DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

catsitã

catsitã (cá-tsi-tã) sf catsiti/catsite (cá-tsi-ti) – numã tsi s-da la ma multi turlii di lilici njicã (agru-lilici sh-lilici criscutã di om), tsi sh-u-aduc unã cu-alantã, tsi bãneadzã multsã anj cã au tu loc unã soi di tseapã tu loc, dit cari creashti truplu, cati primãvearã agonja, nituchitã neaua ninga, cu ndauã frãndzã strimti, dit cari easi di-aradã unã singurã lilici (i) njirlã, galbinã, vinitã (manushachi, munahi) icã (ii) albã, ca un cloput aspindzurat, etc.; [tu dictsiunarili-a lor, (i) Papahagi nu-l cunoashti zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur; (ii) Dalametra dzãtsi cã easti unã cu lilicea cunuscutã ca, “ghiocel” pri rumãneashti shi “perce-neige” pri frãntseashti; shi (iii) Mihãileanu dzãtsi cã catsita easti di dauã turlii, cunuscutã ca “yioarã, manushachi” icã “lalei” pri armãneashti, “viorea, toporaş” icã “lalea” pri rumãneashti, shi “scille, violette” icã “tulipe” pri frãntseashti]
{ro: ghiocel; viorea; lalea(?)}
{fr: perce-neige; violette; tulipe(?)}
{en: snow drop; violet; tulip(?)}
ex: catsitili (yiorli) tu Martsu es; fure-sh cã ti fats, Dumnicã catsitã (yioarã, musahi) di primvearã

§ catsidã (cá-tsi-dhã) sf catsidi/catside (cá-tsi-dhi) – (unã cu catsitã)

§ cãtsidã (cã-tsí-dhã) sf cãtsidi/cãtside (cã-tsí-dhi) – (unã cu catsitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chipin

chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru

§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)

§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri
{ro: acţiunea de a pişca, de a ciupi}
{fr: action de piquer, de pincer}
{en: action of pinching, of nipping, of pricking}

§ nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg nichipinatã (ni-chi-pi-ná-tã), nichipinats (ni-chi-pi-nátsĭ), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pi-ná-ti) – tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, nicepcuit
{ro: nepişcat, neciupit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frapsin

frapsin (fráp-sinŭ) sm frapsinj (fráp-sinjĭ) – arburi mari di pãduri (cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 40m), cu truplu-analtu ndreptu, ghini curat di lumãchi, cu lumãchili ndriptati cãtrã nsus, cu frãndzã mãri sh-lundzã (fapti di ma multi frãndzã ma njits), cu lilici ca arapuni di hromã vinjitã (yioarã) tsi es nãintea frãndzãlor, cu fructi lundzi cu arpi, sh-cu lemnul dur shi mushat, albu-galbin, multu cãftat trã mobilã (stolizmã) di casã; trapsu
{ro: frasin}
{fr: frêne}
{en: ash tree}
ex: s-aflã la noi pãduri ãntredz di frapsinj; vãpsim cu coaji di frapsin (trapsu)

§ frãpsinami/frãpsiname (frãp-si-ná-mi) sf frãpsinãnj (frãp-si-nãnjĭ) – multimi di frapsinj
{ro: frăsinet, număr de frasini}
{fr: nombre de frênes}
{en: number of ash trees}

§ frãpsinet (frãp-si-nétŭ) sn frãpsineturi (frãp-si-né-turĭ) – pãduri di frapsinj; loc mplin di frapsinj
{ro: frăsinet, pădure de frasini}
{fr: bois de frênes, frênaie}
{en: forest of ash trees}

§ trapsu (thráp-su) sm trapshi (thráp-shi) – (unã cu frapsin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ligoaci/ligoace

ligoaci/ligoace (li-gŭá-ci shi li-ghŭá-ci) sf ligoaci/ligoace (li-gŭá-ci shi li-ghŭá-ci) – numã datã la ma multi turlii di lilici di grãdinã icã agru-lilici tsi crescu tu cãmpu, pãduri sh-pãshunjli di la munti, tsi fac lãludz galbini-purtucalishi-bagavi adunati stog ca tsiva umbreli cu coadã lungã; [Tachi Papahagi nu-l cunoashti ghini zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur: (i) plantã njicã (catsitã?) cu frãndzãli suptsãri shi ndreapti, sh-cu-unã singurã lili-ci njicã, albã tsi sh-u-adutsi cu-un chipur; (ii) agru-lilici njicã (?yioarã, manushachi, musahi?), mushat anjurzitoari, di-unã hromã vinitã, njirlã, trandafilii i albã tsi easi dit unã tseapã dit loc shi creashti pri cãmpu shi prit pãduri; (iii) lilici njicã tsi poati s-aibã ma multi hromi: galbinã, albastrã, vinjitã, aroshi, etc. criscutã di om tri mushuteatsã]
{ro: ghiocel; viorea; primulă}
{fr: perce-neige; violette; primevère}
{en: snow drop; violet; primrose}
ex: floari di ligoaci; ligoacea easti nã lilici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

manushachi/manushache

manushachi/manushache (ma-nu-shĭá-chi) sf manushachi (ma-nu-shĭáchĭ) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di agru-lilici tsi crescu pri cãmpu shi prit pãduri, cari nflurescu primuveara agonja, cari au ca unã soi di tseapã tu loc dit cari creashti un trup cu dauã frãndzã strimti sh-lundzi shi lilici di-unã hromã njirlã, vinitã, trandafilii i albã tsi-anjurzescu mushat; musahi, yioarã, ghioarã; catsitã
{ro: viorea, toporaş}
{fr: violette, scille a deux feuilles}
{en: violet, alpine squill}
ex: trei tumbi di manushachi s-agioacã tu soari; ded a vrutiljei asearã unã tumbã njicã di mushati manushachi

§ musahi/musahe (mu-sá-hi) sf musãhi (mu-sắhĭ) – (unã cu manushachi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mavrumoxan

mavrumoxan (ma-vru-móc-sanŭ) sm mavrumoxanj (ma-vru-móc-sanjĭ) – arburic criscut di om trã mushuteatsã, analtu di vãrã 3m, cu coaja duzi, cu lumãchitsã di hromã aroshi, cu frãndzãli tsi au mardzina ntreagã shi chipitlu stronghil, cari ari toamna unã hromã galbinã-purtucalishi, multu mushatã, cu lilici veardi-galbini tsi crescu ma multi adunati stog tu-un mari arapun, cu cuditsi lundzi sh-piroasi di hromã sivã, morcã icã yioarã, criscut trã lemnul, coaja sh-frãndzãli tsi suntu buni trã amvupseari shi argãsiri
{ro: scumpie}
{fr: fustet, arbre à perruques}
{en: smoke tree, wig tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã