DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

beau1

beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã

§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cirdachi/cirdache

cirdachi/cirdache (cir-dá-chi) sf cirdãchi (cir-dắchĭ) – unã soi di balconi mari sh-dishcljisã tsi s-tindi nafoarã di casã (multi ori cu ndauã stiluri di cari s-andoapirã unã citii), iu dunjaea poati sã-sh bagã measã shi scamni, tra s-aproachi oaspits trã muabeti i mãcari; unã soi di apanghiu adrat dit virdeatsã tsi sta pi patru pari, tu ishita-a unui cutar i tu-un loc di iu pãndarlu poati s-aveaglji unã ayinji, unã grãdinã di zãrzãvãts, etc.; pãndrunitsã, pindrunitsã
{ro: cerdac}
{fr: terrasse}
{en: terrace}
ex: casã analtã shi cu cirdachi; yinits s-lucrãm la noi pi cirdachi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãnico

fãnico (fã-ni-có) sm fãnicadz (fã-ni-cádzĭ) – vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsari di sãndzi (faptã cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; tritseari prit lipidã; virsari di sãndzi; vãtãmari di om tu-alumtã i cruitã (ndreaptã) di ma ninti; funico, cãrdiliu, cãrleshi, cãrligii, cãrmoalã, leshi, mãchelj; (fig: fãnico = mari taxirati, lãeatsã, ghideri, etc.)
{ro: măcel, masacru; omor, asasinat}
{fr: carnage, massacre; assassinat, bataille}
{en: carnage, slaughter, massacre; killing, murder}
ex: el chiru di fãnico (muri vãtãmat di cariva); s-toarnã ear la fãnico (mãchelj)

§ funico (fu-ni-có) sm funicadz (fu-ni-cádzĭ) – (unã cu fãnico)
ex: sh-di furnicã funico? (sh-di furnicã tsã easti fricã cã va ti vatãmã?); yinits cã s-fats funico (s-vatãmã cariva); tu funicolu (marea taxirati) tsi u-ari aguditã, s-lu alãsãm arihati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ljau

ljau (ljĭáŭ) (mi) vb I loai (lŭáĭ), loam (lŭámŭ), loatã (lŭá-tã), loa-ri/loare (lŭá-ri) –
1: acats tsiva tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-u da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag tu altu loc icã s-lu dau la cariva);
2: aprochi atsea tsi-nj si da (pitreatsi) di cariva; aprochi, adixescu, dixescu, etc.;
3: acats s-fac tsiva, ahiursescu, nchisescu, apuc, etc.;
(expr:
1: u ljau = mi duc, fug, nchisescu;
2: u ljau; lu ljau; nã lom, mi ljau, ti ljai, s-lja, etc. = mi nsor cu ea; mi mãrit cu el; nã ncrunãm, bãgãm curunã, etc.;
3: ti ljai = dãmluseshti, ti-agudeashti chicuta;
4: ljau mãna = lj-acats mãna sh-lj-u strãngu (multi ori ca semnu di ghiunuiri);
5: mi ljau di mãnã cu el = avem doilji idyili hãri i hui;
6: ljau di ureaclji = (i) nj-bag ureaclja, ascultu; (ii) aduchescu, achicãsescu;
7: ljau di oclju = diucljedz;
8: nj-lja ocljul = (i) aduchescu, achicãsescu; (ii) mi urgheashti, nji ntunicã ocljilj;
9: ãnj si lja ocljilj = nj-acatsã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsescu;
10: lj-ljau ocljilj = lu-arãd, l-ciudusescu, lj-aruc mãyi;
11: ljau pri zvercã; ljau pri gushi = lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, l-vatãm; etc.;
12: lj-ljau caplu = l-talj caplu;
13: sã-lj ljai caplu (shi s-fudz) = easti multu mushatã;
14: ãnj (si) lja mintea = glãrescu, mi glãreashti, cicãrdãsescu;
15: nj-ljau mintea la cicioari = fug ca naljurea fãrã sã shtiu cãtrã iu s-mi duc;
16: nj-ljau mintea di la… = nu mata mi minduescu la…; trag mãnã di la...;
17: nj-ljau perlu, nj-ljau ocljilj, nj-ljau zverca = fug, u cãrtsãnescu, u cãlescu, nj-arup zverca (gusha), u-angan cãtsaua, etc.;
18: mi ljau (mi-acats) di peri = mi-alumtu, mi ncaci, mi-anciup;
19: lj-ljau bana = l-vatãm;
20: nj-ljau sãnãtati (di iuva, di la cariva) = mi dispartu di cariva, fug (di iuva, di la cariva);
21: l-ljau tu inimã = lj-agudescu, lj-pliguescu inima;
22: nj-lo nã cheatrã di pi inimã = mi ljishurã multu, mi isihãsi;
23: nj-lja (durearea) cu mãna = fatsi tsiva di-nj fudzi durearea unãshunã;
24: iu ljau pãni = (i) iu acumpãr pãni sh-alti lucri ti mãcari; (ii) iu bãnedz, iu lucredz, iu stau cu casa;
25: ljau cu nichi = anichisescu;
26: oaea s-lja di lapti = oaea astrãcheashti, astãmãtseashti s-da lapti;
27: ljau anasã = (i) adilj, trag vimtu tu cheptu; (ii) dizvursescu, mi discurmu;
28: ljau vimtu = adilj vimtu curat, avredz;
29: lja foc = (i) s-aprindi (un lucru); (ii) s-discarcã (tufechea);
30: ljau di hãbari = aflu, nvets, ãnj si dzãtsi unã hãbari;
31: si-lj ljau (ljai, lja) fumlu = fudzi, li cãrtsãneashti, li cãleashti, u-anganã cãtsaua;
32: lj-ljau torlu, l-ljau ãn cicioari = mi duc dupã el, fac ca el;
33: nj-ljau cãshtiga; nj-ljau curatili = nj-cher nãdia, umutea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

misali/misale

misali/misale (mi-sá-li) sf misãlj (mi-sắljĭ) – lucru adrat di pãndzã tra s-acoapirã measa (trã mãcari i trã mushuteatsã); fatsã di measã; sufãrlãchi, measã (cu mãcari);
(expr:
1: bag misalea = ashternu misalea pri measã tra s-mãcãm; bag mãcarea pri measã;
2: yini pi misali = yini tu oara di measã tra s-mãcã cu noi; yini la measã;
3: fac misali = fac unã dari; bag measã trã oaminjlji ftohi, di-aradã trã suflitlu-a mortsãlor)
{ro: faţă de masă; masă}
{fr: nappe, table}
{en: table cloth; table}
ex: timsirã misalea
(expr: bãgarã measa); misãljli (fãtsli di measã) vor lari; dratslji armasirã pri misali
(expr: la measã); bagã misalea
(expr: ashtearni measa); ashtearni nã misali; s-ursits s-yinits pi misali
(expr: s-yinits la measã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãpoi

nãpoi (nã-pói) adv
1: tsi s-aflã dupã cariva i tsiva; tsi nu easti nãinti ma dupã; tsi easti dinãpoea-a omlui;
2: tsi s-fatsi ninga nãoarã; napoi, nipoi, dupã, eara, diznou, pali, xana, ninga, cu tuti-aesti, etc.;
(expr:
1: ma nãpoi = ma amãnat, dupã tsi treatsi niheamã chiro;
2: dau nãpoi = nu cutedz s-lu fac (un lucru), nu voi s-lu fac)
{ro: înapoi, după, iarăşi, totuşi, etc.}
{fr: en arrière, derrière, aprés, ensuite, de nouveau, pourtant, toutefois, etc.}
{en: back, behind, after, again, nevertheless, etc.}
ex: sh-nãinti (dininti) arãu, sh-nãpoi ma lai; nãpoea a lui (dupã el, dinãpoea a lui) suntu njilj di oaminj cari va s-caftã sãndzili; moasha adãrã pita, u dusi la cireap, s-coapsi shi u-adusi nãpoi (diznou; icã tu loclu iu u-avea adratã) acasã; aspãreat s-trapsi nãpoi; nãpoi (diznou; icã dupã el, pristi pãltãri) mutritã arucã; ninga fug nãpoi (di-aclo di-iu vinj; icã diznou) nsus; nãpoi (earã) vinjish?; nãpoi (diznou) mi dush; agrinjli tsi suntu agrinj, sh-nãpoi (sh-cu tuti-aesti) fumealja nu sh-u-alasã; fã-ti nãpoi! (nu ninti, imnã cãtrã nãpoi); el nu s-da nãpoi
(expr: sta pri loc; icã el va (nu s-aspari) s-lu facã un lucru)

§ napoi (na-pói) adv – (unã cu nãpoi)
ex: ma napoi (ma amãnat) earã s-mindui; omlu cu minti mutreashti cãtinãoarã sh-napoi

§ nipoi (ni-pói) adv – (unã cu nãpoi)

§ dinãpoi (di-nã-pói) adv
1: tsi s-aflã dupã cariva i tsiva; tsi nu easti nãinti ma dupã; tsi easti dinãpoea-a omlui;
2: deanumirea, pi pãltãri;
(expr: l-bag dinãpoi = lu-aurlu, lu cãtigursescu, l-vãryescu, lu-agunescu, etc.)
{ro: înapoi, după, etc.; pe/la spate}
{fr: en arrière, derrière, aprés, etc.; sur ses épaules}
{en: back, behind, after, etc.; on his shoulders, on his back}
ex: armasi dinãpoi; nu-i vãrnu s-lu lja dinãpoi (di nãpoi, dit chirolu di ma ninti; icã expr: s-lu ncaci); pãnã ma dinãpoi (nãpoi, tu soni); cara bagã luplu dinãpoi
(expr: lu-aguneashti luplu); nu ai perci dinãpoi (di nãpoea-a caplui)

§ dãnãpoi (dã-nã-pói) adv – (unã cu dinãpoi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

numtã

numtã (núm-tã) sf numtsã (núm-tsã) – ziafetea tsi s-fatsi dzua tsi si ncurunã un tinir cu-unã tinirã, cãndu soea shi oaspitslji a gram-bolui sh-a nveastãljei nauã s-adunã s-yiurtiseascã ncurunarea, cu mãcari, beari, cãntitsi sh-giocuri; nuntã, lumtã, harauã, harei; (fig:
1: numtã = ziafeti, harei, gimbusi, etc.; expr:
2: s-tsã mãcãm numta = s-ti videm gambro; s-tsã yinim la numtã;
3: s-bãneadzã ca di la shaptili numtsã = s-bãneadzã multu ghini, cu mãcãri sh-beri multi;
4: ca nunlu la numtã = tinjisit multu, ashi cum easti tinjisit nunlu la unã numtã;
5: ca gumarlu la numtã = un tsi agiutã la numtã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti;
6: numtã fãrã curbani nu s-fatsi = tra s-fatsi un lucru lipseashti s-ti fats curbani;
7: tuti ambar shi numta Njercuri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu lucrili nu neg ambar)
{ro: nuntă}
{fr: noces}
{en: wedding}
ex: mu-mea easti la nã numtã; numtã easti i carnaval?; s-featsirã trei numtsã; lja-l la numtã s-dzãcã “sh-trã mults anj”; shi dispoti s-lu-adari, gumarlu la numtã nu s-cljamã; s-featsi numta Dumãnica tsi fu; tricu numta la bisearicã; lja-l la numtã s-tsã bashi niveasta; numta nãoarã ari hari

§ nuntã (nún-tã) sf nuntsã (nún-tsã) – (unã cu numtã)

§ lumtã2 (lúm-tã) sf lumtsã (lúm-tsã) – (unã cu numtã)
ex: avem lumta (numta) mãni; s-ursits s-yinits la lumtã (numtã); s-featsi lumtã mari (numtã, icã fig: ziafeti, harei); s-tsã mãcãm lumta!
(expr: s-ti ved gambro!); nãsh nu shtiu tsi-i lumta (numta) aestã; lumtã (nuntã) sh-moarti fãrã shubei nu easti

§ numtar (num-tárŭ) adg numtarã (num-tá-rã), numtari (num-tárĭ), numtari/numtare (num-tá-ri) – (atsel) tsi easti oaspi la numtã; tsi ari s-facã cu numta, di la numtã; nuntar, lumtar, buggi
{ro: nuntaş}
{fr: convié aux noces}
{en: wedding guest}
ex: cã numtari suntu-armãnjlj-a mei; ea-lj numtarlji, agiumtsã n hoarã

§ nuntar (nun-tárŭ) adg nuntarã (nun-tá-rã), nuntari (nun-tárĭ), nuntari/nuntare (nun-tá-ri) – (unã cu numtar)
ex: suntu cuscri, suntu nuntari; bunã seara, voi nuntari; cu pupul di nuntari deadun; cãnticlu nuntar (ti nuntã, di la nuntã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sazmã

sazmã (sáz-mã) sf sazmi/sazme (sáz-mi) – vilendzã (chilimi) njicã di per di caprã (cãtivãrãoarã di lãnã) cari s-arucã pri calj, s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi sh-cu cari poati si s-anvileascã sh-omlu cãndu s-bagã s-doarmã; oplã, pãrcoavã, chilimi, cergã, ciorgã, doagã, yeambulã, vilendzã, cuvertã
{ro: ţesătură de păr de capră}
{fr: tapis de laine de chèvre}
{en: blanket made of goat hair}
ex: s-adrãm sazmi la calj; ashtirnea prit casã sazmili (chilinjli) atseali nalili; lu-anciuparã oaminjlji, l-bãgarã pri nã sazmã shi hai! s-lu spindzurã

§ nsazmu (nsázmu) vb I nsãzmai (nsãz-máĭ), nsãzmam (nsãz-mámŭ), nsãzmatã (nsãz-má-tã), nsãzmari/nsãzmare (nsãz-má-ri) – aruc nã sazmã pi pãltãrli-a calui; ashternu unã sazmã pri crivati; ashternu sazmi n casã; mi-acoapir cu sazma
{ro: pune “sazma” (pe cal, pe pat, etc.)}
{fr: mettre une “sazmã” (sur le lit, sur le plancher, etc.)}
{en: lay a “sazmã” on a horse, on a bed, etc.}
ex: pãnã s-yinits di la bisearicã, mini nsazmu casa (va s-ashternu sazmili n casã); nsãzmai (lj-bãgai unã sazmã, lu-acupirii) calu cã eara-asudat

§ nsãzmat (nsãz-mátŭ) adg nsãzmatã (nsãz-má-tã), nsãzmats (nsãz-mátsĭ), nsãzmati/nsãzmate (nsãz-má-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã sazmã
ex: casa lj-eara nsãzmatã (ashtirnutã cu sazmi) etimã
{ro: cu “sazma” pusă (pe cal, pe pat, etc.)}
{fr: avec une “sazmã” mise (sur le lit, sur le plancher, etc.)}
{en: with a “sazmã” layed on a horse, on a bed, etc.}

§ nsãzmari/nsãzmare (nsãz-má-ri) sf nsãzmãri (nsãz-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nsazmã calu (crivatea, casa, etc.)
{ro: acţiunea de a pune “sazma” (pe cal, pe pat, etc.)}
{fr: action de mettre une “sazmã” (sur le lit, sur le plancher, etc.)}
{en: action of laying a “sazmã” on a horse, on a bed, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

searã

searã (seá-rã) sf seri (sérĭ) – partea-a dzuãljei di cãtã tu bitisitã, dupã tsi sã ntunicã sh-pãnã tu oara tsi s-dutsi omlu s-doarmã;
(expr: bunã seara, bunã-vã seara, searã bunã, etc. = urari tsi s-fatsi cãndu s-andãmusescu oaminjlji seara, cã la dispãrtsãri s-dzãtsi “noapti bunã”)
{ro: seară}
{fr: soir}
{en: evening}
ex: astã-searã, ascãpai; pristi nãsi-arucã brumã lundzi seri; eara searã oarã; mãcarã tsi mãcarã shi pita tsi armasi u scularã ti seara; cãtrã searã vinji la noi di nã vidzum; aeri seara (seara di-aeri) dzãsim cã va n-adunãm aestã searã (seara di adzã, tsi yini, asãndzã); vinji la noi, aestã searã, aeri seara sh-aoaltari searã; avea sistimã ahtari, cã vdzea cati searã, cãtu-ntunica; lucrul di seara s-nu lu-alash trã mãni; nu shtii dimneatsa tsi ti-ashteaptã seara

§ asearã (a-seá-rã) adv
1: seara di nãinti di dzua di asãndzã; aeri seara; asara;
2: dzua di aeri; aeri;
(expr: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro; tsi agãrshashti multu)
{ro: aseară, ieri}
{fr: hier soir. hier}
{en: yesterday evening. yesterday}
ex: asearã eara arcoari; asearã (aeri) shi aeri seara (asearã) fum aoa; ne tsi mãcã asearã nu sh-adutsi aminti
(expr: easti un om tsi agãrshashti multu)

§ asarã (a-sá-rã) adv – (unã cu asearã)

§ astã-searã (as-tã-seá-rã) adv – seara tsi yini tu dzua tsi zburãm; seara tu cari n-aflãm cãndu zburãm; aestã searã; astarã
{ro: astă seară; seara aceasta}
{fr: ce soir}
{en: this evening, tonight}
ex: astã-searã (aestã searã) ascãpai

§ astarã (as-tá-rã) adv – (unã cu astã-searã)
ex: ndreadzi-ti s-fudzim astarã (aestã searã); yinu-astarã (yinu-aestã searã) s-nã vedz; s-ursits s-yinits astarã (aestã searã) la noi pi tsinã

§ nsiredz (nsi-rédzŭ) vb I nsirai (nsi-ráĭ), nsiram (nsi-rámŭ), nsiratã (nsi-rá-tã), nsirari/nsirare (nsi-rá-ri) – mi-acatsã seara tu-un loc; nj-trec seara (noaptea) iuva; chindruescu seara iuva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn