cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;
26: sh-chetrili plãngu di nãs = s-dzãtsi trã un om tsi easti multu-arãu, tsi fatsi multi lãets shi tuts, pãnã sh-chetrili, s-plãngu di nãs;
27: cheatra greauã tu loclu-a ljei shadi = omlu avut nu fudzi tu xeani;
28: cãdzu cheatra sh-nj-acãtsã cicioarli = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva nã cadi pri pãltãri sh-lipseashti, cã vrem icã nu vrem, s-lu hrãnim)
{ro: piatră}
{fr: pierre}
{en: stone}
ex: turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); afirea-ti di cãnili tsi nu-avinã cheatra; mi-agudi cu cheatra; chetrili di la minghiushli-a ljei suntu scumpi; nu-ari nitsiunã cheatrã
(expr: ploaci) pri mirminti; lj-adrã nã cheatrã
(expr: ploaci di pri mirminti) mushatã; cheatra arucutoasã, vlagã nu-acatsã; cheatra tsi s-arucuteashti, mushclju nu-acatsã; nã cheatrã di pumoarã; leamni sh-chetsrã; chetsãrli li-arãdãpsea; moasha nu-avea ni featã, ni chetsrã
(expr: tsiva dip); hiu sigur cã mãts chetsrã
(expr: cã dzãts minciunj); va yinã ca di cheatrã
(expr: nu va yinã vãrãoarã); canda li dzãsi la chetri amirãlu zboarãli
(expr: geaba zburã amirãlu); o, loyiotat, ca di cheatrã (calpu, minciunos); s-ljau calea nclo, shi s-aruc cheatra dupã mini (shi nu va mi tornu); acãtsã s-arucã chetri
(expr: zizanji, ntsãpãturi, muzavirlãchi); s-bag hilji sh-chetri!
(expr: hilji sh-altu tsi; hilji sh-altu tsi vrei!); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; tu loclu a tãu shi chetrili di mpadi ts-agiutã; un glar aruncã nã cheatrã tu-amari, sh-unã njilji di mintiosh nu pot s-u scoatã
§ chitritseauã (chi-tri-tseá-ŭã) sf chitritseali/chitritseale (chi-tri-tseá-li) – cheatrã njicã; bel, gurgulj, shombur, shomburã
{ro: pietricică}
{fr: petite pierre, caillou}
{en: small stone, pebble}
ex: unã cergã mari, mari, plinã tsi-i cu chitritseali (angucitoari: tserlu cu steali); chitritsealili-a arãului; chitritseali aminam, mãrgãritãri adunam; s-agiuca cu muntsãlj, cum ti-agiots cu chitritseali
§ chitrish chi-tríshĭŭ) sn chitrishuri (chi-tri-shĭŭrĭ) – multimi di chetri sh-chitritseali adunati tu idyiul loc (munti, mardzini di-amari, vali di-arãuri, etc.)
{ro: pietriş}
{fr: gravier}
{en: gravel}
ex: adutsi chitrish dit arãu; ari chitrish nãmal arãulu; scãntealji scoati din chitrish
§ chitros (chi-trósŭ) adg chitroasã (chi-trŭá-sã), chi-trosh (chi-tróshĭ), chitroasi/chitroase (chi-trŭá-si) – (loc, arãpã, creac, mardzini di-amari, di-arãu, etc.) tsi easti mplin di chetri sh-chitritseali
{ro: pietros}
{fr: pierreux}
{en: stony, gravelly}
ex: imnam pit cãljuri chitroasi (cu chetri); creacurli chitroasi (mplini di chetri); arungurli chitroasi
§ chitrar (chi-trárŭ) sm chitrari (chi-trárĭ) – omlu tsi talji sh-lucreadzã cheatra
{ro: pietrar}
{fr: tailleur de pierres}
{en: stone cutter}
§ chitrusescu (chi-tru-sés-cu) (mi) vb IV chitrusii (chi-tru-síĭ), chitruseam (chi-tru-seámŭ), chitrusitã (chi-tru-sí-tã), chitrusiri/chitrusire (chi-tru-sí-ri) – mi fac (armãn) ca unã cheatrã (corcan ca lemnul, marmura sh-nu mi min dip); mi fac dur (scliro, sãnãtos) ca cheatra; limnusescu, nmãrmurisescu, mãrmurisescu, mãrmurãsescu, mãrmãrisescu
{ro: împietri}
{fr: (se) pétrifier, durcir}
{en: petrify, harden}
ex: pri budzã s-chitrusi un hamuarãs
§ chitrusit (chi-tru-sítŭ) adg chitrusitã (chi-tru-sí-tã), chitrusits (chi-tru-sítsĭ), chitrusiti/chi-trusite (chi-tru-sí-ti) – tsi ari armasã ca cheatra (marmura, lemnul, etc. fãrã si s-minã dip); tsi s-ari nvãrtushatã shi faptã dur ca unã cheatrã; limnusit, nmãrmurisit, mãrmurisit, mãrmurãsit, mãrmãrisit
{ro: împietrit}
{fr: pétrifié, durci}
{en: petrified, hardened}
§ chitrusiri/chitrusire (chi-tru-sí-ri) sf chitrusiri (chi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva chitruseashti; limnusiri, nmãrmurisiri, mãrmurisiri, mãrmurãsiri, mãrmãrisiri
{ro: acţiunea de a împietri; împietrire}
{fr: action de (se) pétrifier, de durcir}
{en: action of petrifying, of hardening}
§ chitrescu (chi-trés-cu) (mi) vb IV chitrii (chi-tríĭ), chitream (chi-treámŭ), chitritã (chi-trí-tã), chitriri/chitrire (chi-trí-ri) – (mi) fac ca cheatra (di uscãciuni)
{ro: face ca piatra}
{fr: devenir dure comme une pierre}
{en: become solid as a stone}
ex: s-chitrescu (s-fac ca cheatra) cãndu s-usucã
§ chitrit (chi-trítŭ) adg chitritã (chi-trí-tã), chitrits (chi-trítsĭ), chitriti/chitrite (chi-trí-ti) – tsi s-fatsi ca cheatra
{ro: făcut ca piatra}
{fr: devenu dure comme une pierre}
{en: became solid as a stone}
§ chitriri/chitrire (chi-trí-ri) sf chitriri (chi-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-fatsi ca cheatra
{ro: face ca piatra}
{fr: devenir dure comme une pierre}
{en: become solid as a stone}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn