yiftu (yíf-tu) sm, sf, adg yiftã (yíf-tã), yiftsã (yíf-tsã), yifti/yifte (yíf-ti) – un tsi fatsi parti dit unã mileti vinjitã di cãtã locurli di India sh-cari s-aflã arãspãnditã tu tuti craturli dit Ivropi (mileti tsi nu sta tu-un loc ma s-minã cu tendili sh-carotsãli dit un loc tu altu); ghiftu, gheghiftu, curbet, cinghine; (fig:
1: yiftu = (i) un tsi bati avyiulia sh-cãntã la harei, numtsã, etc.; avyiulgi, chimanigi, sasegi, cealgagi, zãngãnar; (ii) om tsi lucreadzã herlu la foc cu cioclu shi amonea; hirar, hãlche, favru, favur; (iii) om tsi easti ca dispuljat, cari nu-ari tsiva sh-tut caftã di la lumi s-lu-agiutã; dicunjar, proseac, pitaci, zicljar, tsãrãpãn, tsiritonj, tsiritor; expr:
2: muri yifta tsi ti-alãvda = ti-alavdzã singur, cã nu-armasi altu s-ti-alavdã;
3: ploai cu soari, yiftsãlj ãn pãzari = ciudii mari, vinjish sh-tini;
4: yiftul, sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; yiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash lucrul a lui sh-lu shtii; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã;
5: cati yiftu, tsirlu sh-alavdã = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash cu lucrul a lui s-alavdã;
6: sh-di la yiftu (caftsã) aloat? = di la-atsel tsi nu poati, caftsã sh-tini s-tsã facã un lucru?; di la-atsel tsi nu-ari, caftsã sh-tini un lucru? cã ghiftul easti ahãntu oarfãn cã nu-ari nitsi-aloat tra s-facã pãni;
7: sã ncaci ca ghiftsãlj = sã ncaci multu cu botsli vãrtoasi di lj-avdu tuts vitsinjlji)
{ro: ţigan}
{fr: tsigane}
{en: gypsy}
ex: avets yiftsã (fig: avyiulgeadz) la numtã?; di-atumtsea nu-ari yiftsã furi
§ ghiftu (ghíf-tu) sm, sf, adg ghiftã (ghíf-tã), ghiftsã (ghíf-tsã), ghifti/ghifte (ghíf-ti) – (unã cu yiftu)
ex: sã ncãcearã ca ghiftsãlj
(expr: sã ncãcearã multu, aurlarã, di lj-avdzã tutã dunjaea); easti soi di ghiftu (fig: oarfãn, dispuljat, tsiritor); dush hãlãtsli la ghiftu s-li ndreagã; ghiftul, sh-amirã s-agiungã, tut ghiftu va-armãnã; ghiftul cãnd amirã intrã, tatã-su ninti spindzurã; ghiftul (agiumtu) vãsilje, tatã-su ninti sh-tãlje; cati ghiftu, tsirlu sh-alavdã; cãndu vru s-gioacã ghiftul, s-arupsi tãmpãna; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda (di-avyiulii); agiumsim sh-noi ghiftsãlj, ma lai di gretslji
§ gheghiftu (ghĭé-ghif-tu) sm, sf gheghiftã (ghĭé-ghif-tã), gheghiftsã (ghĭé-ghif-tsã), gheghif-ti/gheghifte (ghĭé-ghif-ti) – (unã cu yiftu)
ex: ca gheghiftsãlj (ghiftsãlj) si ncaci
§ ghiftici (ghif-tícĭŭ) sm, sf ghiftici/ghiftice (ghif-tí-ci), ghiftici (ghif-tícĭ), ghiftici/ghiftice (ghif-tí-ci) – ghiftu (ghiftã) njic (njicã), ficior (featã) di ghiftu
{ro: ţigănuş}
{fr: petit tsigane}
{en: little gypsy}
§ carasoyiftu (ca-ra-só-yif-tu) sm, sf, adg carasoyiftã (ca-ra-só-yif-tã), carasoyiftsã (ca-ra-só-yif-tsã), carasoyifti/carasoyifte (ca-ra-só-yif-ti) – yiftu lai
{ro: ţigan negru}
{fr: tsigane noir}
{en: black gypsy}
§ carasoghiftu (ca-ra-só-ghif-tu) sm, sf, adg carasoghiftã (ca-ra-só-ghif-tã), carasoghiftsã (ca-ra-só-ghif-tsã), carasoghifti/carasoghifte (ca-ra-só-ghif-ti) – (unã cu carasoyiftu) [zborlu easti unã cacuzburãri ti zborlu “yiftu” cari easti di-aradã sumulai]
§ yiftami/yiftame (yif-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di ghiftsã; tuts yiftsãlj dit lumi; yifturami, ghiftami, ghifturami, yiftaryio
{ro: ţigănime}
{fr: nombre (l’en-semble) des tsiganes}
{en: large number of gypsies}
§ ghifta-mi/ghiftame (ghif-tá-mi) sf fãrã pl – (unã cu yiftami)
ex: la noi nu easti ahãtã ghiftami ca aljurea
§ yifturami/yifturame (yif-tu-rá-mi) sf yifturãnj (yif-tu-rãnjĭ) – (unã cu yiftami)
ex: s-umplu hoara di yifturami
§ yiftaryio (yif-tar-yĭó) sm fãrã pl – multimi di yiftsã; banã di yiftu; banã di dicunjar
{ro: viaţă de ţigan; ţigănie}
{fr: vie menée par les tsiganes, mendicité}
{en: gypsy life; beggary}
ex: lã s-avea urãtã cu bana di yiftaryio (yiftsã)
§ yiftli-chi/yiftliche (yift-lí-chi) sf yiftlichi (yift-líchĭ) – catastasea tsi u-ari atsel tsi bãneadzã ca un yiftu; yiftsãlji; ghifteatsã; (fig: yiftlichi = starea di un urfãnilji shi scljinceami multu mari)
{ro: calicie; zgârcenie}
{fr: mendicité; ladrerie}
{en: beggary; stinginess, meanness}
§ yiftsãlji/yiftsãlje (yif-tsắ-lji) sf fãrã pl – (unã cu yiftlichi)
§ ghifteatsã (ghif-teá-tsã) sf ghiftets (ghif-tétsĭ) – (unã cu yiftlichi)
ex: ahtari ghifteatsã mini nu u voi
§ yiftescu (yif-tés-cu) adg yifteascã (yif-teás-cã), yifteshtsã (yif-tésh-tsã), yifteshti (yif-tésh-ti) – tsi easti adrat ca di yiftsã; (lucru) tsi nu easti sh-ahãntu bun (easti apcu, prostih); ghiftescu ghighiftescu
{ro: ţigănesc, de calitate inferioară}
{fr: bohémien, tsigane; de basse qualité}
{en: miser, of low quality}
§ ghiftescu (ghif-tés-cu) adg ghifteascã (ghif-teás-cã), ghifteshtsã (ghif-tésh-tsã), ghifteshti (ghif-tésh-ti) – (unã cu yiftescu)
ex: ghifteshti (ca di ghiftsã) lucri suntu-aesti tsi fats; afirea-mi, Doamne, di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã
§ ghighiftescu (ghi-ghif-tés-cu) adg ghighifteascã (ghi-ghif-teás-cã), ghighifteshtsã (ghi-ghif-tésh-tsã), ghighifteshti (ghi-ghif-tésh-ti) – (unã cu yiftescu)
ex: vidzutã ghighifteascã (ca di ghiftu), anamea-amirãreascã (angucitoari: cafelu)
§ yiftusescu (yif-tu-sés-cu) vb IV yiftusii (yif-tu-síĭ), yiftuseam (yif-tu-seámŭ), yiftusitã (yif-tu-sí-tã), yiftusiri/yiftusire (yif-tu-sí-ri) – mi portu sh-fac ca yiftsãlj; cirshescu ca un yiftu (di la tutã lumea, fãrã arshini sh-cu multã ngricari sh-parangricari); agiungu multu oarfãn (ca un yiftu)
{ro: (se) ţigăni, sărăci}
{fr: quémander, lésiner, appauvrir}
{en: beg, be stingy, haggle over, grow poor}
ex: nj-u scosh ahtea pri el sh-lu yiftusii (l-feci s-agiungã oarfãn)
§ yiftusit (yif-tu-sítŭ) adg yiftusitã (yif-tu-sí-tã), yiftusits (yif-tu-sítsĭ), yiftusiti/yiftusite (yif-tu-sí-ti) – tsi-agiumsi ca un yiftu
{ro: ţigănit, sărăcit}
{fr: devenu comme un tsigane, appauvri}
{en: beggar, stingy, grown poor}
§ yiftusiri/yiftusire (yif-tu-sí-ri) sf yiftusiri (yif-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva yiftuseashti
{ro: acţiunea de a ţigăni, sărăci}
{fr: action de quémander, de lésiner, d’appauvrir}
{en: action of begging, being stingy, of haggling over, of growing poor}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn