|
|
yitsãl
yitsãl (yi-tsắlŭ) sm, sf yitsauã (yi-tsá-ŭã), yitsãlj (yi-tsắljĭ), yitsali/yitsale (yi-tsá-li) – boulu i vaca cãndu s-amintã icã suntu ninga tiniri; ghitsel, demush, giuncu, juncu, mãnzat, muscar, muschidã
{ro: viţel, viţea}
{fr: veau, genisse}
{en: calf, heifer}
ex: carnea di yitsãl easti ma trifirã di itsido altã
§ ghitsel (ghi-tsélŭ) sm, sf ghiteasã (ghi-teá-sã), ghitselj (ghi-tséljĭ), ghiteasi/ghitease (ghi-teá-si) – (unã cu yitsãl)
ex: liga ghitselu (yitsãlu) pãnã s-mulgã vaca
buval
buval (bú-valŭ) sm, sf buvalã (bú-va-lã), buvalj (bú-valjĭ), buva-li/buvale (bú-va-li) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu boulu (vaca), cu truplu ma zveltu, cu perlu di pi cheali albu i lai, ascur shi arehav, shi coarnili shutsãti ca neali sh-turnati cãtrã nãpoi; buvul, bivul; (fig:
1: buval = om aplo tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi, niciuplit, nipilichisit, om di la oi; expr:
2: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni)
{ro: bivol}
{fr: buffle}
{en: (water) buffalo}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: cireaplu); veadi sum un arburi doi buvalj friptsã tu sulã; unã ursã cãt un buval
§ buvul (bú-vulŭ) sm, sf buvulã (bú-vu-lã), buvulj (bú-vuljĭ), buvuli/bu-vule (bú-vu-li) – (unã cu buval)
ex: ti tãvãlish ca buvulu
§ bivul (bí-vulŭ) sm, sf bivulã (bi-vu-lã), bivulj (bí-vuljĭ), bivuli/bivuli (bí-vu-li) – (unã cu buval)
ex: canda li-ari pultãrli di bivul
§ buvãlitsã (bu-vã-lí-tsã) sf buvãlitsã (bu-vã-lí-tsã) – feamina (vaca) di buval; buvulitsã, bivulitsã;
(expr: mi fac buvãlitsã = mi ngrash multu)
{ro: bivol}
{fr: bufflone}
{en: (water) buffalo cow}
§ buvulitsã (bu-vu-lí-tsã) sf buvulitsã (bu-vu-lí-tsã) – (unã cu buvãlitsã)
ex: vãcarlu adusi buvulitsãli ntardu; s-featsi unã buvulitsã (fig: muljari multu groasã; si ngrushe multu)
§ bivu-litsã (bi-vu-lí-tsã) sf bivulitsã (bi-vu-lí-tsã) (unã cu buvãlitsã)
ex: bivulitsa ari lapti gros
§ buvãlici (bu-vã-lícĭŭ) sm, sf buvãli-ci/buvãlice (bu-vã-lí-ci), buvãlici (bu-vã-lícĭ), buvãlici/buvãlice (bu-vã-lí-ci) – buval njic; yitsãl di buval
{ro: bivol mic}
{fr: bufflettin}
curduvani/curduvane
curduvani/curduvane (cur-du-vá-ni) sf curduvãnj (cur-du-vắnjĭ) – cheali suptsãri shi finã (hasã), di-aradã di caprã (oai, yitsãl, etc.) dit cari s-fac lucri fini di purtari ca, bunãoarã, purtufolj (centsã, giuldani, curdeli, etc.); sãfheani, sãhtiani, saftianã
{ro: saftian}
{fr: cuir de Cordoue, maroquin}
{en: Morocco-leather}
demush
demush (de-múshĭŭ) sm demush (de-múshĭ) – yitsãl di vãrã an; yitsãl, muscar, giuncu, juncu, mãnzat
{ro: viţel}
{fr: veau d’un an}
{en: one year old calf}
fet1
fet1 (fétŭ) (mi) vb I fitai (fi-táĭ), fitam (fi-támŭ), fitatã (fi-tá-tã), fitari/fitare (fi-tá-ri) –
1: (pravdã) amintã (fatsi) njic; afet;
2: (muljari) amintu (njic);
3: (pulj) uedz, fac oauã;
(expr: nj-featã mintea (caplu) = (i) hiu dishteptu, pot s-aduchescu, s-achicãsescu; nj-talji mintea; (ii) scot dit mintea-a mea lucri tsi nu s-au faptã;
2: nj-fitarã cãprili = hiu hãrãcop; nj-si dusirã lucrili-ambar; am hãrãcupilji n casã;
3: ãnj fitã gumara = mi hãrsescu di un lucru njic, cã avui tihi, cã amintai tsiva tsi nu fatsi caishti tsi;
4: iu featã puljlji = loc multu ndipãrtat, “dupã soari”)
{ro: făta; naşte; oua}
{fr: mettre bas, agneler, vêler; naître; pondre}
{en: give birth, to lamb; lay eggs}
ex: aveam nã eapã shi fitã (featsi, amintã) un mãndzu; oili-nj fitarã; multi cãpri fitarã cãti doi edz; s-apruche vahtea tra s-featã oili; vaca fitã un yitsãl mascur; ursa avea fitatã; gione, di-iu aushlj-a noshtri s-fitarã (s-amintarã); gãljinjli cãndu featã (fac) oauã; purunghilj featã multi ori tru an; dit loclu iu featã puljlji
(expr: dit un loc multu ndipãrtat); lj-fita mintea
(expr: eara dishteaptã, lj-tãlja caplu) cãt patru filózuhi, ma tsi s-lji fats, cã cãsmeti nu-avea!; nu-lj featã caplu
(expr: nu-aducheashti, nu-lj talji caplu); nu-ts featã mintea
(expr: nu-aducheshti)
§ fitat (fi-tátŭ) adg fitatã (fi-tá-tã), fitats (fi-tátsĭ), fitati/fitate (fi-tá-ti) – tsi-ari amintatã (faptã) njic, afitat, uuat
{ro: fătat, născut; ouat}
{fr: mis bas, agnelé, vêlé; né; pondu}
{en: gave birth (animals), lambed; born; layed eggs}
ex: njel fitat (tsi fitã); cãpri fitati (cari fitarã)
§ fitari/fitare (fi-tá-ri) sf fitãri (fi-tắrĭ) – fãtseari njic, afitari, uuari
{ro: acţiunea de a făta, de a naşte, de a oua; fătare, naştere; ouare}
{fr: action de mettre bas, d’agneler, de vêler; de naître, de pondre}
{en: action of giving birth of laying eggs}
ex: mi duc la fitari; lji lishurã fitarea, ashi cum shtea el di la eapi
§ afet (a-fétŭ) vb I afitai (a-fi-táĭ), afitam (a-fi-támŭ), afitatã (a-fi-tá-tã), afitari/a-fitare (a-fi-tá-ri) – (unã cu fet1)
ghiteasã
ghiteasã (ghi-teá-sã) sf – vedz tu yitsãl
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: yitsãlghitsel
ghitsel (ghi-tsélŭ) sm – vedz tu yitsãl
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: yitsãlgiuncu
giuncu (gĭún-cu) sm, sf giuncã (gĭún-cã), giuntsi (gĭún-tsi), giuntsi/giuntse (gĭún-tsi) – boulu (vaca) cãndu easti ninga tinir yitsãl di 2-3 anj, di-aradã niscuchit shi nibãgat ninga la giug; juncu, mãnzat, yitsãl (yitsauã), muscar, demush
{ro: junc}
{fr: bouvillon, jeune taureau; génisse}
{en: young bullock}
ex: va talj trã nãs giuncul atsel graslu; vaca tsi ari undzitã cu boulu icã cu giuncul
§ juncu (jĭún-cu) sm, sf junicã (jĭu-ní-cã), juntsi (jĭún-tsi), junitsi/junitse (jĭu-ní-tsi) – (unã cu giuncu)
ex: tãljai un juncu (yitsãl di 2-3 anj)
mãnzat
mãnzat (mãn-zátŭ) sm mãnzats (mãn-zátsĭ) – boulu (tavrul) cãndu easti ninga tinir (yitsãl di 2-3 anj, di-aradã niscuchit shi nibãgat ninga la giug); giuncu, juncu, yitsãl, muscar, demush
{ro: junc}
{fr: bouvillon, jeune boeuf}
{en: young bullock}
ex: bãgarã tu giug doi mãnzats
muscar
muscar (mus-cárŭ) sm, sf muschidã (mus-chí-dã), muscari (mus-cárĭ), muschidz (mus-chídzĭ) – boulu (vaca) oara tsi s-amintã icã atumtsea cãndu easti ninga tinir (tinirã); yitsãl, yitsauã, giuncu, giuncã, juncu, demush, mãnzat
{ro: viţel, viţea}
{fr: veau, genisse}
{en: calf, heifer}
ex: unã muschidã alãga pri cãmpu
sãfheani/sãfheane
sãfheani/sãfheane (sãf-hĭá-ni) sf sãfhenj (sãf-hĭénjĭ) – cheali suptsãri shi finã, di-aradã di caprã (oai, yitsãl, etc.) dit cari s-fac lucri fini ca, bunãoarã, purtufolj (centsã, giuldani, curdelji, etc.); sãhtiani, saftianã, curduvani
{ro: saftian}
{fr: maroquin}
{en: Morocco-leather}
ex: nj-ancumprai pãputsã di sãfheani
§ sãhtiani/sãhtiane (sãh-ti-ĭá-ni) sf sãhtienj (sãh-ti-ĭénjĭ) – (unã cu sãfheani)
§ saftianã (saf-ti-ĭá-nã) sf saftienj (saf-ti-ĭénjĭ) – (unã cu sãfheani)
ex: sade pãputsã di saftianã am purtatã, vãrnãoarã nu nj-am faptã di videlã icã di rugani