DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aradzã

aradzã (a-rá-dzã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – calea (munda) prit cari treatsi lunjina cãndu easti azvumutã di un izvur di lunjinã; radzã, mundã, mãndzã, arpãyi, tsilistrã, cilistrã, diligiturã, gilit, giliturã, shitsã, fleacã
{ro: rază}
{fr: rayon}
{en: ray, beam}
ex: yilcescu la arãdz di soari; un brãtsat di dultsi-arãdz

§ radzã (rá-dzã) sf rãdz (rắdzĭ) – (unã cu aradzã)
ex: radzãli a soarilui nã ncãldzãscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãmbii/lãmbie

lãmbii/lãmbie (lãm-bí-i) sf lãmbii (lãm-bíĭ) – pirã multu lutsitoari, apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã, lumbardã
{ro: flacără strălucitoare}
{fr: flamme resplendissante}
{en: flame resplendent}
ex: disfeatsi mushatlu cheptu, shi lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji

§ lambã (lám-bã) sf lãnghi (lắn-ghi) – hãlati (dit casili-a oaminjlor di-aoa sh-un chiro) tsi fãtsea lunjinã cu-unã muljiturã tsi ardi (gaz), cãndu treatsi dit un vas prit unã fitilji; itsi hãlati tsi fatsi lunjinã; lampã; fãnari, fineri, filinar
{ro: lampă}
{fr: lampe}
{en: lamp}
ex: lamba da cama mari lunjinã ca tseara

§ lampã (lám-pã) sf lãnchi (lắn-chi) – (unã cu lambã)

§ lambagi (lam-ba-gí) sm lambageadz (lam-ba-gĭádzĭ) – omlu tsi-aprindi (ndreadzi, mirimitiseashti) lãnghili
{ro: lampagiu}
{fr: allumeur de lampes}
{en: lamp lighter}
ex: lambageadzlji nica nu-avea apreasã lãnghili dit sucachi; lambagilu nj-u ndreapsi lamba

§ lampagi (lam-pa-gí) sm lampageadz (lam-pa-gĭádzĭ) – (unã cu lãmbãgi)

§ lumbardã (lum-bár-dã) sf lumbãrdzã (lum-bắr-dzã) – lucru di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã mari; luminari, lãmbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã; (fig: pirã, limbã di foc, lãmbii, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã)
{ro: lumânare mare; flacără}
{fr: cierge plus grande; flamme}
{en: large candle; flame}
ex: lumbarda di tsearã; lumbãrdzãli (luminãrli) ardu; ningã foc, iu lumbãrdzãli (fig: cãrmicãnjli) s-avea apusã

§ lãmbadã (lãm-bá-dã) sf lãmbãdz (lãm-bắdzĭ) – (unã cu lumbardã)
ex: unã tsearã shi unã lãmbadã; lãmbãdz apreasi; lãmbadã albã tsãnea tu mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

licur

licur (lí-curŭ) sm pl(?) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nyiliceashti; unã njicã lunjinã (ca unã scãntealji) tsi s-aprindi shi s-astindzi tut chirolu (agonja sh-dipriunã); yilciri, nyiliciri, anyiliciri, nyilciri, lutsiri, limbisiri, lampsi, ascãpirari, scãntiljari;
(expr: mi scol ca un licurici = mi scol hãryii, di cum creapã dzua)
{ro: lucire}
{fr: lueur}
{en: gleam, glimmer}
ex: noapti muljatã tu licur (lutsiri, scãntiljeri) di steali hrisusiti

§ licurici (li-cu-rícĭŭ) sm licurici (li-cu-rícĭ) – soi di bubulic (insectã, yeatsã) tsi s-veadã noaptea tu earbã ca unã lunjinã slabã (un licur) tsi s-aprindi shi s-astindzi tut chirolu ca unã scãntealji; ljuljac
{ro: licurici}
{fr: ver luisant}
{en: glow-worm}
ex: vidzui un licurici noaptea; licuricilji aprindea cãndili prit earbã; si sculã ca un licurici
(expr: cum deadi hãryia)

§ ljuljac (ljĭú-ljĭacŭ) sm ljuljats (ljĭú-ljĭatsĭ) – (unã cu licurici)

§ licuredz (li-cu-rédzŭ) vb I licurai (li-cu-ráĭ), licuram (li-cu-rámŭ), licuratã (li-cu-rá-tã), licurari/licurare (li-cu-rá-ri) – alas unã lunjinã slabã ca un licur tsi nyiliceashti (tsi s-veadi shi nu s-veadi, tsi pari cã s-aprindi shi s-astindzi tut chirolu, ca atsea datã di un licurici); licuricescu, licrãsescu, licãrescu, lutsescu, yilcescu, nyilicescu, anyilicescu, nyilcescu, nyilici, limbisescu, ascapir, scãntiljedz
{ro: licări}
{fr: scintiller}
{en: sparkle, twinkle}
ex: un hir di lunjinã licurea (scãntilja) diparti; licurea grãdina ntreagã di licurici

§ licurat (li-cu-rátŭ) adg licuratã (li-cu-rá-tã), licurats (li-cu-rátsĭ), licurati/licurate (li-cu-rá-ti) – tsi alasã unã lunjinã slabã ca un licur; yilcit, nyilicit, anyilicit, nyilcit, limbisit, ascãpirat, scãntiljat, lutsit, licuricit, licrãsit
{ro: licărit}
{fr: scintillé, brillant, rayonnant}
{en: sparkled, twinkled, brilliant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lustru

lustru (lús-tru) sn lustruri (lús-trurĭ) – nyilcirea tsi u-aspuni un lucru dat (aumtu) cu tsiva (ca, bunãoarã, pãputsãli tsi suntu dati cu boi sh-fricati tra sã nyilceascã); luguria (bueaua, tseara, etc.) cu cari fats un lucru sã nyiliceascã; virnichi, gileai, masnã
{ro: luciu, lustru (de ghete)}
{fr: lustre, cirage (de bottes)}
{en: gloss, (shoe) polishing}

§ lustragi (lus-tra-gí) sm lustrageadz (lus-tra-gĭádzĭ) – omlu tsi da un lucru cu boi (tsearã, etc.) tra sã nyiliceascã; atsel tsi dãdea, aoa sh-un chiro, pãputsãli cu boi
{ro: lustragiu}
{fr: cireur (de bottes)}
{en: shoe polisher}

§ lustrusescu (lus-tru-sés-cu) (mi) vb IV lustrusii (lus-tru-síĭ), lustruseam (lus-tru-seámŭ), lustrusitã (lus-tru-sí-tã), lustrusiri/lustrusire (lus-tru-sí-ri) – cu darea tsi lj-u fac cu boi (tsearã, etc.), lu-adar un lucru s-acatsã un lustru, s-lutseascã; nyilcescu, lutsescu
{ro: lustrui}
{fr: rendre luisant, vernir, cirer}
{en: glaze, gloss, polish}

§ lustrusit (lus-tru-sítŭ) adg lustrusitã (lus-tru-sí-tã), lustrusits (lus-tru-sítsĭ), lustrusiti/lustrusite (lus-tru-sí-ti) – tsi easti dat cu tsiva tra s-acatsã un lustru; nyilcit, lutsit
{ro: lustruit}
{fr: rendu luisant, verni, ciré}
{en: glazed, glossed, polished}

§ lustrusiri/lustrusire (lus-tru-sí-ri) sf lustrusiri (lus-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lustruseashti tsiva; nyilciri, lutsiri
{ro: acţiunea de a lustrui; lustruire}
{fr: action de rendre luisant, de vernir, de cirer}
{en: action of glazing, of glossing, of polishing}

§ lustrinji/lustrinje (lus-trí-nji) sf lustrinji/lustrinje (lus-trí-nji) – cheali tsi easti datã pisuprã cu unã soi di lugurii (faptã cu untulemnu i arãcini) tra s-acatsã un lustru; iurgani, arugani, rugani
{ro: lac (piele)}
{fr: cuir verni}
{en: patent leather}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lutsescu

lutsescu (lu-tsĭés-cu) vb IV lutsii (lu-tsíĭ), lutseam (lu-tsĭámŭ), lutsitã (lu-tsí-tã), lutsiri/lutsire (lu-tsí-ri) – arãspãndescu lunjinã (tsi easi dit mini icã ari cãdzutã pri mini di iuva sh-easti turnatã nãpoi); yilcescu, nyilicescu, anyilicescu, nyilcescu, nyilici, lim-bisescu, ascapir, scãntiljedz, licuredz, licuricescu, licrãsescu
{ro: luci, străluci}
{fr: luire, briller}
{en: shine, sparkle}
ex: ninga nu lutsi (nu featsi dzuã); oda lutsea di lunjinã; lutsea (nyilcea) di mushuteatsã di-ts loa ocljilj; s-vã lutsits (lunjinats) fãtsli-a voastri; pãlatea eara di fildish, cu chetri di yeamãndzã tsi lutsea ca soarili; fatsa-lj lutsea ca soarili; diparti lutsea nã lunjinã njicã; stranjili atseali, pri cari cãdea mundzãli a soarilui, lutsea, di-ts loa ocljilj; a lui ãlj si loarã ocljilj, ahãntu lutsea feata!

§ lutsit (lu-tsítŭ) adg lutsitã (lu-tsí-tã), lutsits (lu-tsítsĭ), lutsiti/lutsite (lu-tsí-ti) – (fatsã) tsi arãspãndeashti lunjinã (tsi easi dit ea icã cãdzutã pri ea sh-turnatã nãpoi); faptu s-anyiliceascã; yilcit, nyilicit, anyilicit, nyilcit, limbisit, ascãpirat, scãntiljat, licurat, licuricit, licrãsit
{ro: lucit, strălucit}
{fr: brillant, rayonnant, resplendissant}
{en: shined, sparkled, brilliant}
ex: ma mushatã sh-ma lutsitã di nãsã, tu lumi nu s-afla; lutsitã Stã-Viniri, ti pãlãcãrsesu, ascapã-nj natlu di lãngoari; lutsitlu-a ljei Hristo; Stã-Mãria lutsita; lutsit amirã; tserbul cu crutsi: lutsitlu; arsãri lutsitlu (deadi, s-alinã soarili) nã urghii

§ lutsiri/lutsire (lu-tsí-ri) sf lutsiri (lu-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva lutseashti; yilciri, nyiliciri, anyiliciri, nyilciri, lim-bisiri, lampsi, licur, ascãpirari, scãntiljari, licurari, licuriciri, licrã-siri
{ro: acţiunea de a luci, de a strãluci; lucire, strălucire}
{fr: action de luire, de briller; lueur}
{en: action of shining, of sparkling}

§ nilutsitã (ni-lu-tsí-tã) sf fãrã pl – ninti ca s-lutseascã; nidatã (soarili)
{ro: înainte de a luci}
{fr: avant de luire}
{en: before shining}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

luyii2/luyie

luyii2/luyie (lu-yí-i) sf luyii (lu-yíĭ) – hãlati tsi ari unã fatsã lutsitã cari toarnã nãpoi arãdzlji di lunjinã tsi cad pri ea sh-tu cari oaminjlji pot si s-veadã cãndu s-mutrescu tu ea; lãyii, lãghii, yilii, cutii di videalã;
(expr: casã ca luyii = casã-adratã sã nyilceascã ca yilia, di curatã tsi easti)
{ro: oglindă}
{fr: miroir}
{en: mirror}

§ lãyii2/lãyie (lã-yí-i) sf lãyii (lã-yíĭ) – (unã cu luyii2)
ex: lumbrisea eta di oara di ninti ca cu alti ahãti lãyii; videai casa-lj shi uborlu ca lãyii
(expr: spãstriti ca yilia) di curat tsi eara

§ lãghii2/lãghie (lã-ghí-i) sf lãghii (lã-ghíĭ) – (unã cu luyii2)
ex: s-mutreashti tu lãghii; ari casa ca lãghii
(expr: curatã di nyilceashti ca luyia)

§ lãyicescu (lã-yi-cés-cu) (mi) vb IV lãyicii (lã-yi-cíĭ), lãyiceam (lã-yi-cĭámŭ), lãyicitã (lã-yi-cí-tã), lãyiciri/lãyicire (lã-yi-cí-ri) – (mi) mutrescu (mi ved, fatsa-nj s-aspuni, etc.) tu-unã lãyii; arãspãndescu lunjinã (di-a mea icã loatã di iuva sh-turnatã nãpoi); anyilicescu, nyilicescu, yilcescu, nyilici
{ro: (se) oglindi}
{fr: se mirer}
{en: mirror}

§ lãyicit (lã-yi-cítŭ) adg lãyicitã (lã-yi-cí-tã), lãyicits (lã-yi-cítsĭ), lãyiciti/lãyicite (lã-yi-cí-ti) – tsi s-veadi tu unã lãyii; tsi easti faptu s-yilceascã; anyilicit, nyilicit, yilcit
{ro: oglindit}
{fr: miré}
{en: mirrored}

§ lãyiciri/lãyicire (lã-yi-cí-ri) sf lãyiciri (lã-yi-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-veadi tu unã lãyii; atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru lãyiceashti; anyiliciri, nyiliciri, yilciri
{ro: acţiunea de a se oglindi; oglindire}
{fr: action de se mirer}
{en: action of mirroring}

§ liyicescu (li-yi-cés-cu) (mi) vb IV liyicii (li-yi-cíĭ), liyiceam (li-yi-cĭámŭ), liyicitã (li-yi-cí-tã), liyiciri/liyicire (li-yi-cí-ri) – (unã cu lãyicescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndzari1/ndzare

ndzari1/ndzare (ndzá-ri) adv – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu creapã dzua shi nchi-seashti prota si s-veadã lunjina; andzari, ndzãrimi, adoarã, adoara, dzari, zari, apiritã, apirish, cripatã, deadoarã, deadoara, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: (în) zori} {fr (à l’)aube}
{en: dawn}
ex: vinjitã tu ndzari (cãndu cripa dzua); di andzarea-a ndzariljei; di cu ndzari; dimineatsa si sculã di ndzari (tu hãryii); di-andzari pãnã seara ãl videai mash cu tufechea tu mãnã; seara yinea luplu di her di nfãrmãca shi ndzari (tu hãryii) li-aspila la-avinari; di ndzari (dit hãryii) pãnã n prãndzul mari

§ dzari1/dzare (dzá-ri) sf dzãri (dzắrĭ) – (unã cu ndzari1)
ex: multu n dzari (tu hãryii) nj-ti sculash; n dzari (cum apiri, tu hãryii) li-aspilã la-avinari; s-alumtã din dzari (di cum da hãryia) pãnã tu prãndzul mari; si nj-u-arap pãnã din dzari (tu-apiritã)

§ zari1/zare (zá-ri) sf zãri (zắrĭ) – (unã cu ndzari1)

§ andza-ri1/andzare (an-dzá-ri) adv – (unã cu ndzari1)
ex: di andzarea a ndzariljei; di andzari (dit hãryii) pãnã searã; cari si scoalã di an-dzari (tu hãryii), lja cunachi mari; si sculã picurarlu di andzari; vai eara cãtrã di-andzari; multu-andzari (hãryii) ti sculash

§ ndza-ri2/ndzare (ndzá-ri) sf ndzãri (ndzãrĭ) – loclu iu tserlu pari si s-andãmuseascã cu loclu; dipãrtarea pãnã iu poati si s-ducã videarea-a omlui; andzari, dzari, zari; (fig: ndzari = (loc) tsi s-aflã la unã mari dipãrtari; (locuri) di diparti; diparti, largu, alargu)
{ro: zări, orizont; departe, de departe}
{fr: horizon; loin, lointain}
{en: horizon, skyline; far, distant}
ex: naparti, tu ndzari (dzari); si nj-u-arup pãnã di ndzari; cãtrã ndzari agiumsirã ningã-un chiparish analtu; di patru ndzãri (dipãrtãri) dipush; yilcescu diparti ndzãri (n dipãrtari, largu); cãtrã ndzari (diparti, pãnã iu poati s-veadã omlu; icã tu cripata-a dzuãljei, tu-apiritã), na c-apãrnjashti unã ca ploai sh-ca negurã

§ dzari2/dzare (dzá-ri) sf dzãri (dzắrĭ) – (unã cu ndzari2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãntealji/scãntealje

scãntealji/scãntealje (scãn-teá-lji) sf scãntealji/scãntealje (scãn-teá-lji) shi scãntelj (scãn-téljĭ) – cumatã multu njicã tsi ardi sh-ansari tu vimtu dit un lucru tsi easti apres (cãrbuni, jar, lemnu, etc.), tsi ascapirã ca pira, sh-cari nu tsãni multu ma s-astindzi unã-shunã (ma putsãn di cãt dai cu peana di oclji); cumatã njicã di foc tsi ansari cãndu dauã lucri scliro s-agudescu (ca sturnarea shi cilechea, bunãoarã), cari ascapirã tu vimtu shi s-cheari unãshunã; scãntelji, scãntelj, scãndãlitrã, spitã; (fig:
1: scãntealji = (i) lunjinã multu slabã sh-njicã tsi s-veadi sh-cheari unãshunã n dipãrtari (ca licuricilu tu earbã, bunãoarã); (ii) lucru multu njic sh-fãrã simasii, tsi poati s-lu facã si s-amintã un lucru multu mari; expr:
2: ved scãntealji; nj-arsar scãntealji dit oclji = canda veadi cã lj-arsar scãntealji dit oclji; zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva easti agudit sãnãtos la cap; ved steali verdzã;
3: di scãntealji njicã, mari foc s-aprindi = lucrili njits ditu nchisitã, multi ori, pot s-creascã shi si s-facã multu mãri)
{ro: scânteie}
{fr: étincelle}
{en: spark}
ex: ea-u! ea-u! sh-nu u vedz! (angucitoari: scãntealja); andzãri diparti-diparti unã njicã scãntealji, iu lunjina; laea di featã s-prifeatsi nã scãntealji shi azbuirã; cum trec scãnteljli di-astrãpii; isha scãntelj (spiti) dit ugeac; cãndu-lj da unã a catilui cu dzeaditlu tu ocljul bun, scãntealji vidzu catilu
(expr: canda lj-arsãrirã scãntealji dit oclji a catilui); apres cum earam di nj-arsãrea scãntealji printr-oclji

§ scãntelji/scãntelje (scãn-té-lji) sf scãntelji/scãntelje (scãn-té-lji) shi scãntelj (scãn-téljĭ) – (unã cu scãntealji)
ex: nã scãntelji (scãndãlitrã) easti duri tra s-lja foc casa

§ scãntelj1 (scãn-téljĭŭ) sn scãntealji/scãntealje (scãn-teá-lji) shi scãntelj (scãn-téljĭ) – (unã cu scãntealji)
ex: nu aflats nitsiun scãntelj di foc

§ scãn-tiljiturã (scãn-ti-lji-tú-rã) sf scãntiljituri (scãn-ti-lji-túrĭ) – scãntealji njicã
{ro: scânteioară}
{fr: petite étincelle}
{en: little spark}
ex: apãrnjirã tra s-easã dit cati scãntealji shi scãntiljiturã cãti unã flurii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn