|
|
yios
yios (yi-ósŭ) adg yioasã (yi-ŭá-sã), yiosh (yi-óshĭ), yioasi/yioase (yi-ŭá-si) – tsi easti hãrãcop shi mplin di harauã; ashi cum easti omlu tsi aspuni, cu purtarea-a lui shi cu zboarã, multã harauã pi fatsa-lj hãrãcoapã; hãrãcop, hãrsit, hãrios, hãros
{ro: voios, bucuros, vesel}
{fr: gai, joyeux}
{en: joyous, gay, merry}
ex: yioasã (hãrioasã, mplinã di harauã), acãtsã sã spunã
ageaipi/ageaipe
ageaipi/ageaipe (a-gĭa-í-pi) adg invar – tsi easti-ahoryea di cum aspun alantsã; tsi easti greu tr-aduchiri; ciudios, curyios, periergu, ahoryea
{ro: curios; de neînţeles}
{fr: curieux; incompréhensible}
{en: curious; incomprehensible}
ex: ageaipi (ciudioasã) easti muljarea aestã; agiaipi eshti tini; ageaipi (greu tr-aduchiri) easti murafetea aestã; nj-yini ageaipi (nj-si pari ciudioasã, nj-yini ciudii); escu ageaipi (nu-aduchescu tsiva)
ambar1
ambar1 (am-bárŭ) adg ambarã (am-bá-rã), ambari (am-bárĭ), ambari/ambare (am-bá-ri) – tsi easti hãrãcop sh-cu multã tihi tu banã; ãmbar, mbar, hãrãcop, hãrios, hãros, yios, tihiro
(expr: (oarã bunã shi) calea-ambar = urari cu cari s-dispartu oaminjlji cãndu un di elj fudzi diparti: calea s-tsã hibã cu tihi, s-tsã easã tuti-ambar, tuti buni n cali)
{ro: norocos}
{fr: heureux, joyeux}
{en: lucky, happy}
ex: noi cu inimã ambarã (hãrãcoapã) vinjim; du-ti-ambar (cu tihi); dzua-ambarã (dzua bunã) di dimneatsã s-veadi; criscu featã mari shi ambarã (tihiroanji); nveastã ambarã (cu tihi); ambarã (s-hibã cu tihi sh-harauã) a ta turnatã; iu, cali-ambar, cu njitslji? (iu fudz, “s-ai cali bunã, s-ai tihi n cali”, cu njitslji?)
§ ãmbar1 (ãm-bárŭ) adg ãmbarã (ãm-bá-rã), ãmbari (ãm-bárĭ), ãmbari/ãmbare (ãm-bá-ri) – (unã cu ambar1)
§ mbar1 (mbárŭ) adg mbarã (mbá-rã), mbari (mbárĭ), mbari/mbare (mbá-ri) – (unã cu ambar1)
ex: s-am tihi ma mbarã (ma bunã); ma easti mbar (ghini, cu tutã mintea) aestu om?; nu shadi mbar (hãrios, isih); tuts ficiorlji lj-ari mbar (bunj, cu tihi); njiclu mbar (bun, isih, cu minti), s-cunoashti
§ ambar2 (am-bárŭ) adv – zbor tsi-aspuni umutea tsi u-ari cariva ca un lucru s-hibã cu tihi, s-njargã multu ghini, s-li aibã tuti bolcã, s-veadã prucuchii di lucrul tsi-l fatsi, etc.; mbar, ãmbar
{ro: din plin}
{fr: heureusement, commodément}
{en: luckily, successfully}
ex: tihea-lj si dutsea ambar (multu ghini); Dumnidzã s-li-aducã tuti, tuti-ambar; sh-cãndu-ambar (ghini) a lui lj-yinea
§ ãmbar2 (ãm-bárŭ) adv – (unã cu ambar2)
§ mbar2 (mbárŭ) adv – (unã cu ambar2)
ex: tuti lucrili lji njergu mbar; nj-fu mbar (cu tihi) cã-nj ishi ninti cu stamnili mplini; iu calea mbar? (cãtã iu fudz, “cu ghini”?); nu nã njardzi mbar (ghini)
§ ambãreatsã (am-bã-reá-tsã) sf ambãrets (am-bã-rétsĭ) – tihi, hãiri, prucuchii
{ro: noroc bun}
bishinã
bishinã (bi-shí-nã) sf bisinj (bi-shínjĭ) – vimtu tsi easi dit matsã prit guva di cur sh-cari, di-aradã, anjurzeashti urut shi fatsi un vrondu ghini cunuscut;
(expr:
1: bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã;
2: (dzãc, trag, etc.) bishinj = (dzãc, trag, etc.) minciunj;
3: vindu bishinj = dzãc minciunj sh-caftu s-lu-arãd pri cariva;
4: bishinã cufã = bishinã tsi nu s-avdi;
5: bishinj di cuc = zboarã goali sh-fãrã simasii; chirturi, bãrcudii, curcufeli, papardeli, curcu-beti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, etc.;
6: aruc (trag, nj-ascapã, scot, etc.) unã bishinã = bes, bishinedz;
7: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
8: nj-fug bishinjli = nj-easti multã fricã, lãhtãrsescu;
8: nj-arãtseashti bishina = nj-cher curagilu)
{ro: băşină}
{fr: pet}
{en: fart}
ex: trapsi (deadi, arcã, lj-ascãpã) nã bishinã di dishtiptã tutã lumea; macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; ascultu mini bishinj
(expr: minciunj) di-atseali?
§ bishinos (bi-shi-nósŭ) adg bishinoasã (bi-shi-nŭá-sã), bishinosh (bi-shi-nóshĭ), bishinoasi/bishinoase (bi-shi-nŭá-si) – un tsi tradzi bishinj;
(expr: bishinos = (i) (om) tsi lj-easti fricã; tsi easti fricos, cãcãtos, cufuryios, etc.; (ii) (om) tsi dzãtsi minciunj, minciunos; (iii) (om) tsi zburashti chirãturi, tsi talji papardeli, tsi mãcã bizbilji, etc.)
{ro: băşinos}
{fr: péteur}
{en: who farts}
ex: nu-am vidzutã ficior ma bishinos (tsi tradzi ma multi bishinj; icã expr: tsi-lj fug ma multi bishinjli, tsi easti ma fricos) di-aestu; ved cã nu ts-u tsãni, bishinoase!
(expr: fricoase!, cãcãtoase!); s-nu njerdzi pri mintea-a bishinoslui aestu
(expr: a minciunoslui aestu, a-aishtui om tsi zburashti glãrinj)
§ bes (bésŭ) (mi) vb IV bishii (bi-shíĭ), bisham (bi-shĭámŭ), bishitã (bi-shí-tã), bishiri/bishire (bi-shí-ri) – alas vimtu s-easã (scot vimtu) dit matsã prit guva di cur; trag unã bishinã; bishinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = zbor tsi s-dzãtsi trã un om cã stipseashti, cãndu averlu easti cã un altu om lu-ari stepsul;
cac1
cac1 (cácŭ) (mi) vb I cãcai (cã-cáĭ), cãcam (cã-cámŭ), cãcatã (cã-cá-tã), cãcari/cãcare (cã-cá-ri) – scot pãngãneatsã (spreamit, merdu, cãcat) dit mini prit cur; nj-fac apa-atsea groasa; es nafoarã;
(expr:
1: li cãcai = mi-aspãreai multu, lãhtãrsii, li umplui zmeanili, (curlu-nj) seaminã arov di fricã, etc.;
2: li cãcai lucrili; u cãcai huzmetea; mi cãcai analtu; etc. = li feci anapuda lucrili, intrai tu mãri sh-greali cripãri cu-atseali tsi feci;
3: l-lja cãcarea pri cicioari = lj-yini, sh-mizi poati s-ashteaptã si sh-facã apa-atsea groasa;
4: cã-ts cãcai tatã-tu; cacã-lj tatã-su; cacã-lu n cap, etc. = ndauã turlii di ngiurãturi)
{ro: se căca}
{fr: chier}
{en: shit}
ex: s-dusi si s-cacã (s-easã nafoarã); s-cacã tu arudz; cum ved, li cãcash
(expr: lãhtãrsish, li umplush zmeanili di fricã); du-ti la darats, cã-ts cãcai tatã-tu, cã-ts cãcai! (angiurãturã)
§ cãcat1 (cã-cátŭ) adg cãcatã (cã-cá-tã), cãcats (cã-cátsĭ), cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – tsi sh-ari faptã apa-atsea groasa; ashi cum easti omlu i pravda dupã tsi ari ishitã nafoarã; ishit nafoarã
{ro: căcat}
{fr: chié}
{en: shit}
ex: cãcatã lugurii
(expr: du-si, bitisi, chiru ipotisea); va si shtibã umplutlu di cãcat, cã lu-ascuchi?
§ cãcari/cãcare (cã-cá-ri) sf cãcãri (cã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cacã (sh-fatsi apa-atsea groasa, easi nafoarã)
{ro: acţiunea de a se căca}
{fr: action de chier}
{en: action of shitting}
ex: l-lo cãcarea pri cicioari
§ cãcat2 (cã-cátŭ) sm cãcats (cã-cátsĭ) shi sn cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – atsea (spreamitlu) tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã (dutsi si s-cacã); cacã, cãcãturã, merdu, spreamit, pãngãneatsã, pãngãnãtati; (fig:
1: cãcats, cãcãturi = (i) cuprii, lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva; (ii) zboarã goali, glãrinj, bãrcudii, papardeli, curcufexali, etc.; expr:
2: mãcã cãcat = dzãtsi glãrinj, minciunj, etc.;
3: (du-ti di) mãcã cãcat = fudz di-aoa, lja-ts neclu di-aoa cã zburãshti glãrinj;
cufoari/cufoare
cufoari/cufoare (cu-fŭá-ri) sf cufori (cu-fórĭ) – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) dipriunã, multu moali i ca apa; diarii, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, urdinari, urdinat
{ro: diaree}
{fr: diarrhée}
{en: diarrhea}
ex: am cufoari; u tãlje cufoarea (diaria) greauã
§ cufurescu (cu-fu-rés-cu) (mi) vb IV cufurii (cu-fu-ríĭ), cufuream (cu-fu-reámŭ), cufuritã (cu-fu-rí-tã), cufuri-ri/cufurire (cu-fu-rí-ri) – hiu lãndzit di diarii (cufoari); es nafoarã multu moali, apos sh-multi ori cu-arada; nj-yini tra s-es nafoarã (s-mi cac) tut chirolu; urdin, surdisescu, spriimnu;
(expr: li cufurescu (zmeanili) = nj-easti multu fricã)
{ro: cufuri}
{fr: foirer}
{en: have diarrhea}
ex: njeljlji s-cufurescu; li cufurish zmeanili (ti-aspãreash multu)
§ cufurit (cu-fu-rítŭ) adg cufuritã (cu-fu-rí-tã), cufurits (cu-fu-rítsĭ), cufuriti/cufurite (cu-fu-rí-ti) – tsi easti lãndzit di diarii; tsi-l talji cufoarea; tsi easi nafoarã tut chirolu (multu moali shi apos); urdinat, surdisit, spriimnat
{ro: cufurit}
{fr: foiré, maladif}
{en: sick with diarrhea}
ex: ti-adrash ca noatin cufurit
§ cufuriri/cufurire (cu-fu-rí-ri) sf cufuriri (cu-fu-rírĭ) – atsea tsi fatsi tut chirolu atsel tsi ari cufoari; urdinari, surdisiri, spriimnari, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari, ishiri, diarii, urdinat, tartacutã
{ro: acţiunea de a cufuri; cufurire, cufureală}
{fr: action de foirer}
{en: action of having diarrhea}
§ cufuros (cu-fu-rósŭ) adg cufuroasã (cu-fu-rŭá-sã), cufurosh (cu-fu-róshĭ), cufuroasi/cufuroase (cu-fu-rŭá-si) – tsi ari (easti lãndzit di) cufoari (diarii); cufuryios, cufuryear, cãcãtos (fig: cufuros = tsi s-aspari lishor di itsi lucru; tsi nu para lj-u tsãni; tsi easti fricos, bishinos, etc.)
{ro: cufuros, fricos}
{fr: foireux, peureux}
cufuryios
cufuryios (cu-fur-yĭósŭ) adg – vedz tu cufoari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cufoaricuryios
curyios (cur-yĭósŭ) adg curyioasã (cur-yĭŭá-sã), curyiosh (cur-yĭóshĭ), curyioasi/curyioase (cur-yĭŭá-si) –
1: tsi ari mirachea sã nveatsã un lucru (cu tuti cã nu-ari sh-ahãntã ananghi s-lu cunoascã-aestu lucru); tsi ari mirachea s-cunoascã tsiva ahoryea;
2: tsi ari unã hari ahoryea di altsã; periergu
{ro: curios}
{fr: curieux}
{en: curious}
hãrãcop
hãrãcop (hã-rã-cópŭ) adg hãrãcoapã (hã-rã-cŭá-pã), hãrãcochi (hã-rã-cóchĭ), hãrãcoapi/hãrãcoape (hã-rã-cŭá-pi) – tsi aspuni unã fatsã hãrioasã, easti yios tu zboarã shi mplin di harauã; ashi cum easti omlu tsi aspuni, cu purtarea-a lui shi cu zboarã, multã harauã pi fatsa-lj yioasã; hãrsit, hãrios, hãros, yios
{ro: vesel, voios, bucuros}
{fr: gai, joyeux}
{en: joyous, merry, gay}
ex: tuts eara hãrãcochi (yiosh, cu harauã); aestã muljari mi-arãseashti cã easti hãrãcoapã; tserlu-i limpid sh-hãrãcop (mplin di harauã); cãti ori lu-astalj ãn cali, l-ved totna hãrãcop
§ hãrãcupilji/hãrãcupilje (hã-rã-cu-pí-lji) sf hãrãcupilji/hãrãcupilje (hã-rã-cu-pí-lji) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti un om hãrãcop, tsi sh-aspuni haraua pi fatsã, cu zboarã yioasi sh-cu purtarea-a lui, tsi s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hilãrii, harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, vãsãlii, bucurilji
{ro: voioşie, bucurie}
{fr: gaieté, réjouissance, allégresse}
{en: joy, rejoicing}
§ hilãrii/hilãrie (hi-lã-rí-i) sf hilãrii (hi-lã-ríĭ) – (unã cu hãrãcupilji)
ex: la measã multã hilãrii (harauã); measã mari sh-hilãrii (hãrãcupilji)
harauã
harauã (ha-rá-ŭã) sf harãi (ha-rắĭ) shi hãrãi (hã-rắĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva cãndu s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hrauã, hroa, vãsãlii, mãlinari, bucurilji, hãrãcupilji; (fig:
1: harauã = numtã; expr:
2: nu lu-acatsã somnul di harauã; criscu nã palmã di harauã; nu-l tsãni loclu di harauã; nu lu ncapi casa (di harauã); nu lu ncap stranjili di harauã; haraua n casã; etc. = easti multu hãrsit, easti mplin di harauã, di iftihii sh-di hãrãcupilji;
3: s-ti lja haraua = multu bun, mushat, gioni, etc.; lu-arãseashti omlu di cum s-veadi un lucru;
4: plãngu di harauã; gioc di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: bucurie; nuntă}
{fr: joie, plaisir, aise; marriage, noce}
{en: joy, delight, pleasure, happiness; wedding}
ex: am mari harauã; eara mplinj di harauã; ahãntã harauã lj-aflã, cãndu vidzurã fumealji n casã; harauã mari eara n casã cã avea agiumtã dit xinitii; haraua tsi trapsi (haraua tsi-aduchi), lji si pãru cã-l featsi mã-sa di-adoarã; s-loarã di gushi shi plãmsirã di harauã
(expr: s-hãrsirã multu); acãtsã s-gioacã di harauã pri-un cicior
(expr: s-hãrsi multu); sh-la harauã-ts! (fig: sh-la numtã-ts!); ti hãrãi (fig: numtsã, pãtidzãri, etc.) s-tsã yinim; a aharistului lji si lja haraua; amirãlu criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu) shi loclu nu lu ncãpea
(expr: eara mplin di harauã shi hãrãcupilji); aflarã casa ndreaptã, di ti loa haraua
(expr: di ti-arisea multu di cum u videai ndreaptã, tsã s-umplea inima s-u mutreshti); inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj di ti loa haraua s-lji vedz
§ hrauã (hrá-ŭã) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
§ hroa (hrŭá) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
ex: di hroa (harauã) zulapea ardi; di hroa (harauã) sãlta
§ harei (ha-ré-i) sf harei (ha-réĭ) – numtã; uspets, giumbusi, zefchi, ziafeti
{ro: nuntă; ospăţ, petrecere, divertisment}
{fr: noces; festin, banquet, divertissement}
{en: wedding; banquet, amusement}
ex: hãrioasã! sh-la harei (numtã) s-yinim!
§ hãrios (hã-ri-ósŭ) adg hãrioasã (hã-ri-ŭá-sã), hãriosh (hã-ri-óshĭ), hãrioasi/hãrioase (hã-ri-ŭá-si) – tsi easti mplin di harauã; tsi aspuni multã harauã; hãros, hãrãcop, hãrsit, yios
ncljid
ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã