DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arosh

arosh (a-róshĭŭ) adg aroshi/aroshe (a-ró-shi), arosh (a-róshĭ), aroshi/aroshe (a-ró-shi) – tsi easti di hroma-a sãndzilui (a ci-reashilor coapti, etc.); rosh; (fig:
1: arosh (ca numã) – yin di-atsel aroshlu, calu-atsel aroshlu, etc.; expr:
2: ncãlicã pri-aroshlu = si mbitã;
3: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, tsi nu s-minã, cari nu fatsi tsiva;
4: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
5: om arosh = om cu perlu-arosh i arus)
{ro: roşu}
{fr: rouge}
{en: red}
ex: soarili ascãpitã arosh; feata avea fatsa-aroshi di-arshini; dada buisi oauã aroshi; shi ea-l, ca oulu-arosh
(expr: ca parlu), la piscar; patru meari albi-aroshi ari flambura amush; di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; ãncalicã aroshlu (fig: calu-atsel aroshlu); ncãlicã pi-aroshlu ((i) fig: ncãlicã calu-atsel aroshlu; icã (ii) expr: sã mbitã, cã biu multu yin di-atsel aroshlu); la-aroshlu (fig: la yinlu-atsel arosh) s-dutsi ndreptu; di om arosh (cu perlu-arosh), dã sh-fudzi; nu yinj tini trã oauã-aroshi
(expr: nu yinj tini ncot, ai tini tsiva tu minti sh-nu vrei s-nji spunj)

§ rosh (róshĭŭ) adg roshi/roshe (ró-shi), rosh (róshĭ), roshi/roshe (ró-shi) – (unã cu arosh)

§ arushescu (a-ru-shĭés-cu) (mi) vb IV arushii (a-ru-shíĭ), arusham (a-ru-shĭámŭ), arushitã (a-ru-shí-tã), arushi-ri/arushire (a-ru-shí-ri) – buisescu un lucru sh-lu fac s-lja hroma aroshi; l-fac s-hibã arosh; mi fac arosh la fatsã; arushãscu, rushescu
{ro: roşi}
{fr: rougir, se rendre rouge}
{en: redden, turn red}
ex: Gioea Mari easti adetea s-arushim (s-li buisim aroshi) oauãli; s-arushi (arushi la fatsã) cãndu-lj dzãsh aesti zboarã, s-featsi ca mãlãcuchea; ts-arushi (tsã si featsi aroshi) fatsa; nãsã arusha (s-fãtsea aroshi la fatsã) ca merlu coptu; muntsãlj arushescu (s-fac arosh) di sãndzi di-armãnj; lj-arushirã (lj-si featsirã arosh) ocljilj di plãngu

§ arushit (a-ru-shítŭ) adg arushitã (a-ru-shí-tã), arushits (a-ru-shítsĭ), arushiti/arushite (a-ru-shí-ti) – tsi easti faptu (buisit) arosh; tsi s-featsi arosh la fatsã; arushãt, rushit
{ro: roşit}
{fr: rougi, rendu rouge}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yermu

yermu (yĭér-mu) sm yernji (yĭér-nji) – yeatsã cu truplu moali, lungu, fãrã cicioari, tsi s-minã cu trãdzearea azvarnã sh-cari poati s-bãneadzã tu loc (apã, poami, carni putridã, matsãli-a omlui, etc.); cãciumolj
(expr:
1: yermu di cufal = yermul tsi aroadi, fatsi guvi tu lemnu;
2: am yernji la cur; am yermu la inimã, mi mintescu ca yermul = escu sirsen, pirudrum; mi min tut chirolu, nu-am isihii sh-nu pot sã stau tu-un loc; nu mi tsãni (nu mi-ari, nu mi-acatsã) loclu; am furnits la cicioari;
3: l-mãcã yernjilj = bãneadzã multu murdar, dip canda va s-acatsã yernji di murdãrilji;
4: s-nu-l mãcã yernjilj tu groapã = blãstem: s-nu-lj putridzascã oasili tu groapã)
{ro: vierme}
{fr: ver}
{en: worm}
ex: l-mãcã yernjilj; va u mãcarã tsiva yernji, dzãsi ghiftul; suntu poami cu yernji; yermul atsel njiclu, pescul atsel mari acatsã; casa-a ljei taha easti mplinã di yernji; tu loc di yernji, mash chetri shi chitritseali di yeamãndzã; va s-lu mãcã yernjilj
(expr: va ducã nã banã multu murdarã) fãrã nãsã; s-nu-l mãncã yernjilj tu groapã
(expr: s-nu-lj putridzascã oasli tu murmintu); tuts atselj dzac tu laea tsarã, iu-lj mãcã pondzãlj yernji
(expr: iu va-lj putridzascã oasili); ved cã ficiorlu-ts ari yermu la inimã
(expr: nu-l tsãni loclu); timbelu, yernjilj ãl mãcã
(expr: va ducã nã banã multu murdarã)

§ yirminos (yir-mi-nósŭ) adg yirminoasã (yir-mi-nŭá-sã), yirminosh (yir-mi-nóshĭ), yirminoasi/yirminoase (yir-mi-nŭá-si) – tsi easti cu yernji; tsi ari (featsi, acãtsã) yernji; cu yernji;
(expr:
1: om yirminos = om tsi nu-i bun ti tsiva, pezevenghiu, tihilai, arãu;
2: dinti yirminos = dinti tsi ari unã guvã, tsi easti cufchiu)
{ro: viermănos}
{fr: vereux, qui contient des vers}
{en: wormy}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); cireashili lãi suntu yirminoasi (cu yernji); cara bumbunã ti Sãnt Ilii, nutsli ishirã yirminoasi (cu yernji); di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; lji s-ari umflatã falca di la unã mãseauã yirminoasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn