|
|
yisteari/yisteare
yisteari/yisteare (yis-teá-ri) sf yisteri (yis-térĭ) – aveari adunatã sh-turnatã tu lucri njits sh-cu multã tinjii (ca pãradz, chetri scumpi, lucri di artã, etc. ascumti multi ori tu-un singur loc); yishteari, ayisteari, hãznã, malã, chisavro, thisavro; aveari, avutsãlji, avutsami, bugãtsãlji;
(expr: alagã dupã yisteri = sã nyiseadzã, alagã dupã lucri vãnãti, tsi nu-ahãrzescu)
{ro: comoară, tezaur}
{fr: trésor}
{en: treasure}
ex: aflai nã yisteari; s-aibã sh-nãs unã yisteari; yisteri ãntredz cãrvãnjli ma pitritsea di-aoatsi; tr-a limbãljei yisteari; s-badz tu udaea cu yisteari doi talari; lja di yisteari, alasã sh-pãlatea dizvãlitã shi fudz
§ yishteari/yishteare (yish-teá-ri) sf yishteri (yish-térĭ) – (unã cu yisteari)
§ ayisteari/ayisteare (a-yis-teá-ri) sf ayisteri (a-yis-térĭ) – (unã cu yisteari)
ex: s-fur ayistearea (hãznãlu) a amirãlui; nu fatsi tsiva tu banã cã alagã dupã ayisteri
(expr: dupã yisi, dupã lucri chiruti, tsi nu-ahãrzescu); ãl dipusi di pi ayisteari (chisavro) shi lo cãts pradz putu; aduchi cã, pali vãrã ayisteari va lj-adusi; nj-dzãsi draclu, si-nj dai ayistearea di sum scarã
§ ayishteari/ayish-teare (a-yish-teá-ri) sf ayishteri (a-yish-térĭ) – (unã cu yisteari)
ex: tutã bana alãgã dupã ayishteri
(expr: alãgã dupã lucri chiruti n vãnãtati, tsi nu-ahãrzescu)
ayishteari/ayishteare
ayishteari/ayishteare (a-yish-teá-ri) sf – vedz tu yisteari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: yisteariayisteari/ayisteare
ayisteari/ayisteare (a-yis-teá-ri) sf – vedz tu yisteari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: yistearihãznã
hãznã (hãz-nắ) sn hãznadz (hãz-nádzĭ) – loclu iu s-tsãni adunatã avearea-a statlui (pãradz, amalãmã, etc.); aveari adunatã sh-turnatã tu lucri njits sh-cu multã tinjii (ca pãradz, chetri scumpi, lucri di artã, etc. ascumti multi ori tu-un singur loc); yisteari, ayisteari, malã, thisavro, chisavro; aveari, avutsãlji, avutsami, bugãtsãlji
{ro: comoară, tezaur}
{fr: trésor}
{en: treasure}
ex: njarsim la hãznã (loclu iu s-tsãni adunatã avearea-a statlui); aflarã tu timeljlu a casãljei un hãznã (yisteari); avdzã cum vrea aushlu s-calcã hãznãlu-a amirãlui; ncljidets usha di hãznã cu noauã cljei; pusputeashti prit stranji, ãlj furã cljeili di hãznã; tritsea priningã casa-a lor cãmilili amirãreshti, ncãrcati cu hãznã (yisteari, aveari)
§ hãznãtar (hãz-nã-tárŭ) sm hãznãtari (hãz-nã-tárĭ) – atsel tsi-aveaglji hãznãlu; atsel tsi ari vrundida-a hãznãlui (fig: omlu tsi ari vrundida paradzlor di la unã sutsatã, di la unã ducheani, hani, etc., iu s-dutsi lumea s-pãlteascã)
{ro: vistiernic, casier}
{fr: trésorier, caissier}
{en: treasurer, cashier, paymaster}
ex: ursi s-nã plãteascã hãznãtarlu-a lui
isea
isea (í-sea) adv –
1: cari easti ndreptu ca unã fatsã tsi nu-ari pãrtsã ma-analti i ma dipusi; is, dreptu, ndreptu, ischiu;
2: cari easti di idyea mãrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); isa, isha, unã, insã, fit;
3: aproapea, dip, tamam, anilea, etc.
{ro: direct, egal, chit}
{fr: égal, tout droit, précisément, également, quitte à quitte}
{en: equal, quit, free}
ex: doilji him isea tu boi; isea-ts ded; tricu muntili shi isea (ndreptu, dip, tamam) pri nãsh s-lj-acatsã; s-alinarã pri-iu shi shtea shi isea (tamam ndreptu) la ayisteari; isea (insã) shtim; tora him isea (unã, insã); trag isea (ndreptu) acasã; isea (tamam, analtu) pri-aesti zboarã; nveashti nã pãreaclji di stranji, sh-tsindzi armatli sh-isea (ndreptu) tu polim; cara s-aflji un om tsi s-ducã-s-yinã isea cu nãs
§ isa (í-sa) adv – (unã cu isea)
ex: si-l vearsã isa tuts; va s-aprindã unã lumbardã isea cu (tamam cãt) boea-a mea
§ isha (í-shĭa) adv – (unã cu isea)
ex: isha suntu dauãli feati
§ insã (ín-sã) adg (mash fiminin), adv – (unã cu isea)
ex: tsitati di leamni analtã insã (isea) cu tsitatea; suflitili tuti unã insã suntu (tuti suntu isea, suntu unã)
§ is3 (ísŭ) adg isã (í-sã), ish (íshĭ), isi/ise (í-si) –
1: cari easti ndreptu ca unã fatsã tsi nu-ari pãrtsã ma-analti i ma dipusi; isea, dreptu, ndreptu, ischiu;
2: cari easti di idyea mãrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); tsi sh-u-adutsi (undzeashti) cu cariva i tsiva; isa, isea, isha, unã, insã, fit
{ro: egal, asemănător}
{fr: égal, pareil}
{en: equal, similar}
ex: isi suntu aesti dauã casi; calea easti isã (ndreaptã); nu easti isã (ndreaptã) aestã canoni; scrii isa (ndreptu)
nãuntru
nãuntru (nã-ún-tru) adv – zbor tsi-aspuni cã un lucru nu s-aflã nafoarã ma bãgat iuva (ncljis, sum un acupirãmintu, etc.); nauntru, nãintru, nuntru; dinauntru, dinãuntru, dinuntru, brenda; (fig: nãuntru = (i) tu Grãtsii (noimã veaclji, chirutã azã); (ii) tu filichii, ahapsi, zãndani; (iii) n casã)
{ro: înăuntru}
{fr: dedans, dans}
{en: inside, in}
ex: tritsets nãuntru (fig: n casã); l-bãgarã nãuntru (fig: tu filichii); s-fug, s-mi-aruc nãuntru (fig: tu Grãtsii); cu atselj di nã-untru (fig: dit Grãtsii); yin di nãuntru (scriat cu-alath shi dinãuntru)
§ nauntru (na-ún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ex: cum intrã nãsã nauntru; unã-ayisteari ntreagã nauntru
§ nãintru (nã-ín-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ex: aide nãintru cu nãs
§ nuntru (nún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
ex: icã nuntru, i nafoa-rã; lj-chicarã doilji nuntru (fig: tu filichii); nãs nji zburã di nafoarã, mini di nuntru
§ dinãuntru (di-nã-ún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
(expr: ti cunoscu dinãuntru shi dinafoarã = ti cunoscu ghini) [bãgats oarã cã zborlu “dinãuntru” (sh-unã soi ti zboarãli “dinauntru” shi “dinuntru”) tsi ari noima-a zborlui “nuntru” nu easti unã cu noima-a dauãlor zboarã “di nãuntru” tsi vor s-dzãcã cã tsiva easi (easti scos) nafoarã: “di dinãuntru”]
§ dinauntru (di-na-ún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
§ dinuntru (di-nún-tru) adv – (unã cu nãuntru)
talar
talar (tá-larŭ) sn talari/talare (tá-la-ri) – vas mari, tu cari s-tsãni di-aradã cash (turshii, apã, etc.), adrat di doadzi di lemnu tsãnuti deadun mproasti cu tsercljuri di tiniche bãgati deavãrliga di eali (ma largu tu capitlu di nghios, ma poati s-hibã sh-ma largu tu mesi); buti, vozã, varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã; butin, bãtin, putinã;
(expr: easti (s-fatsi) cãt un talar = easti (s-fatsi) multu gras, mari sh-gros ca un talar)
{ro: putină}
{fr: tonneau a gueule bée, baratte}
{en: cask, barrel, churn}
ex: capiti tãljati shi tu puts arcati (angucitoari: talarlu cu veardzã); un puts cu capiti tãljati (angucitoari: talarlu cu veardzã); si zburã la unã furnã, s-poartã apã cu talarlu; tsãnea fluriili tu-un talar; va mutreascã s-intrã prit pãlãtiri shi va s-cadã tu talar; pusputeashti cu mãna, da di talari
§ talari (tá-la-ri) sm talari (tá-larĭ) – (unã cu talar)
ex: s-badz tu udaea cu yisteari doi talari cu cãtrani mplinj; Aestu li tsãnea fluriili tu-un talari; trag, scot furlu dit talari; s-bãgats nãuntru un talari di cãtrani; dipusi, ma tu loc di pãradz, s-aflã tu talarli cu cãtrani
§ talur (tá-lurŭ) sn taluri/talure (tá-lu-ri) – (unã cu talar)
ex: talurlu di moari putridzã; s-featsi cãt un talur
(expr: si ngrãshe multu)
§ tãlãrici (tã-lã-rícĭŭ) sn tãlãrici/tãlãrice (tã-lã-rí-ci) – talar njic; tãlãric, butinel, butinjor
{ro: putină mică}
{fr: petit “talar”}
{en: small “talar”}
ex: sade un tãlãrici (talar njic) di cash nj-armasi
§ tãlãric (tã-lã-rícŭ) sn tãlãritsi/tãlãritse (tã-lã-rí-tsi) – (unã cu tãlãrici)
§ ntalãr (ntá-lãrŭ) vb I ntãlãrai (ntã-lã-ráĭ), ntãlãram (ntã-lã-rámŭ), ntãlãratã (ntã-lã-rá-tã), ntãlãra-ri/ntãlãrare (ntã-lã-rá-ri) – bag lucri di mãcari (pipiryei, verdzu, turshii, cash, etc.) tu talarlu cu armirã tra s-li am ti earnã
{ro: pune în putina cu saramură}
{fr: mettre des choses (à manger) dans le tonneau avec de la saumure}
tisavro
tisavro (thi-sa-vró) sm tisavradz (thi-sa-vrádzĭ) – aveari adunatã sh-turnatã tu lucri njits sh-cu multã tinjii (ca pãradz, chetri scumpi, lucri di artã, etc. ascumti multi ori tu-un singur loc); chisavro; yisteari, ayisteari, hãznã, malã, aveari, avutsãlji, avutsami, bugãtsãlji
{ro: comoară, tezaur}
{fr: trésor}
{en: treasure}
§ chisavro (chi-sa-vró) sm chisavradz (chi-sa-vrádzĭ) – (unã cu tisavro)
ex: chisavro (yisteari) di flurii
yishteari/yish-teare
yishteari/yish-teare (yish-teá-ri) sf – vedz tu yisteari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: yisteari