shi “j” s-avdu ahoryea]; acãtsarã s-arucuteascã crãciunj; trã Crãciun, tu foclu yiu s-arucã nãshti trupuri mãri di arburi tsi s-cljamã crãciunj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Fota

Fota (Fó-ta) sf [articulat Fotili/Fotile (Fó-ti-li)] – dzua-a anlui (6-li di Yinar) cãndu crishtinjlji yiurtisescu pãtidzarea-a Hristolui (di Ayiu-Yeani Pãtidzãtorlu); Bubuteazã, Boboteadzã, Buboatim, Buboati, Pãtigiuni
{ro: Boboteaza}
{fr: Epiphanie}
{en: Epiphany}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Grailu-Mari/Grailu-Mare

Grailu-Mari/Grailu-Mare (Gráĭ-lu-Má-ri) sm fãrã pl – dzua tu cari crishtinjlji yiurtisescu Nyearea-a Hristolui; Pashti, Ngrei-Mari
{ro: Paşti}
{fr: Pâques}
{en: Easter}
ex: vinj-ascherea n Grailu-Mari (ti Pashti)

§ Ngrei-Mari (Ngréĭ-Márĭ) sn pl – (unã cu Grailu-Mari)
ex: la Ngreili Mari (ti Pashti) fu acasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãnãyir

pãnãyir (pã-nã-yírŭ) sn pãnãyiri/pãnãyire (pã-nã-yí-ri) – yiurti-sirea tsi s-fatsi ti numa-a unui ayi; adunari mari m pãzari (tu misu-hori i mardzinea di cãsãbã) iu oaminjlji vindu sh-acumpãrã lucri, yiurtisescu sh-glindisescu, fac chefi (cu mãcari, beari sh-cãntari), etc.
{ro: sărbătoare patronală; bâlci}
{fr: fête patronale; foire}
{en: patronal festival; fair}
ex: s-fatsi pãnãyir mari la Ayiu-Naunj; trã Stã-Vinjiri shi trã Stã-Mãria-Atsea Marea, armãnjlji au pãnãyiri; prãmãteftul ishi la pãnãyiri; tatã-nju-i la pãnãyir; mi duc la pãnãyir; di la pãnãyir acumpãrai cãprinã eftinã; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; nu tricurã multu-putsãni dzãli shi prãmãteftul ishi la pãnãyiri

§ pãniyir (pã-ni-yírŭ) sn pãniyiri/pã-niyire (pã-ni-yí-ri) – (unã cu pãnãyir)
ex: fui tu pãniyir

§ pãnã-yirescu (pã-nã-yi-rés-cu) adg pãnãyireascã (pã-nã-yi-reás-cã), pãnãyireshtsã (pã-nã-yi-résh-tsã), pãnãyireshti/pãnãyireshte (pã-nã-yi-résh-ti) – tsi ari s-facã cu pãnãyirlu; (ca) di (la) pãnãyir
{ro: de sărbătoare, de bâlci}
{fr: de foire, forain}
{en: of fair}
ex: dugãnjli pãnãyireshti (di la pãnãyir) suntu nviliti cu pãndzã sh-rãgoazi

§ pãniyirescu (pã-ni-yi-rés-cu) adg pãniyireascã (pã-ni-yi-reás-cã), pãniyireshtsã (pã-ni-yi-résh-tsã), pãniyireshti/pãni-yireshte (pã-ni-yi-résh-ti) – (unã cu pãnãyirescu)

§ pãniyirsescu (pã-ni-yir-sés-cu) vb IV pãniyirsii (pã-ni-yir-síĭ), pãniyirseam (pã-ni-yir-seámŭ), pãniyirsitã (pã-ni-yir-sí-tã), pãniyirsiri/pãniyirsire (pã-ni-yir-sí-ri) – yiurtisescu dzua-a unui ayi; nj-yiurtisescu numa; aspun haraua tsi u-aduchescu unã dzuã di sãrbãtoari cu ziafetea tsi u fac; yiurtisescu, sãrbãturescu
{ro: sărbători, celebra}
{fr: fêter}
{en: celebrate; keep a holiday (saint’s day, name day)}
ex: casa-a noastrã pãniyirsea Ayiu-Nicola

§ pãniyirsit (pã-ni-yir-sítŭ) adg pãniyirsitã (pã-ni-yir-sí-tã), pãniyirsits (pã-ni-yir-sítsĭ), pãniyirsiti/pãniyirsite (pã-ni-yir-sí-ti) – (dzua di sãrbãtoari) tsi easti tsãnutã sh-yiurtisitã; (omlu) tri cari s-fatsi unã ziafeti ti numa-a lui; sãrbãturit, pãniyirsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Pashti/Pashte

Pashti/Pashte (Pásh-ti) sf pl – dzua tu cari crishtinjlji yiurtisescu Nyearea-a Hristolui; Grailu Mari, Ngrei-Mari;
(expr:
1: floarea-a Pashtilui sf – numã datã la ndauã turlii di agru-lilici mushati albi-galbini tsi sh-u-aduc cu lilicili di camomilã i armenã, mash cã suntu ma mãri;
2: ti Pashtili-a caljlor = vãrãoarã, cã caljlji nu-au Pashti;
3: Pashti n casã, cãndu ari; sh-cãndu nu, s-tindi la soari = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari, cãndu au paradz ãlj mãcã tu ziafets sh-apoea, cãndu-lj bitisescu paradzlji, s-tindu agiunj cu pãntica la soari;
4: canda-lj vinjirã Pashtili = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-aspun multã harauã, tsi suntu multu hãrsits, hãriosh;
5: ca tu dzua di Pashti = ca tu-unã dzuã mari di sãrbãtoari, cu mãcari sh-cu beari, cu ziafets;
6: nu-i tutã dzua Pashti = cati dzuã nu easti sãrbãtoari cu ziafets;
7: yin di Pashti-Pashti = yin arar, di cãndu-cãndu; nu yin multi ori pri an;
8: Pashti fãrã preasinj nu yin = zbor tsi s-dzãtsi cã, tra s-ai un lucru bun, va s-ti fats curbani prota)
{ro: Paşti}
{fr: Pâques}
{en: Easter}
ex: tricurã ashi cu aestã ngrãnji toamna pãn ti Pashti; s-apruchearã Pashtili sh-voi s-l-aduc njelu aestu doarã!; dzua, moi, di Pashti mari; ti Pashti yini din Vlãhii; s-vidzurã la muma-a lor ca n dzuã di Pashti
(expr: ca tu-unã dzuã di mari sãrbãtoari, arar); tut cãntãnda s-dutsea, ca n dzuã di Pashti

§ pãshtic (pãsh-tícŭ) sm fãrã pl – cumnicãtura tsi u lja crishtinjli ti Pashti
{ro: cuminecătura de Paşti}
{fr: communion la veille des Pâques}
{en: Easter commu-nion}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã