DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ayitã

ayitã (a-yí-tã) sf ayiti/ayite (a-yí-ti) – arburic cu truplu tsi s-tradzi-azvarna pri loc (sh-tr-atsea, tra s-creascã cãtrã nsus, si ngãrlimã di alti planti i dãrmi plãntati tu loc), cu arãdãtsinã vãrtoasã, dit cari es lumãchitsili cu frãndzã mãri hãrãxiti, shi fructili (arapuni di-auã, dit cari s-adarã yinlu); yitã, yiti, ayitsã, yitsã, aghitã, ghitã, ghiti, aghitsã, ghitsã, climã, climatã, luzincã;
(expr: lacrimã di-ayitã = dzama tsi easi dit truplu di-ayitã)
{ro: viţă de vie}
{fr: (pied de) vigne}
{en: vine}
ex: nã ayitã cu-un arapuni di-auã; plãndzea ca ayita dit ayinji

§ yitã (yí-tã) sf yiti/yite (yí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: videts, yiti nãscu di tru loc

§ yiti/yite (yí-ti) sf pl(?) – (unã cu ayitã)
ex: sum yitea ngãlbinitã; lishor cum yitea lãcrimeadzã; ari nã yiti tsi aumbreadzã uborlu tut; s-uscã yitea di-acasã

§ ayitsã (a-yí-tsã) sf ayitsi/ayitse (a-yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ yitsã (yí-tsã) sf yitsi/yitse (yí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ aghitã (a-ghí-tã) sf aghiti/aghite (a-ghí-ti) – (unã cu ayitã)

§ ghitã (ghí-tã) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: ca ghita s-ti nvãrlighedz

§ ghiti/ghite (ghí-ti) sf ghiti/ghite (ghí-ti) – (unã cu ayitã)
ex: tãljash ghitea tu-atsea dzuã; ghitea easti ncãrcatã cu-auã

§ aghitsã (a-ghí-tsã) sf aghitsi/aghitse (a-ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ghitsã (ghí-tsã) sf ghitsi/ghitse (ghí-tsi) – (unã cu ayitã)

§ ayinji/ayinje (a-yí-nji) sf ayinj (a-yínjĭ) – loc iu omlu ari siminatã ayiti tra s-creascã shi s-facã auã; yinji; sad;
(expr:
1: mi-acãtsarã tu-ayinji = mi-acãtsarã cãndu fãtseam un lucru tsi nu lipsea fãtseari;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

liyeni/liyene

liyeni/liyene (li-yé-ni) sf liyenj (li-yénjĭ) – vas largu sh-putsãn ahãndos (ca unã cuvatã arucutoasã, di-aradã di cingu, brondzu i fãrfãriu) tu cari s-bãga apã trã om aoa sh-un chiro, tra si sh-aspealã tsiva (alti vasi, stranji, truplu, fatsa sh-mãnjli); apa tsi poati s-intrã tu-un ahtari vas; lieni, liyen, ileni, lãyin, lãghin
{ro: lighean}
{fr: cuvette, bassin}
{en: (small, portable) basin}

§ lieni/liene (li-ĭé-ni) sf lienj (li-ĭénjĭ) – (unã cu liyeni)

§ liyen (li-yénŭ) sn liyeni/liyene (li-yé-ni) – (unã cu liyeni)

§ ileni/ilene (i-lé-ni) sf ilenj (i-lénjĭ) – (unã cu liyeni)
ex: lja-ts ilenea cu ibriclu; una cu ibriclu di-amalamã sh-alantã cu ilenea di asimi

§yin1 (lã-yínŭ) sn lãyini/lãyine (lã-yí-ni) – (unã cu liyeni)

§ lãghin1 (lã-ghínŭ) sn lãghini/lãghine (lã-ghí-ni) – (unã cu liyeni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã