DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

geambaz

geambaz (gĭam-bázŭ) sm geambaji (gĭam-bájĭ) – embur (misit) di calj (sh-di alti prãvdzã); geambash; (fig: geambaz = pihlivan, om tsi easti acshu s-facã yimnasticã multu greauã)
{ro: negustor de cai}
{fr: marchand de chevaux}
{en: horse dealer}
ex: zburãi cu un geambaz tra sã-nj vindu calu

§ geambash (gĭam-báshĭŭ) sm geambash (gĭam-báshĭ) – (unã cu geambaz)

§ geambãzlã-chi/geambãzlãche (gĭam-bãz-lắ-chi) sf geambãzlãchi (gĭam-bãz-lắchĭ) – lucrul tsi-l fatsi un geambaz; emburlãchi di calj (sh-di alti prãvdzã)
{ro: geambaslâc}
{fr: profession du marchand de chevaux}
{en: horse dealer’s profession}
ex: lj-plãtii geambãzlãchea (atsea tsi-lj si cadi ti lucrul di misit tsi-l featsi)

§ gimbãshlãchi/gimbãshlãche (gim-bãsh-lắ-chi) sf gimbãshlã-chi (gim-bãsh-lắchĭ) – (unã cu geambãzlãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pihlivan

pihlivan (pi-hli-vánŭ) sm, sf, adg pihlivanã (pi-hli-vá-nã), pihlivanj (pi-hli-vánjĭ), pihlivani/pihlivane (pi-hli-vá-ni) –
1: om tsi sh-amintã bana cu fãtsearea di lucri di thamã (tsi omlu di-aradã nu poati s-li facã) ca, bunãoarã, s-facã yimnasticã multu greauã pi-unã funi teasã multu-analtu (iu, unã cãdeari poati s-lj-aducã moartea), etc.; om tsi poati s-facã lucri trã thamã tsi omlu di-aradã nu poati s-li aducheascã cum s-fac (cã eali suntu minciunoasi shi nu s-fac dealihea ca, bunãoarã, (i) sã scoatã ljepuri dit unã capelã goalã, (ii) s-li facã afani lucrili tsi s-ved bãgati tu-unã cutii ncljisã, (iii) sã scoatã purunghi tsi-azboairã dit gepea tsi s-avea vidzutã goalã ninti, etc., etc.); mãyistru, ghioz-boeagi;
2: om tsi easti gioni, vãrtos, curagios, tsi nu s-aspari di-alumtã sh-poati s-facã giunatitsi mãri; bun alumtãtor; om tsi easti cumalindru sh-poati s-lj-arãdã lishor oaminjlji; shiret, ponir, etc.
{ro: pehlivan, acrobat; viteaz, şmecher}
{fr: acrobate, bateleur; brave, fourbe}
{en: acrobat, juggler; brave, cunning}
ex: easti bun pihlivan; s-avea adunatã multã ghimtã tra s-facã siri la pihlivanj; mari pihlivan (multu shiret) easti!

§ pihlivãnlãchi/pihlivãnlãche (pi-hli-vãn-lắ-chi) sf pihlivãnlãchi (pi-hli-vãn-lắchĭ) – tehnea shi bana di pihli-van; giunatic, giuneatsã, livindeatsã, punireatsã
{ro: pehlivănie}
{fr: acrobatie, bravoure}
{en: acrobatics; bravery}
ex: cai s-prucupsi di pihlivãnlãchi (cu tehnea di pihlivan); shtii multi pihlivãnlãchi (punirets)

§ pihlivãnescu (pi-hli-vã-nés-cu) adg pihlivãneascã (pi-hli-vã-neás-cã), pihlivãneshtsã (pi-hli-vã-nésh-tsã), pihlivãneshti (pi-hli-vã-nésh-tsã) adg – tsi ari s-facã cu pihlivanj i pihlivãnlãchi; ca faptã di-un pihlivan; di pihlivan
{ro: de pehlivan, de acrobat; de viteaz}
{fr: d’acrobate; d’homme brave}
{en: of an acrobat, of a juggler; of a brave man}
ex: pihlivãneascã (di pihlivan) ansãriri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

tilimi/tilime

tilimi/tilime (ti-lí-mi) sf tilimuri (ti-lí-murĭ) – nvitsarea tsi u fac stratiotslji (di-aradã pi cãmpu) cu imnãri lundzi, cu yimnasticã, cu armili di-alumtã, cu-alumtarea, etc. tra si s-facã oaminj vãrtosh, sãnãtosh sh-bunj tu-alumtã; tãlimi
{ro: exerciţiu militar}
{fr: exercise des troupes}
{en: military exercises}
ex: ascherea fatsi tilimi

§ tãlimi/tãlime (tã-lí-mi) sf tãlimuri (tã-lí-murĭ) – (unã cu tilimi)
ex: fã-lã tãlimi

§ talimi/talime (ta-lí-mi) sf talimuri (ta-lí-murĭ) – (unã cu tilimi)
ex: nvitsa nizamanjlji talimi tu padea-atsea njica; l-bãgai pi talimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

yimnasiu

yimnasiu (yim-ná-siŭ) sn yimnasii (yim-ná-siĭ) –
1: shcoalã di ficiori ma mãri (10-14) di anj sh-cãtivãrãoarã (10-18) di anj; liceu;
2: loc iu omlu fatsi yimnasticã; ghimnasiu
{ro: gimnaziu, liceu}
{fr: lycée, gymnase}
{en: middle-school; gymnasium}

§ ghim-nasiu (ghim-ná-siŭ) sn ghimnasii (ghim-ná-siĭ) – (unã cu yim-nasiu)
ex: ficiorlu intrã tu ghimnasiu (sculia di ficiori ma mãri); ishirã tu ghimnasiu ta s-facã ghimnasticã

§ yimnasticã (yim-nás-ti-cã) sf yimnãstits (yim-nắs-titsĭ) – multimea di minãri tsi li fatsi omlu cu mãdularili (cicioarli, mãnjli, caplu, truplu, mesea, etc.) cu scupolu tra sã-sh tsãnã truplu sãnãtos shi mushcljilj vãrtosh; ghimnasticã
{ro: gimnastică}
{fr: gymnastique}
{en: gymnastics}

§ ghimnasticã (ghim-nás-ti-cã) sf ghimnãstits (ghim-nắs-titsĭ) – (unã cu yimnasticã)
ex: shtii s-facã ghimnasticã

§ yimnastic (yim-nás-ticŭ) sm, sf yimnasticã (yim-nás-ti-cã), yimnastits (yim-nás-titsĭ), yimnastitsi/yimnastitse (yim-nás-ti-tsi) – om tsi-ari nvitsatã la sculii yimnastica (ari tehnea shi nveatsã sh-pri-altsã tra s-facã cum lipseashti yimnastica); om tsi fatsi tahtica (cati dzuã, ma multi ori pri stãmãnã) ghimnasticã
{ro: gimnast}
{fr: gymnaste}
{en: gymnast}

§ ghimnastic (ghim-nás-ticŭ) sm, sf ghimnasticã (ghim-nás-ti-cã), ghimnastits (ghim-nás-titsĭ), ghimnastitsi/ghim-nastitse (ghim-nás-ti-tsi) – (unã cu yimnastic)
ex: adusirã la sculii un ghimnastic bun

§ yimnasearhu (yim-na-seár-hu) sm yimnasearhi (yim-na-seár-hi) – caplu-a unui yimnasiu
{ro: director de gimnaziu, de liceu}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn